COPIL SCHIMBAT - Nuvela de Pavel Dan, publicata initial in "Gind romanesc", IV (1936), nr. 1, p. 15-26, apoi in voi. Urcan batrinul. Nuvele.
Cu o introducere de Ion Chinezu, Bucuresti, Editura Fundatiilor Regale, . Nu exista informatii exacte referitoare la perioada in care a fost elaborata nuvela si nici urme ale efortului creator al scriitorului. Modificarile stilistice ale textului survenite in editia din 1938 sint cu lotul neinsemnate si ele se datoreaza editorului. Aflam insa din chiar textul nuvelei ca ea are la baza povestirea unui mot ciubarar, in trecere pe la Triteni in cautare de lucru si de bucate.
Iar povestirea acestuia nu reprezinta altceva decit "istoria" terifianta a nenorocirii care il urmareste de nouasprezece ani, de cind "diavolul" i-a schimbat copilul abia nascut cu un altul strain si bolnav si pe care il poarta acum pretutindeni cu sine. La baza nuvelei lui Pavel Dan sta astfel una din nenumaratele povestiri populare superstitioase generate de stravechea si larg raspindita credinta folclorica despre schimbarea de catre fiintele demonice a unor copii in primele zile dupa nastere.
Prima jumatate a nuvelei are un caracter realist prin excelenta, scriitorul infatisind cadrul in care s-a produs evenimentul (povestirea motului) ce precede acea "istorie" terifianta ce alcatuieste cea de a doua parte a creatiei st care are un puternic caracter fantastic. Spectrul foamei il determina pe eroul nuvelei sa-si lase acasa nevasta cu copilul abia nascut si sa porneasca seara la pescuit, undeva pe o vale dosnica din munti. Pacatului de a nu se fi bucurat de venirea pe lume a copilului i se adauga acum nerespectarea unor prescriptii de ordin comportamental mostenite din batrini (de a-si face semnul crucii inainte de a iesi din casa, de a nu privi inapoi), ceea ce determina aparitia sentimentului de frica in sufletul motului.
Noile asociatii ce se produc in mintea sa, pe baza unui bogat fond de credinte si practici stravechi, duc la amplificarea sentimentului de frica.
In "tacerea pustie" "ca piatra", "umbrele ciudate ale brazilor rastignite pe pamint" ii apar eroului "ca niste gheare cumplite" intinse spre el si gata sa-l prinda; aceasta pentru ca, dupa credinta populara, "diavolul se face umbra de copac si daca il calci te prinde"; ecoul propriilor strigate ii apare motului drept glas al Mumei padurii etc, iar "mogildeata" care isi schimba mereu proportiile il ademeneste cu glas tainic, ducindu-l in cele din urma intr-o incapere stranie "plina de copii mici de jita" dintre care i se da si lui unul, cel pe care il poarta acum cu el, Nu se cunosc amanuntele retinute de P.D. din povestirea motului. F.l a amplificat cu siguranta elementele folclorice, mai ales pe cele de ordin mitic si magic, al caror bun cunoscator era, imbogatind astfel fondul folcloric al nuvelei. Prin aceste elemente, dar mai ales prin modul cum le-a organizat, adecvindu-le cerintelor operei artistice, precum si prin stilul si mesajul creatiei, Copil schimbat devine o opera profund originala si de valoare clasica. insusi fantasticul ei, realizat cu ajutorul unui bogat arsenal folcloric, difera substantial de fantasticul basmelor. "Muma padurii" si "zmeul" din nuvela lui Pavel Dan nu descind din lumea basmului, iar "diavolul", care e aici un personaj apartinator mai degraba demonologiei crestine decit celei traditionale populare (el poate fi combatut cu ajutorul epistolei cazute din cer a Maicii Domnului, cu semnul crucii) e zugravit asemenea strigoilor.
Eroul povestirii nu are nimic comun cu cel al basmului, nici ca finalitate a eforturilor sale si nici a atitudinii voinicesti; dimpotriva, el e dominat de spaima si neputinta.
In sfirsit, spre deosebire de basm, in nuvela lui Pavel Dan deznodamintul e tragic, eroul fiind infrint.
Fantasticul din Copil schimbat e hranit din alte zone ale stravechii noastre mitologii, si mai ales din credinte si practici magice, care - se stie - pentru taranii de odinioara nu aveau un caracter fantastic.
Natura lui se dezvaluie pregnant in episodul final al nuvelei: infrint, dar calit totodata in flacara tragicei si inspaimintatoarei lui intimplari, eroul a ajuns un initiat in tainele magiei, un vrajitor. Cel ce, sub amenintarea "diavolului" a trait sentimentul fricii ajunse la paroxism, s-a eliberat cu totul de frica; de acum inainte il va stapini el pe diavol: "As vrea sa-l intilnesc odata, sa-l opresc si sa-l intreb unde mi-i copilul// L-as tine in loc pina ar veni lumina zorilor, sa-i topeasca oasele, si-as chema cocosii negri din noua sate, sa-i bea ochii."
Finalul acesta, care la prima vedere ar putea fi raportat, prin simetrie, happy-endului basmelor, vine in fond sa adinceasca si mai mult caracterul prin excelenta tragic al nuvelei si, implicit, sentimentul de compasiune al cititorului pentru eroul lui Pavel Dan Pe cit de redusa ca dimensiuni, pe atit de bogata in modalitati si procedee artistice, toate subordonate compozitional telului propus de acest prozator inzestrat, Copil schimbat este una din cele mai prestigioase nuvele fantastice romanesti. Tradusa in citeva limbi straine (franceza, germana, portugheza, maghiara), ea sta alaturi de creatiile reprezentative ale genului din literatura universala.
