"Prin nuvela Alexandru Lapusneanu,Negruzzi devine primul scriitor epic de seama al literature noastre"
Publicist,traducator,poet,dramaturg,prozator,filozof,creatorul nuvelei istorice romanestri,neegalata papa astazi, Costache Negruzzi este un deschizator de drumuri I literature romana moderna,"un classic al romantismuluti"
C.Negruzzi traeste si se formeaza intr-o perioada de renastere nationala,fiind alaturi,in actiunile culturale si literare de mai tineri M Kogalniceanu,V.Alecsandri,Al.Russo.
Scrierile publicate in perioada vremii(Albina romaneasca. Curierul de ambe sexe,Foaie pentru minte.inima si liteatura,Dacia literara,Propasirea)u fost adunate in volumul Pacatele tineretilor(1857).Volumul cuprinde poezii,proza,opere originale si traduceri oranduite in patru cicluri:Amintir de junete(cu doua nuvele romantice,o povestire unoristica si un basm localizat-Teodorica)Fragmente istorice; Neghina si palamida(poezii,Negru pe alb-Scrisori la un prieten .C.Negruzzi e primul scriitor modern din moldova si intemeietorul nuvelei istorice.
Negruzzi este initiatorul unor specii literare inedited in acel moment in literature romana,cum ar fi:primul model de literature memorialistica(fragmentul Cum am invatat romaneste); nuvela romantica(Zoe;O alergare de cai); "anecdotal istoric Aprodul Purice" prin schita portretistica din Reteta si Fiziologia provinciala (1840),Negruzzi este intaiul observator social,inainte de Vasile Alecsandri
Negruzzi a fost preocupat si de problemele limbii intr-un numar de patru scrisori ,intitulate Critica, pe temeiul cunoasterii limbii vorbite,a textelor vechi;preocupate si de creatia folclorica(Pacala si Tandala),a grupat proverbele pe teme
Aflat la temelia literaturii moderne in opera se reflecta modalitatile artistice ale epocii,clasice si romanesti
Prin nuvela Alexandru Lapusneanu, C.Negruzzi a de venit un scriior classic.
Nuvela a aparut in 1840 in revista Dacia literara,in primul numar,cu titlul Scene istorice din cronica Moldovei,Alexandru Lapusneanu confirmand dezideratul exprimat de Mihail Kogalniceanu in articolul-program
Tema nuvelei este de factura romantica,este evocat destinul unui tiran sangeros Alexandru Lapusneanu intors de la cea de-a doua domnie.
Nuvela e structurata pe 4 capitole,fiecare capoitol cu cate un motto care a devenit o adevarata metafora:
-"Daca voi nu ma vreti,eu va vreau "
-"Ai sa dai sama doamna"
-Capul lui motoc vrem"replica celebra "Prosti da multi"
-"De ma voi scula,pe multi am sa popesc si eu
I.DACA VOI NU MA VRETI, EU VA VREAU.
Dup ace Iacob Euclide,poreclic Despotul murise de mana lui Stefan Tomsa,iar dup ace Alexandru Lapusneanu fusese invins de doua ori,se retrase la Constantinopol.El pleaca spre Moldovia cu gandul de a-si recapata tronul cu ajutorul celor 7 mii de spahii si celor 2 voinici Bogdan si Motoc,postelnicul Veverita si spatapanul Stroici.Ajuns in Moldova Lapusneanu afla ca nu este dorit nici de popor nici de boieri.Printre acesti boieri se afla si Motoc cel care-l vanduse odata pe Lapusneanu,cum l-a vandut si pe Iacob Eraclid,dupa ce aflase de la Alexandru Lapuneanu ca va domni peste moldova cu sau fara acordul boierilor sau al poporului .Motoc incearca sa-l faca sa aiba din nou incredere in el dar subtil Lapusneanu taindu-i vorbele mieroase cu zicatore"Lupu parul schimba dar naravul ba" Lapusneanu recunoaste ca nu-si va pata sabia cu sangele lui Motoc,care sub orice forma incearca sa-l ademereasca pe Lapusneanu sa aiba incredere in el.
II.AI SA DAI SAMA, DOAMNA!
Tomsa nefind pregatit sa se infrunte cu Alexandru fuge in Valahia astfel incat Lapusneanu isi recapata usor tronul.
Devine domnitor,poprul spera intr-o viata mai buna el in timp ce boierii sunt ingroziti.Dar aceste dezamageste poprul dand foc la toate cetatile Moldovei inafara de hotin.Domnitorul lua toate averile boierilor sub tot felul de pretexte,fara ca acestia sa se inpotriveasca sau macar sa comploteze impotriva lui caci stiau ca vor fi omorati asa cum au fost omorati si akti boieri,Alexandru cunoscan-do pe fiica lui Petru Rares,Ruxandra se casatoreste cu ea,casatoria fiind facuta cu ajutorul intereselor comune a celor doi soti zileletreceau astfel incat intr-o zi pe Ruxandra o opri in starada care ii spuse ca e vaduva ca are 5 copii si ca sotul ei ucide fara mila,si pentru faptele rele facute de sotul ei,Rxandra va plati.Aceasta se sperie si il roaga pe Lapusneanu sa nu mai ucida oe nimeni.Acesta ca drept leac pentru tristetea ei da un mare ospat la care au fost invitati toti boieri.
III.CAPUL LUI MOTOC VREM
Dupa ce fusesera anuntati toti boieri de marele ostat ce va fi dat ei se dusesera la mitropolie unde vani si Lapusneanu pentru a asculta slujba dupa care,Lapusneanu coboara si pupa moastele Sfantului Ioan.In mitropolie el cuvanta in fata boierilor si a poporului spunand ca este timpul sa termine cu toate crimele si ca de acum inainte sa fie cu boieri ca fratii.Aceste este iertat de boieri si de popor ,mai putin de boierii Spancioc si Stroici acestia nefind luati in seama.Dupa acel discurs boierii incalca pe cai si pornira spre palat.In interiorul palatului o masa ca-n povesti asteapta.Dupa ce se ospatara Lapusneanu il lovi in cap cu Buzduganu pe boieru Veverita in timp ce acesta se inchina in fata lui.Dupa aceasta incepe un adevarat razboi intre osteni si boeri ramanand dupa batalie o baie de sange.Poprul stand la poarta palatului striga in gura mare"Capul lui motoc il vrem"facandu-l pe acesta vinovat pentru cele intamplate.
Domnitorul dadu norodului ceea ce cerea sub forma de cadou de la domnitor asezand capetele boierilor sub forma de piramida daupa randul fiecaruie Lapusneanu o cheama pe Ruxandra care ingrozita lesina.
IV.DE MA VOI SCULA,PRE MULTI AM SA POPESC SI EU
Dupa patru ani de la acel macel,pe tiran il apuca dorul de a ucide asa ca incepu sa ucida din oameni nordului peste care pusese stapanire .Dar il chinuia gandul ca nu a petut sa-i omoare pe cei doi boieri.Stroici si Sponcioc,pentru asta trebuia sa-i supravegheze astfel incat se muta in cetatea Hotinului unde se inbolnaveste,Find pe patul morti acesta ceru sa fie popit inainte sa moara ,dupa care lesina.Dupa un timp indelungat isi reveni si vru ca Ruxandra si fiul ei sa fie omorat,cu toate ca avea mustrari de constinta .Moartea lui Lapusneanu a fost pusa la cale de cei 2 boieri care-l otravesc.Trupul sau a fost dus la manastirea Slatina.
TITU MAIORESCU
[NECRONOLOGUL LUI COSTACHE NERGUZZI]
Constantin Nergruzzi s-a savarsit din viata de duminica in 25 august in etate de de 60 de ani.
Pana cand un autor mai competent va putea prezenta extinderea cuventa un studiu asupra activitatii literare,a meritului si a influentei raposatului barbat,este just a reamintit lectorilor acesteia foi si a spune mai ales generatiunii celei june ca in Constantin Negruzzi literetura romana a pierdut unul din putinii autori a carui scrieri au aratat literaturii noastre renascand o cale salutara.El,in unire cu Vasile Alecsandri su cu Mihail Kogalniceanu,a redesteptat in Moldova cultura literara,si atat spiritul national al unora din scrierile sale(Alexandru Lapusneanu,Aprodul Purice,etc.)cat si stilul cel usor si limpede ce le distinge pe toate constituie un merit adevarat al raposatului barba si-i asigura reconstinta compatriotilor sai.
G.IBRAILEANU
PRIMUL JUNIMIST:COSTACHE NEGRUZZI
Costache Negruzzi a fost primul junimist.Ma voi incerca sa va dovedesc acest lucru.
Junimistul a avut pretentia,cum am aratat aiurea ,ca asista ,ca constinta,la fenomenomenele politice,sociale si culturale si ca le defineste din punct de vedre obiectiv ,al adevarului pur.
Si in adevar,junismlu este mai mlt o stare sufleteasca vaga,un sentiment ,decat o teorie bine definita."JUNIMIST" nu sunt toti acei care au facut parte din societatea literara din Iasi sau din partidul politic cu acest nume;si,dimpotriva,multi care n-au facut parte din societatea literara sau ca politica sant in relitate "junimisti"
Costache Negruzzi,in germene,bineinteles,si fara un plan sintetic,reprezinta cele doua atitudini ale"Junimii".Costache Negruzzi are exact atitudinea d-lui Maiorescu vreau sa zic ca nu e nimic la d.Maiorescu care sa nu fi fost simtit si spus de C.Negruzzi.
Mai intai C.Negruzzi nu e un "ruginit",e un om nou,civilizat,un om de cultura europeana.Pe vremea sa, un rectionar era un om de care regreta islicul.Junimismul,pe atunci,inca nu era reactionalism,era moderantismul. Vom vedea mai jos ca C.Negruzzi se declara "moderat".
Intreaga sa critica,lingvistica,literara si sociala a concentrat-o in Muza de la Burdujani "Muza"aceasta e cucoana Caliopi Busuioc,o fata batrana care face versuri ca acestea:
Azi cu o petitiune
M-adresai catra Amor
Si-l rugai cu-ncordaciune,
Sa-astimpere-al meu dor
De-a mea trista pusaciune
Te indura,zeu de foc!
De nu vrei protestaciune
Sa intind in orice loc,
Am vrut sa arat in acest capitol ca C.Negruzzi,pe langa atitudinea cristica fata de limba si literatuta,care-l pune in randul vechilor critici moldoveni,a avut,fata de transplantarea civilizatiei apusene la noi, atitudine deosebita de a tovarasilor sai,asemanatoare cu junimistilor de mai tarziu,atitudine care explica si deosebirile dintre el si tovarasii sai in privinta problemei lingvistice,deosebiri care formeaza asamanari cu d.Maiorescu.
LIVIU REBLEANU
CENTENARUL NUVELEI ROMANESTI
Nuvela sau ce sar mai putea numai asa cu multa buna vointa,s-au scris la noi si inainte de 1840.A scris si Costache Negruzzi insusi ca Zoe,O alergare de cai,Au mai patit-o si altii, Riga Poloniei si Domnul Moldovei,Sobieschi si RomaniiDaca totusi numai cu Alexandru Lapusneanu se naste nuvela romaneasca,este pentru ca aiba si numai aici sa creat o arta originala.
Alexandru Lapusneanu poate contibui intrucatva si la definitia nuvelei in general.Alexandru Lapusneanu dovedeste ca nuvela trebuie sa infatiseze un sector al unei lumi si,ca atare,sa urmeze in mic legile romanului in privinta compozitiei si a zugravirii oamenilor si a vietii.
Astfel privit Alexandru Lapusneanu e proape un prototip al nuvelei,clasica in sensul ferfectiunii vii,nu a perfectuni scolare,sinonima cu inbacsirea si plictiseala.
Cand a scris Alexandru Lapusneanu, Costache Negruzzi avea treizeci de ani .Nici inainte nici dupa Alexandru Lapusneanu n-a reusit sa inchege alta opera de arta ca sa reziste aievea vremurilor
ION PILLAT
C.NEGRUZZI SI NUVELA SOCIALA
Am aratat cu alt prilej si actualitatea lui C.Negruzzi si meritele incontestabile ale nuvelei sale istorice
BIBLIOGRAFIE
Convorbiri literare, 1 septembrie 1868,p.216
Aparut in Spiritul critic in cultura romaneasca,editia I, "Viata romaneasca", Iasi ,1909,p.96-114;reprodus dupa studii literare,vol I Editura Minerva,Bucuresti,1979, p. 74-86
Amalgam, editie ingrijita, prefata, antologie si note de Mircea Muthu, Editura Dacia, Clij Napoca, 1976,p. 102
Din prefata la C.Negruzzi:Pacatele tinertilor, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, (1942), p. 3-7
Dacia literara,tom.I (ianuarie-iunie 1840), Iasi,p. 9-50, cu titlul: Scene istorice din cronicele Moldocei.
Alexandru Lapusneanu
