Caracterizarea lui Lumea "Helsinka" din Domnisoara Helsinka (1987) de George Astalos referat





Autorul insusi isi denumeste piesa o "drama politica"; "personajele" sunt de fapt exponenti ai unor idei si ideologii politice. Piesa insasi este o reprezentare simbolica a structurii lumii moderne, in care se lupta traditia si noul, structurile vechi, detinatoare ale puterii care nu vor sa piarda din prerogative politice, si cele noi, libertare, care limiteaza puterea politica.

In acest text dramatic de mare densitate a simbolurilor, DOMNISOARA Helsinka, dincolo de prezenta scenica, sugereaza acordul de la Helsinki privind libera circulatie a bunurilor, ideilor si persoanelor. Modul in care este tratata de catre celelalte personaje-simbol ilustreaza in esenta modul in care este interpretat "de facto" acordul mai sus amintit in spatiul in care acesta este valabil. Toata lumea din jurul personajului-simbol, care da si titlul piesei, o protejeaza, o admira, dar in acelasi timp o sufoca - actiune cu nuanta de premeditare si de subtila perversitate - in spatiul pensiunii. Domnisoara Helsinka traieste, de-a lungul dramei, dezamagirea nerea-lizarii si a neputintei de a transmite mesajul sau: "Lipsa de toleranta, de intelegere reciproca Asta ne ucide!"; "Ei bine, eu am sperat ca oamenii se vor smulge din apatia lor, devenind, flecare dupa veleitatile lui: Pieton, Voiajor sau Pelerin"
Impresia (uneori certitudinea) pe care o insinueaza personajul-simbol este ca lumea nu e pregatita si nu vrea sa ii recepteze mesajul, fara sa-si dea seama (aparent) ca, ceea ce are ea de transmis, nu poate ajunge la cei multi din cauza colocatarilor care o "sustin". De altfel, detaliile scenografice vin sa sublinieze ideea: ea, domnisoara Helsinka, este izolata la etajul pensiunii in care s-a adunat "lumea", datorita lipsei unei trepte din scara ce duce sus. Singura data cand coboara scara (e singura care nu cade pe acest straveziu simbol al izolarii / incomunicarii) nu mai reuseste sa faca drumul invers, deoarece moare, subit cuprinsa de ameteala.

Domnisoara Helsinka spera ca prin libera circulatie a oamenilor, bunurilor si valorilor sa se realizeze o deschidere culturala, o comunicare si, deci, o reumanizare, insa "cand se circula liber intr-o parte, e interzis sa se circule in cealalta parte si invers'" Nu isi da seama (sau nu vrea) ca este o putere simbolica folosita pentru a o justifica pe cea politica.



in acelasi timp, puterea politica, efectiva, este reprezentata de Patroana pensiunii in care se petrece actiunea piesei, care ilustreaza demagogia puterii politice. Ea sustine acordul de la Helsinki in discurs, dar face tot ce este posibil pentru a impiedica punerea lui in practica, izolandu-i pe chiriasi de lumea de afara. Toate relatiile cu lumea exterioara se realizeaza prin intermediul patroanei care ingradeste libertatea oaspetilor, dand impresia ca face exact contrariul. Cand un nou chirias, Clientul (un comis-voiajor de instrumente muzicale, venit din strainatate), doreste sa inchirieze o camera. Patroana il ignora si, atunci cand nu o mai poate face, ii pune cat mai multe piedici de natura administrativa si birocratica. Conflictul dintre ea si Client are implicatii xenofobe.

Clientul ar semnifica, in aceasta piesa "cu cheie", "libera circulatie" a persoanelor. PICTORUL, locatar al pensiunii, este amantul Patroanei, relatia dintre ei putand semnifica manipularea de catre politicieni a artistilor si transformarea lor in purtatori ai mesajului oficial prin tratarea preferentiala. El simbolizeaza, de asemenea, pervertirea artistului, care viseaza sa isi vanda kitch-urile in intreaga lume. Un alt conflict, cel dintre Pictor si Intelectual, un alt chirias, ilustreaza conflictul dintre artist, care doreste doar sa fie cunoscut, vanzandu-se, si intelectualul lucid, angajat politic si sustinator al drepturilor omului. Dar si Intelectualul cade pana la urma in capcana individualismului, a atitudinii autiste si apoi paranoice. El se simte persecutat, punand astfel mai presus persoana sa decat mesajul pe care vrea sa-l transmita. Se simte ingradit, dar aceasta ingradire devine pentru el una a persoanei, si nu a mesajului sau. Astfel, si Intelectualul cade in capcana intinsa de puterea politica, dorinta sa de a-i influenta pe ceilalti fiind redirectionata si transformata in dorinta de a se afirma pe sine ca persoana persecutata.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani