Axente Uricarul
Axente Uricarul era familiar (casnic) cronicarului Nicolae Costin si scriitor de urice (de unde porecla-i de Uricar) la marea logofetie. Prescriitor de acte domnesti, mai toate hrisoavele si uricele de la inceputul secolului sunt scrise de dansul .
Contempuranii epocii despre care trateaza, el scrise ,Jstoria oficiala a celei de a doua domnii a lui Mavrocordat in Moldova" imbratisand anii de la 1711 pana la 1716. "Neculai Costin lasa mai multe fragmente spre urmare a cronicei sale. Acestea le intrebuinta Axente Uricarul la cronica ,JDe a doua domnia a lui Neculai Alexandru Mavrocordat Voed in Moldova' .
Axente Uricaru si Nicolae Costin sunt aproape singurii cronicari de profesiune, care apartin epocii fanariote. In adevar, el compileaza fragmentele istorice ale lui N. Costin, cu aceleasi defecte. Deosebirea e ca opera lui Axente devine interesanta prin nararea fugii lui Dimitrie Cantemir in Rusia, prin luptele lui Carol Vornitia, prin trecerea prin Moldova a lui Stanislau Lecinsky, citand despre toate fapte[le] curioase, amanunte necunoscute istoricilor straini.
Zilot Romanul [1780-l851]
pseudonimul sub care se ascundea Stefan [Ioan Moru sau Mora]. Nascut pe la 1780, el servi ca om de casa in familia clucerului Stefan Conduratu, desi se tragea din neam de boier (functionari si clerici).
El a scris:
a) Cronica care cuprindea Istoria Tarii Muntenesti de la 1796-l821, in versuri si proza.
b) A treia domnie a lui Alesandru Sutul.
c) Istoria zaverei de la 1821 (pierduta).
d) Descoperirea, tragedia alegorica (perduta).
e) Poezii politice (un caiet) scrise la 1829, ianuarie.
f) Istoria relutiunii de la 1848, scrisa in mai 1850.
Toate aceste scrieri au fost lasate in manuscrise. Iata unele
versuri din cele publicate in "Columna tui Traian" si "Revista pentru istoria si archiologie ":
"Nu cred sa fi fost vreodata acest fel de mari nei
Ca aceste ce acuma petrecem si vazum noi".
*
"Si nu-i fu numai atata, numai a se mazali.
Ci peste putine zile il vazum ca si pieri."
*
"S-asa saraca de omenire Era ajunsa mai la peirc.
Cand deodata o desteptare, Vazum ivita la mic si mare.
Sa nazuiasca, maica, la tine Groaznica rana s-o-ntorci cu bine.
Cum si urmaram, caci, lasand mortii.
Drept la biserici mersem cu totii."
"Perind holera, inceta pieirea
Si noi ramasem cu pomenirea."
*
"Deodata mai multa parte
Vazum din tara ca se desparte."
"Ci un intr-altfel cerum dreptate.
Ci fara cuget de reutate."
*
"Ins-avum parte ca pasa fuse C-o fire blanda"
" Cauta-ndrepteaza Cum stii, ca un stapan. Din casa-ti departeaza neam indoit si an."
*
"Si vazum ca-si aduse pe taina pe un calugar ce se afla skimnicand la manastirea Sinaei."
* " pana atunci inca nu ma avea hotarat a spune adevarul."
*
"Venirea lui (Ipsilant) in scaun salnica de Rusia de unde era fugit si cu ostiri rusesti."
*
" peste rba impaciuirii ce era, adeca intre
Pazvantoglu cu Poarta, nu avea
Pazvantoglu ia data oamenilor sai a supara peste oranduieala ."
*
[Jumatate din aceasta ina este lasata libera, nescrisa.]
Nicolae Mustea
Nicolae Mustea ajunge pana la demnitatea de spatar. Letopisetele Moldovei, scrise de dansul, compiland cronicele anterioare si contemporane, cuprind 67 ani, adica evenimentele mai insemnate de la 1662 pana la 1729.
Aceasta cronica anonima s-a numit a lui Mustea dupa numele copiatorului. Ea cuprinde istoria Moldovei de la 1662-l730.
Ioan Canta
Spatarul Ioan Canta, contemporan evenimentelor despre care scrie, continua pe Nicolae Mustea, sau mai exact pe Ioan Neculce.
El scrise Letopisifele Moldovei de la 1741 pana la 1779. Lucrarea e de putin merit si nu intereseaza decat fiind o continuare a evenimentelor. Ea poarta urmatorul titlu: letopisetul Tarii Modovei de la a doua si pana la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat Voed" (1741 -l769).
Enache Kogalniceanu
Ioan sin Enache Kogalniceanu e un cronicar de la finele secolului. El se nascu pe la 10 octombrie 1730. La etatea de 16 ani (1746) intra ca copil de casa la curtea lui Ioan Mavrocordat, insarcinare pe care o indeplini si sub urmatorii Domni, pana la Constantin Racovita (1749-l753) cand fu numit ca al Ul-lea comis. Sub Const. Racovita, in diferitele-i domnii din Muntenia si Moldova (1753-l757) servi ca al II[-ilea] comis, ca vataf de copii si ca vataf de aprozi. Intre 1757 si 1774 trai la Constantinopole, pe langa refugiatul domn Const. Racovita. In acest interval isi scrise cronica. in 1774 se intoarse-n tara cu noul Domn Grigore Ghika, care-l numi medelnicer. La 1782 ajunse stolnic. Dupa aceea, retragandu-se la mosia lui, Rapele din judetul Falciu, trai pana la 1795 (anul mortii).
Alexandru Beldiman
Sub numele lui Alexandru Beldiman se cunoaste o cronica, care expune evenimentele ivite pana la anul 1770.
[Si aici, ca si la urmatorii cronicari autorul lasa filele albe, nescrise, in vederea completarii lor ulterior.]