Atat prin stil, cat si prin modul de constructie a personajelor, nuvela marcheaza optiunea lui Nicolae Filimon pentru realism. Mitica Ramatorian (nume simbolic pentru caracterul personajului), eroul (sau antieroul) nuvelei, este varianta autohtona, decazuta, a romanticilor Friedrich Staaps si Mateo Cipriani.
Critica l-a considerat pe Mitica sau "un avatar al lui Dinu Paturica" (G. Calinescu) sau "un ascendent al lui Rica Venturiano" (Mihail Dra-gomirescu). Dar, spre deosebire de Dinu Paturica, un om de actiune, care-si pune in practica energia gandirii, Mitica, gentilomul de mahala, este incapabil sa depaseasca faza "vorbelor de cafenea" (Aurel Martin). El este reprezentantul unei "profesiuni cu nuanta politica" (idem), a unui rau social, cu atat mai periculos, cu cat personajul isi dovedeste in nuvela o singura (dar extrem de importanta!) "vocatie": aceea a supravietuirii.
Tanar, "de la douazeci si doi pana la douazeci si cinci de anisori, bine facut, bine imbracat, frizat si inmanunsat intocmai ca un Hon de Paris''', Mitica Ramatorian, slujnicar politic, "amploaiat contabir, amant mincinos al slujnicei Rezi, isi petrece majoritatea timpului la Cafeneaua din Pasagiu ("locul de intalnire al slujnicarilor sau mai bine zis refugiul lor pe timpul cel aspru al iernei"), alaturi de Gainescu, frate intru slujnicarie si trancaneala. Cei doi pun la cale mari schimbari politice sau discuta despre amor, prilej pentru Ramatorian de a se lauda, transformand banalul amor cu Rezi intr-o iubire ascunsa cu Geamfredi, cantareata celebra la teatrul italian. La ironia si indoielile lui Gainescu, Mitica scoate un fals bilet de amor si pentru moment pare a-i potoli acestuia neincrederea.
insa existenta banala a slujnicarului va fi bulversata chiar din cauza amorului. Dar nu a celui cu actrita Geamfredi (inexistent, de altfel), ci din cauza tradarii junei Rezi, slujnica maghiara, frumoasa si "delicata ca un silf. Mitica, "Don Juan al slujnicarilor din pasagiu", o insala pe Rezi, intorcandu-se la ea doar cand nu are mijloace materiale pentru a brava in fata altor slujnice. Amoralismul sau in iubire va fi sanctionat dur de Rezi, care, pentru a se razbuna, dar si pentru a depasi greutatile iernii, devine, impreuna cu noul ei amant, spioana.
Asa ajunge Mitica sa fie participant la un atentat impotriva puterii. Pe cand tinea un discurs despre canalizarea raurilor (anticipandu-l pe Catavencu), la "masa falitilor" apare un reprezentant al puterii, trimis pentru a-l prinde pe Ramatorian. Nici nu-i va fi greu, deoarece, atent la lingusiri, furat de rolul eroului salvator de tara, Mitica isi va asuma inconstient o actiune pe care n-o facuse, spunand: "Persoana care a aruncat bomba este unul dintre amicii mei. - Asadar il cunosti? - intocmai cum ma cunosc pe mine".
Este luat la politie, batut pentru a divulga numele conspiratorilor, iar Ramatorian renunta rapid la mina omului lucid, la rolul de orator liberal, la veleitatile de "amploaiat, om de litere" (Aurel Martin) si, fara nici o ezitare, isi schimba cameleonic culoarea politica, adera la Regulament, adora despotismul.
Dintr-o data aerul de superioritate dispare, Mitica urla ca din gura de sarpe, boceste ca o femeie, "castigand dispretul si dezgustul agentului de atata lasitate."
Disperat, nestiind cu adevarat numele conspiratorilor, Ramatorian indica fantezist drept autori ai atentatului pe "cei mai onorabili oameni" ai capitalei. Satul de un asa anticonspirator, agentul de politie il elibereaza pe Mitica.
Nu peste mult timp il regasim pe Ramatorian in Piata Teatrului, la intrarea lui Cuza in Bucuresti, indemnand poporul sa strige "UraF', intrand iar in rolul marelui patriot.
Dupa ce dispare din viata slujnicarilor, care-l cred mort, vitalitatea personajului este accentuata de narator in ultimul capitol al nuvelei, al carui titlu paremiologic Lupul isi schimba parul, iar nu obiceiul insista asupra "semnificatiei etice" a naratiunii (Aurel Martin).
Mitica Ramatorian, aparent patriot onest si infocat, fura de la stat si de la particulari, in calitate de trimis in Craiova al primului minister constitutional. Supravietuitor in orice situatie, poltron, actor innascut, cand Don Juan de mahala, cand slujnicar politic, el este reprezentantul clasei de jos, parazitul social si sentimental, "intruchiparea megalomaniei, lasitatii si minciunii" (Aurel Martin).
Personajul realizat de Filimon este cu atat mai important cu cat in literatura romana, pe linia parvenirii si a arivismului, Mitica va avea urmasi straluciti.
