Poezia apare in Familia, nr. 14, 2/14 aprilie 1867.
La Bolintineanu, in Baia: Tara de mari fapte, tara mea frumoasa
O aluzie, poate, la versurile lui C. Negruzzi, din Eu sunt roman:
La masa beau adesea vin strain
Tocai, Bordo, Sampanie iubesc.
Dar mai ales prefer vinul de Rin,
Daca nu am Cotnar si Odobesc;
Cand insa am, desert pahare pline,
Apoi incep sa cant vre o manea,
Si sunt tot beat cat tin zilele-amare!
Eu sunt roman, mi-e draga tara mea!
(Aparuta in Romania literara din 16 aprilie 1855).
Este parafrazarea zicerii: "Apa trece, pietrele raman", pusa de Alecsahdri ca moto la cap. II al poemului Sentinela romana (vezi I.M. Rascu, Eminescu si Alecsandri, p. 44).
Eminescu si-aminteste de Hercule care reteaza capetele monstrului din Lerna.
Cunostintele mitologice din aceasta strofa sunt indoielnice, de aceea versurile par obscure. ingerul de pace si deci al concordiei, al iubirii, nu poate fi decat Atena (Minerva). in mod firesc ea apare ca un sprijin, ca o'prietena a Vestei, zeita caminului domestic. Despre Vesta, Eminescu putea sti urmatoarele din cartea lui Reinbeck: "Sie ist das Sinnbild des Feures und soli die Menschen gelehrt haben, sich desselben zu hauslichen Berrichtungen zu bedienen, daher ihr auch der Herd in jedem Hause geheiligt war (p. 87)" si: "Vest wird vorgestellt als eine ehrwiirdige Matrone mit verschleiertem Gesichte und .einer Fackel in der Hand, oder einer brennenden Lampe" (p 88).
