Caracterizarea lui CIOBANU din romanul Nuntile necesare (1992) de Dumitru Tepeneag referat





CIOBANU - caracterizare

Protagonistul celui de-al doilea roman conceput de Tepeneag in spiritul onirismului estetic - dupa Zadarnica e arta fugii - este un profesor oarecare ajuns, impreuna cu iubita sa, Ana, intr-un sat izolat de pastori. Cum romanul a fost gandit ca o parodie a Mioritei, la nivel spiritual, numele sau este straveziu simbolic. Sensul prim al naratiunii parodice cu nucleu baladesc ar fi acela de degradare a mitului in societatea moderna. Adaptat locului, Ciobanu - un alienat in spirit existentialist - se complace in prelungite petreceri bahice in compania colegilor sai pizmuitori, Munteanu ("cel vrancean" din balada) si Padureanu ("cel ungurean"). Acestia pun la cale compromiterea si indepartarea lui din invatamant, ticluind un raport catre Inspectoratul scolar in care il acuza ca nu-si face orele, bate scolarii si a sedus-o pe eleva Anica.
Eroul se poate sustrage din labirintul deziluziilor numai plonjand in visul care compenseaza realul, construindu-si aievea o para-realitate legendar-pastorala: "latratul unui caine ori tipatul unei pasari departe de tot sunet de talangi () nu deschide ochii sub pleoape incepe sa se infiripeze plaiul si dealul cu oi si cerul albastru".

Urmarit de invidia celor doi colegi, el isi aDin categoria omului fara insusiri, profesorul Ciobanii traieste intr-un fel de buimaceala perpetua, parca spre a transcende gradul de mizerie in care a ajuns. El somnoleaza in asternuturile mirosind a transpiratie dintr-o camera plina de igrasie sau imbacsita de mirosul de soareci si limacsi. Camera in care lancezeste este deopotriva cea din satul de ciobani sau dintr-un centru urban oarecare. In locul din urma, degradarea eroului a ajuns la limita, nu numai din punct de vedere spiritual, ci si ca prezenta fizica. Este grav bolnav, a slabit enorm aratand ca "un tar" (cum il caracterizeaza femeile din viata sa), si nu se mai poate misca din pat. A ajuns sa perceapa realitatea exterioara, rememorandu-si trecutul, prin intermediul unor fotografii (a Anicai sau alta infatisand o nunta banala).




in substratul initiatic al naratiunii - care trimite la poemul lui Ion Barbu Ritmuri pentru nuntile necesare - semnificativa devine experienta erotica a personajului. Existenta lui este marcata de iubirea a doua femei senzuale si posesive. Prin glisarea planurilor narative, Ciobanu traieste simultan in trecut (alaturi de tanara si mai romantica Ana) si in prezent (langa ofilita si planturoasa Ileana).

Pe deasupra, in satul unde profesase, o iubea platonic pe adolescenta Anica, intruchipare a puritatii, corespondentul mioarei iubitoare din balada. Lipsa de comunicare cu femeile - care se coalizeaza in final - e compensata de experienta sexuala traita la initiativa acestora, ca semn al dezeroizarii.

Parodia nuntii cosmice devine evidenta la sfarsitul discursului narativ, in acelasi registru al confuziei planurilor, romanul se incheie cu o falsa nunta, organizata de fotograful Andruta. Dupa ce este spalat si imbracat in uniforma de ofiter de cele doua femei, Ciobanu este purtat pe targa spre a se putea continua ritualul nuptial. Cu toate ca atat Ileana cat si Ana (nume feminine de rezonanta basmica si baladesca) sunt invesmantate de nunta, mireasa "va fi aleasa prin tragere la sortf. intr-un final grotesc, de cosmar, bocetul femeilor puncteaza momentul imortalizarii chipului fericit al mirelui care expiaza.suma destinul, inaintand cu seninatate spre moarte: "privind tinta inainte destinul nemilos dar pe care nu se teme sa-l infrunte in continuare".

Ciobanu din planul real este avertizat de Anica asupra complotului ("ti-au pus gand rau () susotesc tot timpul () au facut raport () si-au turnat in el tot felul de minciunf'), asa cum in planul oniric avertismentul tragic vine dinspre mioara nazdravana: "animalul e nelinistit presimte o primejdie si el ii da dreptate dar se stra-duie sa-i explice ca nu e nimic de facut ca degeaba s-ar impotrivi si mioara geme ii gadila cu botul urechea ce vrea sa faca doar n-o sa fuga sa-si ia lumea in cap de frica trebuie sa astepte sa se implineasca ce e scris".












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani