CALATORII LA IERUSALIM IN SARBATORILE PASTELUI SI IN EGIPT
- Jurnal al lui Dimitrie Bolintineanu , publicat de George Sion la Iasi in 1856.
La o prima lectura, jurnalul ofera o suma de informatii si observajii disparate despre locuri si oameni dintr-o lume indepartata. Digresiunile pe teme geografice sau istorice, cu datele lor nu intotdeauna exacte, intr-un stil al relatarii obiective, nu mai fac apel la cititorul de azi. Totusi proza aceasta, aparjinind, tara indoiala, secolului trecut, are o latura atragatoare in paginile unde il descoperim pe omul si calatorul care judeca cele vazute din unghiul individualitatii sale, cu reactiile ei unice. Calatoria incepe in martie 1854 si ia sfirsit in luna iulie a aceluiasi an. Vasul Merse pleaca din capitala otomana avind la bord pasageri de origine diferita, navigheaza de-a lungul coastelor Asiei Mici, tacind citeva escale. Calatoria continua, dupa aceea, pe uscat pina la Ierusalim si Iordan; iar, intr-o ultima etapa, Dimitrie Bolintineanu se va indrepta spre Egipt si monumentele lui. Jurnalul nu-si propune sa urmareasca programatic numai anumite aspecte. El oscileaza, gata sa accepte toate realitatile. Nu-si propune nici o unica atitudine fata de lume ; si nici un stil.
Se regasesc in paginile lui descrieri romantice si caracterizari realiste. Momentele romantice sint, de altfel, putine si nu contribuie semnificativ la definirea ansamblului; par, mai degraba, exercitii de virtuozitate. Uneori, Dimitrie Bolintineanu citeaza din poeti al caror nume il mentioneaza sau nu. Uneori i se intimpla sa-si aduca aminte ca e el insusi poet si sa-si introduca productiile lirice in jurnal. Locurile il inspira prea putin: peisajul il deceptioneaza, e tern, acoperit de praf. Dar poetul cedeaza locul observatorului atent si avizat, care stie sa citeasca sensurile de dincolo de aparente. Daca monumentele nu-l prea atrag, nu-i trezesc entuziasmul, daca nu simte mai mult decit niste vagi afinitati cu spiritualitatea acestor locuri, fiind prea putin impresionat de leaganul crestinismului, il atrag, in schimb, contrastele: cele dintre insulele de Occident manastirile catolice, atit de curate si ordonate - si toate orasele orientale, sordide si socante in murdaria si decaderea lor. E un contrast la care revine si pe care l-a putut vedea inca la Constantinopol.
O pagina demna de a fi amintita e cea inchinata locuitorilor cartierului Pera, "peretilor", cum ii numeste Dimitrie Bolintineanu , scrisa intr-un stil degajai si vioi.