O istorie despre moarte si cautarea celui disparut, Baltagul poate fi citit si ca un roman politist sau ca un roman de initiere, mitic, nu doar ca o alegorie inspirata de balada populara Miorita. Va este cunoscut inca din scoala generala, dar ati ocazia sa incercati o alta lectura, unde cliseele interpretati sunt rediscutate si unde ti gasi alte chei pentru un comentariu adecvat si adus cat mai aproape de contemporaneitate.
Gen: epic
Specia: roman traditional, de factura mitica
Abordarea operei literare |
Opera de referinta a creatiei lui Sadoanu, Baltagul (1930) marcheaza desprinderea autorului de romantismul sentimental, ideologic, de sorginte samanatorista si orientarea catre romanul de factura realista. Totusi, ca orice capodopera, acest roman nu poate fi circumscris unei singure tendinte literare, pe parcursul sau evidentiindu-se coexistenta elementelor realiste, mitice, romantice, psihologice.
Atat la nil formal, cat si la nilul continutului, textul se incadreaza in traditionalism, fiind o monografie a satului romanesc de munte, ale carui legi nescrise sunt puse in evidenta prin prezentarea destinului Vitoriei Lipan.
Tema consta in reconstituirea de catre personajul principal, Vitoria Lipan, a itine-rariului parcurs de soful sau, Nechifor Lipan, cu scopul descoperirii adevarului despre moartea acestuia si a implinirii actului justitiar.
Actiunea este prezentata pe parcursul a saisprezece module. Este liniara, insa se desfasoara pe doua coordonate temporale: una retrospectiva, trecuta, in care Vitoria rememoreaza intamplari din viata de familie, si una care prezinta faptele in desfasurarea lor, de la pregatirile pentru drum si pana la pedepsirea asasinilor sotului ei. Aceasta structura evidentiaza doua uri: unul al celor vii, in care se manifesta Vitoria Lipan, celalalt al lumii de dincolo, in care a patruns si trebuie sa-si gaseasca linistea Nechifor Lipan. Opozitia acestor doua uri va fi anulata prin actiunile justitiare ale Vitoriei si prin indeplinirea ceremonialului funerar.
Sunt respectate toate momentele subiectului:
. Expozifiunea: Vitoria, ingrijorata de absenta nejustificata a sotului ei, rememoreaza momente din trecutul ei alaturi de Nechifor Lipan, prilej cu care sunt introduse si alte personaje: Gheorghita, Minodora, Nechifor. Sunt prezentate aspecte ale vietii muntenilor: acestia sunt fie taietori de lemne, fie oieri si se conduc dupa ritmurile transhumantei.
. Intriga: hotararea Vitoriei de a pleca impreuna cu fiul ei, Gheorghita, in cautarea lui Nechifor, din cauza intarzierii prelungite a acestuia; pregatirile pentru drum.
. Desfasurarea actiunii: cuprinde reconstituirea traseului parcurs de Nechifor Lipan, un adevarat labirint al cautarii, presarat cu semne ale trecerii acestuia, care se opresc in Suha. Femeia realizeaza ca sotul ei a disparut intre Sabasa si Suha. Dezamagita de lipsa de operativitate a autoritatilor, ea intreprinde cercetari pe cont propriu si descopera cadavrul sotului ei intr-o rapa, cu ajutorul cainelui acestuia, Lupu, pe care il gaseste intamplator in sat. Dodind o inteligenta si o intuitie iesite din comun, reface pas cu pas circumstantele in care s-a petrecut crima.
. Punctul culminant: demascarea raufacatorilor la praznicul de inmormantare si pedepsirea lor. Calistrat Bogza este lovit de catre Gheorghita cu acelasi baltag cu care a fost omorat Nechifor Lipan, iar Ion Cutui este muscat de Lupu.
. Deznodamantul: renirea la viata normala, dupa resilirea adevarului si infaptuirea actului justitiar.
Exista doua tipuri de conflict, ambele cu efecte puternice asupra personajelor. Un prim conflict, cel interior, se preureza la inceputul romanului si este marcat de nelinistea Vitoriei, care nu intelege absenta prelungita a lui Nechifor Lipan si nu stie ce solutie sa adopte. De aceea, oscileaza intre mai multe posibilitati: fie intarzie la vreo petrecere, bucuros de bunul mers al afacerilor, fie s-a oprit la o femeie cu ochi rzi (situatie sugerata de vrajitoarea satului, Maranda, respinsa insa de instinctul Vitoriei), fie i s-a intamplat o. nenorocire. Desi primele supozitii sunt greu de crezut, Vitoria care isi cunoaste foarte bine barbatul, le prefera in schimbul unei alternati sumbre, pe care incepe sa o banuiasca, dar pe care incearca sa o alunge, fiind un adevar prea greu de suportat. Acest conflict inceteaza in momentul in care femeia accepta nefirescul atitudinii sotului ei si constientizeaza ca numai moartea l-ar fi putut opri sa se intoarca acasa dupa atata timp. Un rol important il are visul premonitoriu in care Nechifor trecea calare o apa neagra, indrep-tandu-se catre asfintit.
Al doilea tip de conflict este cel exterior si se manifesta intre Vitoria si asasinii sotului ei, Calistrat Bogza si Ion Cutui. Ca un riil detectiv, aceasta reface pas cu pas scenariul uciderii lui Lipan si ii identifica pe cei doi raufacatori. in absenta oricarei do concrete care sa-i confirme intuitiile, ea creeaza o stare de tensiune crescanda asupra celor banuiti. Pune intrebari incomode si da replici pline de subintelesuri, care ii surprind si ii debusoieaza pe cei doi. Punctul de maxima intensitate al acestui conflict il constituie scena demascarii lor, cand asasinii cedeaza presiunii la care fusesera supusi, marturisind singuri crima comisa.
Perspectiva narativa: naratorul prezinta enimentele obiectiv, impersonal, in ordine cronologica. Este omniscient si omniprezent, avand acces atat la mecanismele vietii sociale, cat si la resorturile vietii afecti.
Monografia vietii satului de munte
|
. Stilul anevoios de viata al oamenilor de la munte, taietori de lemne sau oieri (ghidati de legile transhumantei), permanent confruntati cu vitregiile naturii.
. Organizarea gospodariei si distributia rolurilor de putere: femeia domina interiorul casei, iar barbatul - exteriorul.
. Privirea realista asupra casniciei (dragostea "de douazeci si mai bine de ani nu este idealizata, fiind contrapunctata de momentele de exorcizare a celor "sapte draci ) si familiei (tatal este mai bland cu fata, iar mama mai sensibila la gesturile baiatului si aspra in educatia fetei).
. Atitudinea refractara fata de inovatii.
. Viata dusa in spiritul traditiilor, prin ceremoniile de botez (intalnind in calatoria sa un botez, Vitoria daruieste bani copilului si "un capat de zahar" mamei), nunta (fata in fata cu un alai de nunta, Vitoria inchina un pahar de vin si adreseaza "frumoasa urare imparatesei mirese"), inmormantare (dupa gasirea osemintelor lui Nechifor Lipan, Vitoria isi va ingropa sotul crestineste, in conformitate cu ritualul traditional: prighiul, asezarea osemintelor intr-un sicriu impodobit cu cetina si cu covoare "varstate rosu si negru", "datina podurilor" - desfasurarea unor suluri de panza cand alaiul mortuar trece peste un pod, trecerea gainii negre peste groapa pentru ca defunctul sa nu se transforme in strigoi, bocitul, pomana de la cimitir, praznicul de pomenire).
. Practicarea negotului, pastrarea banilor.
. Satul gurnat de doua centre ce polarizeaza enimentele: biserica si carciuma.
Romanul Baltagul valorifica unul dintre cele patru mituri nationale mentionate de George Calinescu in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent (mitul transhumantei, al Zburatorului, al creatorului si al dacismului), reprezentat de balada Miorita, care contine si cele doua rsuri denite motto al romanului: "Stapane, stapane,/ Mai cheama s-un cane". Sursa de inspiratie o constituie, se pare, o varianta descoperita in satul Goesti, in apropierea locului natal al autorului, intitulata Cantecul Mioarei, care contine o serie de similitudini cu continutul romanului: ciobanul este cautat atat de mama, cat si de iubita sa; dialogul cu ciobanii raufacatori este mai amplu; maicuta batrana ii interogheaza pe vinovati cu privire la soarta fiului ei; ciobanasul ucis apare in visul oitei nazdravane. Astfel, romanul devine, in conceptia lui Calinescu, o continuare a Mioritei, Vitoria fiind un substitut al maicutei batrane, iar alegoria nunta-moarte fiind inlocuita cu ceremonialul inmormantarii lui Nechifor Lipan. Celelalte paralelisme sunt evidente: existenta a trei ciobani, invidia si complotul in derea uciderii celui mai boga't, existenta cainelui "barbat" etc. O alta influenta a baladei populare consta in atitudinea in fata mortii: ca si ciobanasul moldoan, Vitoria nu se lamenteaza la descoperirea ramasitelor sotului ei, ci impresioneaza prin stapanire de sine si interiorizare a durerii, din care nu razbate decat numele de alint al lui Lipan - Gheorghita, intr-un racnet aprig. Eroina accepta moartea ca pe un dat firesc, considerand-o nu un punct final, ci o extensie a vietii intr-o alta dimensiune temporala, unde defunctul se va integra si isi va gasi linistea in urma ritualului funerar.
Teza lui Calinescu este combatuta de o serie de critici. Ion Negoitescu considera ca Sadoanu nu preia din balada decat datele epice, indepartandu-se de semnificatiile mitice si de lirismul metafizic al Mioritei. De asemenea, Nicolae Manolescu sustine ca lumea pastorala a lui Sadoanu difera fundamental de cea a Mioritei prin spiritul intreprinzator, de esenta burgheza, care o ajuta pe Vitoria sa-si atinga scopul cu succes.
Aspectele mitice nu se rezuma insa la similitudinile cu balada populara, ele fiind de o dirsitate surprinzatoare si asociind traditii romanesti cu mituri unirsale.
Pregatirea pentru drum a Vitoriei are un caracter ritualic, ca si in cazul lumii antice: ea posteste, se spodeste si se impartaseste, se inchina la icoanele Maicii Domnului si Sfintei Ana, face daruri bisericii, isi lasa in buna randuiala gospodaria, isi duce fata la manastire si porneste la drum, cu convingerea ca a respectat datina si ca va duce totul la bun sfarsit.
Calatoria are un caracter initiatic pentru Gheorghita, care se va maturiza in urma experientei mortii tatalui, al carui rol se pregateste sa si-l asume (chiar numele pe care il poarta este numele de botez al tatalui sau, pe care acesta si-l schimba din cauza unei boli, cand este "vandut" pe fereastra si rebotezat cu numele de Nechifor). Un rol important il are prighiul tatalui in rapa, echivaland cu o coborare in lumea lui Hades (zeul mortii la anticii greci). Acest gest are o dubla functie: respectarea unor legi nescrise care ii vor permite lui Nechifor Lipan sa se integreze in ordo unirsalis (ordinea unirsala) si familiarizarea lui Gheorghita cu un aspect fundamental al existentei - moartea, a carui intelegere il va ajuta sa se initieze in ordo rerum (ordinea lucrurilor).
Un alt tip de calatorie va intreprinde Nechifor Lipan. Initial un calator obisnuit, evoluand in ul realitatii montane, plecat la Dorna sa vanda oi, devine un calator catre lumea de dincolo, care transmite mesaje exclusiv prin intermediul visului. El este un erou mitic al "marii calatorii", pe care o va parcurge ajutat de randuielile indeplinite pas cu pas de Vitoria.
Vitoria poate fi asociata cu Penelopa, prin credinta nestramutata in sotul ei, pe care nu i-l poate lua nici o Circe (femeia cu ochi rzi), Nechifor Lipan este un Ulise, plecat insa intr-o calatorie fara intoarcere, spre Campiile Elizee, iar Gheorghita - un Telemac caruia ii lipseste maturitatea pentru a pleca singur in cautarea tatalui sau.
Alexandru Paleologu gaseste corespondente intre personajele si scenariul din Baltagul si mitul egiptean al lui Isis si Osiris. Osiris este zeul pamantului, cel care ii invata pe locuitorii Vaii Nilului sa culti ogoarele, iar Isis este sofia sa si mama lui Horus. Trupul lui Osiris este dezmembrat in paisprezece bucati de fratele sau, Seth, prin viclesug si raspandit in toata tara Egiptului. Isis gaseste fragmentele, reintregeste trupul sotului ei, il unge cu uleiuri scumpe si ii reda viata snica prin intermediul unor vraji. In cautarile ei este ajutata de cainele Anubis, denit simbol al calauzei divine care ii conduce pe morti in Infern, devorandu-i pe cei vinovati dupa judecata lui Osiris. La varsta maturitatii, Horus il cauta si il pedepseste pe Seth si preia rolul detinut anterior de tatal sau, acela de stapan absolut al pamantului.
Numele personajelor au, de asemenea, valente mitice. Vitoria semnifica triumful dreptatii, Gheorghita provine de la Sf. Gheorghe, invingatorul balaurului (metafora a intentiei criminale), iar Nechifor este corespondentul grecescului Nike-foros, care se traduce prin "purtatorul de biruinta".
Caracterizarea Vitoriei Lipan
|
. Portretul fizic e realizat prin caracterizare directa de catre narator. Desi nu mai este tanara, Vitoria poseda o frumusete si un farmec aparte: "ochii ei caprii in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului () aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute". Fizionomia eroinei ofera indicii despre starea sa de spirit: ingrijorare din cauza absentei inexplicabile a sotului ei. Miscarile ei exterioare dodesc aceeasi preocupare pentru soarta celui plecat: "fusul se invartea harnic, dar singur".
. Portretul moral reiese atat prin caracterizare directa, realizata de narator, cat si prin caracterizare indirecta, ce rezulta din comportament, limbaj, mentalitate si apartenenta la o societate patriarhala.
- Este prototipul muntencei care isi asuma responsabilitatile gospodariei in absenta sotului, plecat cu oile la negot ("Viata muntenilor e grea; mai ales viata femeilor") si care se conduce dupa legile nescrise ale traditiei stramosesti ("eu am pornit dupa semne si porunci").
- Este un model de feminitate aparte: in fiinta sa coexista spiritul practic (pregatirile minutioase pentru drum) si sensibilitatea enigmatica ("Ea era deasupra tuturora; aa intr-insa o putere si-o taina pe care Lipan nu era in stare sa le deslege. Venea la dansa ca la apa cea buna").
- Este surprinsa intr-un moment de criza interioara cauzat de intarzierea prelungita a lui Nechifor Lipan. Toate actiunile sale ulterioare vor incerca sa rezol aceasta criza.
- Ii poarta lui Nechifor Lipan o dragoste profunda si constanta ("Dragostea ei se pastrase ca-n tinereta"), ce se manifesta prin gesturi si cuvinte simple, de o profunzime tulburatoare. Cand baba Maranda interpreteaza absenta lui Lipan ca pe o intarziere la "cea cu ochi rzi", sfatuind-o sa-i smulga acestuia confirmarea la intoarcere, raspunsul ei de o aparenta inocenta dezvaluie de fapt o afectiune capabila sa depaseasca orice treapta a egoismului ("Bucuroasa as fi sa-l stiu acasa").
- Este atasata de traditiile strabune si respinge orice forma de inovatie ("acuma va strambati una la alta si nu va mai plac catrinfa si camasa: si va ung la inima lautarii cand canta cate-un valt nemtesc. iti arat eu coc, vait si bluza, arza_-te para focului sa te arda! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de acestea - si-n legea noastra trebuie sa traiesti si tu").
- Respecta credinta crestin-ortodoxa: posteste, se spodeste, se inchina la icoane, face daruri bisericii si cere sfatul preotului in momentele de cumpana.
- Crede in superstitii si eresuri batranesti: stie ca Nechifor Lipan a murit dupa ce-l viseaza trecand o apa neagra, intors cu spatele, ind.reptandu-se spre asfintit; cocosul asezat in prag, cu secera cozii spre fumul din horn si cu pliscul spre poarta, ii presteste calatoria pe care ezita sa o initieze.
- Poseda intelepciunea omului simplu, tradusa in adevarate maxime: "Eu te cetesc pe fine, macar ca nu stiu sectiune".
- Poseda reale aptitudini de detectiv care instigheaza conditiile desfasurarii unei crime, aduna probe si le interpreteaza, solutionand in final cazul.
- Are o buna intuitie, e sensibila la context si dodeste o buna cunoastere o psihologiei umane. George Calinescu o considera un Hamlet feminin "care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale reprezentafiuni tradatoare si cand dovada s-a facut da drumul razbunarii. "
Semnificatia titlului
Titlul este esential in intelegerea mesajului transmis de autor. Urmand traditia basmului popular, baltagul este unealta magica si simbolica insusita de personajul negativ si recucerita de erou, ca un simbol al infaptuirii dreptatii. In roman, baltagul este instit cu incarcatura semantica: pe taisul sau e scrisa cu sange postea uciderii lui Nechifor Lipan, pe care, printr-o comunicare secreta, numai Vitoria stie sa o desluseasca. Arma a crimei si a razbunarii, baltagul ajunge in final in posesia lui Gheorghita, marcand transferul de putere de la tata la fiu.
Complexitatea romanului rezida si in multiplele sale interpretari: roman monografic (prezentarea unei lumi arhaice, condusa de legi specifice), roman mitic (dezvoltarea conflictului din Miorita), roman politist (instigatiile Vitoriei), roman al initierii sau bildungsroman (maturizarea lui Gheorghita) sau roman de dragoste (prezentarea relatiei dintre Vitoria si Nechifor Lipan).
Concepte operationale folosite:
autor, narator, personaj, realism, roman traditional, conflict, subiect, actiune, tema, portret, titlu, discurs narativ, timp si spatiu narativ, uri narati, momentele subiectului, punct culminant, caracterizarea personajului, registru stilistic.
