Aparitia lui Leonas, un reprezentant al ideilor noi, delimiteaza in piesa momentul intrigii. Dupa ce a stat trei ani la Paris, revenit in tara, el o cauta pe Luluta, pe care o stia din copilarie, si vrea s-o scape din mainile Chiritei, careia ii promite multe "sotii".
Travestit in ofiter "cu musteti mincinoase", el reapare in casa Barzoi, "o flatariseste" pe Chirita jucand rolul indragostitului si ii cere acesteia un portret. Mai tarziu, voind s-o rapeasca pe Luluta, Leonas vine imbracat in costum de "bricicar" si descopera "cotcariile si curcaaiile" ispravnicului Barzoi. La ultima aparitie, travestit in actrita, Leonas se logodeste cu Luluta si apoi isi dezvaluie identitatea anuntandu-i pe cei prezenti ca el este noul ispravnic.
Leonas nu este un personaj comic, decat in masura in care jocul lui o pune pe Chirita intr-o ipostaza comica. El este, de fapt, un raisonneur, un alter ego al autorului, cel care sanctioneaza parvenitismul familiei Barzoi.
Criticii literari au subliniat caracterul oarecum conventional, didactic al personajului. Aparitiile lui repetate in casa Chiritei, usurinta cu care se travesteste, ambitia si interesul pentru capatuiala, nu justifica finalul comediei in care Leonas ia locul ispravnicului corupt.
Tot jocul personajului pare sa porneasca dintr-o ambitie marunta, aceea de a se razbuna pentru ca fusese alungat rusinos din casa Chiritei.
Leonas este inconsecvent, afirma criticul literar Mircea Ghitulescu.
Tehnica quiproquo-ului, prin care Leonas travestit este luat drept altul, este un procedeu frecvent folosit in comedia universala.
