(snoava)
"Cand era Pacala mic si atunci era dat naibii.La 13 ani,ramanand orfan de parinti,fu dat in grija unei matuse care avea un cusur:vorbea numai in proberbe.
Cum se sucea,cum se invartea bietul Pacala,matusa hop! cu proverbul.
-Stai ca-ti arat eu proverbe,matusica draga,sa ma pomenesti!
Intr-o zi matusa il dojenea pe Pacala:
-Asculta,puiule,niciodata sa nu faci un lucru zadarnic,caci gaina care canta seara,dimineata n-are ou.Ai inteles ?
-Inteles,sarut mana.
A doua zi,Pacaluta rontaia cu placere niste susan de la turc.
-Asculta,impielitatule,il intreba matusa,cand a cantat motata aseara si a ouat,tu i-ai luat oul si l-ai dat pe acadele.
-Motata n-a ouat aseara!
-Ba da,a ouat,se infurie matusa.Crezi ca n-am auzit-o eu cantand?
-Da?zambi obraznic Pacaluta.A cantat motata aseara si a avut oua?Hm!Apai nu mi-ai spus tot alde matale ca gaina care canta seara,dimineata n-are oua?Iaca motata n-a avut.Ce?Era sa-i fac eu ouale?Atat mai lipsea.
Matusa se cruci si grai:
-Tu ai furat oul motatei,tartore,dar cine fura azi un ou,maine va fura un bou.Ai priceput ?
-Priceput,sarut mana.
A doua zi,matusa se pomeni cu Pacaluta pe poarta tragand un bou de funie.
-Dar asta ce mai e,gheavole ?
-Ce sa fie ? N-ai spus matale ca cine fura azi un ou,maine va fura un bou ? Poftim boul si da-mi pac .Matusa inghiti in sec si clatinand din cap,grai cu mila :
-Vai,vai,nepotele ! Cu poznele tale o s-ajungi o haimana.Faci azi una,maine alta,pana cand vei da de Aghiuta,caci,dragul meu,ulciorul nu merge de multe ori la apa ! Priceput-ai ?
-Mda.
-Asa ! acum du-te si adu-mi un ulcior cu apa de la put.Pacaluta aduse.
-Bun ! mai adu unul.Ii aduse si p-acesta,dar cam bolborosind.
-Haide,inca unul.
Pacaluta lua ulciorul si,foarte linistit,il facu tandari.
-Ce facusi,talpa iadului ?
-Ce sa fac?N-ai spus matale ca ulciorul nu merge de multe ori la apa ? De,daca asa-i proverbul,eu sunt de vina ?
-Hai,piei din ochii mei,se otari matusa,suparata lucru mare.Ce mai stai ? Spala putina mai repede,ca de nu.
Pacaluta pleca oftand d-a dreptul in camara unde matuse-sa il gasi spaland de zor o putina veche.
-Dar aici ce mai faci,impielitatule ?
-Ce sa fac?Iaca iti spal putina,ca sa nu-mi aud vorbe mai pe urma.
-Uf,Doamne,Doamne.
Si cate pozne d-astea n-a mai facut Pacaluta pana-i dadura tulei in barba,ca apoi sa le faca tot mai boacane.
("Baraganul",Bucuresti,II (1932),nr.4,p.6.)
| INTREBARI /SARCINI FORMATIVE 1.Aprobati sau nu stratagema lui Pacala de a o pedepsi pe matusa sa ? R.Din desfasurarea naratiunii tindem sa-i dam dreptate lui Pacaluta,exasperat de cicalelile matusii si de pretentiile ei atotstiutoare,femeie lipsita de intelegere in fata unor mici greseli ale copilului si prea aspra la vorbe. 2.Cum reuseste autorul anonim sa starneasca hazul ascultatorului ? R.Prin ineditul rezolvarii unor situatii (Pacaluta aplica la modul "concret" o constatare generalizatoare);prin folosirea unor expresii si termeni populari cu o rezonanta specifica (piei din ochii mei,impielitatule,a da de Aghiuta),proverbe si zicale etc. 3.Ce trasaturi ale limbajului popular evidentiaza aceasta snoava ? R.Elemente de oralitate : fonetisme (gheavole),evitarea hiatului (d-astea), interjectii (hop,mda,uf,iaca),expresii si locutiuni (a spala de zor,suparata nevoie mare),proverbe si zicatori,diminutive (nepotele,Pacaluta),forme gramaticale prescurtate (priceput,in loc de ai priceput),formule de politete (alde matale), vocative repetate (Doamne,Doamne),inversiuni (priceput-ai) etc. |
