Voda Mavrogheni - caracterizare
"Tema autorului, de natura filozofica, este conflictul dintre doua atitudini existentiale traductibile prin contrarii ca etern si pasager, nemarginit si limitat, aspirant si suficient, inzestrat si vanitos", afirma criticul Al. Piru cu referire directa la roman. Ilustrarii acestei atitudini existentiale a contrariilor ii serveste si constructia personajelor, organizate astfel incat conflictul dintre Bine si Rau sa apara evident.
Voda Nicolae Mavrogheni, compus de autor din date reale dar si ipotetice, apare in Calpuzanii la inceputul domniei sale si ilustreaza, prin fizionomie si comportament, forta Raului pogorata asupra Tarii Romanesti (pentru a cata oara?) in anul de gratie 1786.
Descrierea de tip portretistic si de comportament, aglomerand detalii fizice si biografice, se face permanent in sensul revelarii diformului, monstruosului si grotescului: "Erea Voda om nalt de statura si mai mult uscat, sniet, negru la obraz, semuitor harapilor, cu miscari iuti, ca nevas-tuica, si-nsemnat de Dumnezeu, ca erea chior de ochiul drept, pentru care nu cata oblu la om, ce numa dintr-o parte privea si-ncruntat Nu erea Voda barbat frumos, ca erea slut la chip si buzat la gura si-avea neste colti ca de mistret, insa au fost scrintit la cap. ticnit".
Detaliile de ordin fizic au in acelasi timp rolul de a pune in garda cititorul asupra unui profil sufletesc schimbator, ce se va revela in tot ceea ce va intreprinde.
Urmand conventia literara a portretelor de domnitori rai din cronici, Silviu Angelescu construieste imaginea unui fanariot cinic, ce "si-au jacul inele de gripjor, singur boierindu-se pe el", dar care ramane o natura primitiva, lipsita de orice fel de educatie, ba chiar ostil acesteia: "Cat incercau el sa para altcum, necioplirea apucaturilor sale il aratau raz-vedit cine-i si din ce neam se trage. Asa, de-o pilda. ii lipsea deprinderea de-a se sluji de unelte la masa. mancandu numai cu ghiarele, ca dihoniile. Si-si tine vitele-n palat, ca nu se sinchisea de duhoare, nici de priveliste necuvenita."
Dupa parerea proaspatului domn "un om cu atat s-a-ndeletnicit mai putin cu cititul cartilor, cu atata e mai limpede la cap", iar de "scoale" nu ar prea fi trebuinta "ca pentru om, cum se stie, cel mai bun dascal e patania".
"Om necarturar", "pozna de om si faptuire anapoda a fire?'. Voda Mavrogheni inmulteste legile, ducand la "inmultirea lotrilor", pune biruri peste putinta de dus, "aduna bucatele sa faca zaherea de razboi Turcilor", vinde vitele incat "n-au mai fost cu ce aduce lemne din targ" si sfatuieste oamenii "sa mai rabde si ei nitel si sa mai tie post, ca face bine Ia sanatate".
In schimb, el se plimba intr-o "tarlie" trasa de cerbi cu coarne aurite, "cu paza mare de intr-armati si dinainte cu seitari calari, purtand pe cap caciuli de blana de tigris. Iara dinaintea alaiului calarea un harap urat ce suna din trambita, sa se stie ca trece Voda si sa slobozeasca podul, de s-aduna lumea pe la porti pentru priveliste". In vreme ce satele "se sparg" si oamenii fug, Voda isi inalta armasarul la rang boieresc, iar cine indrazneste sa carneasca impotriva lui este aspru pedepsit prin tortura, temnita, moarte sau exil.
Ceea ce-i face placere tiranului sunt laudele ce curg "cu garla" Ia curtea lui unde si-a tocmit si "fel defel de haimanale grecesti sa-i scrie ispravile-n condica si sa le aseze-n stihuri ca sa-i pastreze faima peste veac".
Tot pentru a-i ramane faima peste veac, Voda porunceste sa se construiasca o fantana arteziana, un "sadarvan", marturie in piatra a zgomotoasei sale domnii ("ca talc bun are-o vorba din prosti care zice de butea plina ca nu s-aude, insa butea goala vuiet mare face").
Portret plin de culoare, cu tuse de burlesc si parodie, al unei fapturi malefice: "lacom, aprig, crunt si aplecat din scrinteala si nestiinta catre tiranii". Si-adauga amar portretistul: "Dara si-mprejurare au avut buna, fiindu noi, cum se stie, un neam de oameni ce prea lesne punem fruntea-n pamant, ca ne e grija mai mult pentru ticalos trupul nostru, iara nu pentru sufletul cu care-om merge inaintea judecatii lui Dumnezeu".
