Romanul Calatoriile lui Gulliver, considerat o capodopera, ii aduce autorului faima universala, impunandu-1 ca unul dintre cei mai mari scriitori satirici ai tuturor timpurilor.
Satira sa este neiertatoare. Aparent romanul Calatoriilor lui Gulliver ne trimite cu gandul la un roman de aventuri. Dar Swift, ca si Rabelais in Garganlua si Pantagruel, urmareste sa deghizeze, sub aparente fantastice si exotice, satira la adresa societatii engleze contemporane lui.
Cartea, conceputa in patru parti, relateaza extraordinarele aventuri ale lui Gulliver pe parcursul fantasticelor sale calatorii in tara lillipu-tanilor, de zece ori mai mici decat el, a uriasilor, de zece ori mai mari decat personajul cartii, in Laputa si alte insule, precum si in tara cailor intelepti.
Toate aceste aventuri ascund o violenta satira nu numai la adresa Angliei si a institutiilor sale social-politice, ci si la adresa intregii societati umane din acea epoca.
Autorul foloseste cu maiestrie alegoria, simbolul, ironia, sarcasmul.
in tara piticilor, Lilli-put, totul este mic: de la micimea trupurilor si pana la meschinaria ideilor si sentimentelor. Regele, care se autopro-clama "stapanul universului", este, dovada a superioritatii sale, "mai inalt aproape cu un lat de unghie decat oricare dintre curtenii sai". in Lilliput exista partide politice ai caror reprezentanti se deosebesc intre ei prin faptul ca unii poarta tocuri inalte, iar altii, tocuri joase. Ministrii sunt alesi numai daca poseda aptitudini acrobatice: cel care sare cel mai sus primeste cea mai inalta functie, inaltimea obisnuita a locuitorilor acestei tari este mai mica de sase inches, iar proportia se pastreaza aceeasi "la toate celelalte animale, plante si copaci". Aflam ca lilliputanii nu scriu nici precum europenii nici precum chinezii, ci scriu oblic, de la un colt la altul al foii de hartie; isi ingroapa mortii cu capul in jos, caci, "dupa credinta lor, mortii vor invia dupa unsprezece mii de luni, in care timp pamantul (turtit, in conceptia lor) se va intoarce cu susul in jos, si astfel, in ziua invierii, ei se vor trezi stand in picioare"; in tribunalele lor imaginea justitiei este infatisata de o statuie cu sase ochi, doi in fata, doi la spate si cate unul in partile laterale, simbolizand "prevederea"; in mana dreapta tine deschis un saculet cu aur, iar in stanga, o sabie varata in teaca "pentru a arata ca e gata mai curand sa rasplateasca decat sa pedepseasca": un alt principiu dupa care isi orienteaza existenta lillipulanii este acela conform caruia "parin(ii sunt ultimii ca rara ar trebui sa li se incredinteze educatia co piilor lor, si de aceea, in fiecare oras, ei au eres calorii de copii, unde toti parintii sunt obligati sasi trimita copiii" ele.
Aceasta este de fapt societatea engleza, ale carei trasaturi negative sunt exagerate de scriitor pana la caricatural. Tara uriasilor, Brob-dingnag, prezinta monarhia luminata, ideal al iluministilor. Locuitorii din Brobdingnag nu sunt doar mai mari de statura decat lillipulanii, ci ii intrec pe acestia din urma si prin puterea ratiunii. Regele tarii este intelept si drept. Legile asigura libertatea si bunastarea cetatenilor, de care se ingrijeste bunul lor conducator.
Calatoria in Laputa este o satira la adresa "oamenilor de stiinta", care se irosesc in cercetari aberante si in inventii nefolositoare, precum "invatatul"care, de opt ani de zile, nu face altceva decat sa lucreze la un proiect de extragere a razelor de soare din castraveti sau constructorul care incearca sa elaboreze o metoda de construire a caselor incepand cu acoperisul si sfarsind cu temelia.
Aceasta satira vizeaza, in special, activitatea Societatii Regale de Stiinta din Londra.
in ultima parte a romanului, Calatoria lui Gulliver in Tara Ilouylm-hnmilor - Tara oameni-lor-cai, autorul zugraveste o societate ideala, in care traiesc doua populatii: Yahoo-ii, oameni care traiesc precum animalele (sunt cruzi, salbatici, idioti, pofticiosi, dominati de instincte, iar cel mai rau si mai diform este regele; aceasta populatie sintetizeaza toate viciile omenesti, de la lacomie, pana la rautate si invidie); cealalta populatie este cea a cailor intelepti, care traiesc patriarhal, duc o viata cumpatata, in deplina egalitate, fara viciile si nedreptatile lumilor descrise in primele parti ale cartii.
