Fin cunoscator al psihologiei feminine, Slavici a creat doua personaje absolut memorabile: Mara, care a fost numita de criticul Nicolae Manolescu prima business-woman din literatura romana, si Persida, care infatiseaza un destin al dragostei si al devenirii feminine. Mara se poate citi ca un roman realist, social chiar, dar si ca un subtil si emotionant roman al dragostei si al constructiei sufletului feminin.
Ca tipologie, Mara continua directia initiata de Nicolae Filimon prin Ciocoii vechi si noi si de Duiliu Zamfirescu prin Viata la tara, fiind insa primul roman romanesc autentic, "prima capodopera a genului la noi" (Nicolae Manolescu).
Gen: epic
Specia: roman traditional
Abordarea operei literare
|
Tematica este reprezentata de viata satului si a targului transilnean, a caror orientare catre relatiile de tip capitalist are repercursiuni majore asupra destinului personajelor (Mara, Persida-Nafl, Trica). Mesajul romanului este optimist si aduce in prim- reusita in viata prin respectarea normelor colectivitatii si prin vointa de a depasi orice obstacol in calea progresului personal.
Structura si compozitie
Titlul constituie un subiect de disputa. Multi critici i-au adus obiectii, considerand ca imaginea Marei are o pondere mai mica in roman, in raport cu cea a copiilor ei. Astfel, Nicolae lorga sugera un alt posibil titlu, Copin Marei, in timp ce Magdalena Popescu o situa pe fiica Marei, Persida, in centrul actiunii. Explicatia cea mai pertinenta a titlului este oferita de Nicolae Manolescu: "in realitate romanul este mai ales romanul Marei, Persida insasi nefiind decat o Mara juvenila, pe cale de a lua, cu rsta, obiceiul si infatisarea mamei sale".
Trasaturile romanului traditional
- tematica sociala;
- opera oglindeste mentalitatea si obiceiurile traditionale;
- mesajul operei are functie moralizatoare;
- povestirea se realizeaza la persoana a treia singular, de catre un narator omniscient, omniprezent, care nu este insa pe deplin obiectiv;
- actiunea se deruleaza in ordine cronologica, iar episoadele se juxtapun prin procedeul inlantuirii;
- romanul e structurat in douazeci si unu de capitole, fiecare fiind precedat de un titlu care sintetizeaza in stil clasic ideea principala;
- destinele personajelor respecta principiul cauzalitatii.
|
Perspecti narati: actiunea este relatata la persoana a lll-a singular, de catre un narator omniscient, omniprezent, care are o dubla perspecti asupra evenimentelor si personajelor. in viziunea lui G. Calinescu, prin intermediul acestui tip de narator, specific scrierilor lui Slavici, se sileste un "acord stilistic". Aspectul este detaliat de Nicolae Manolescu. Vocea naratorului oscileaza intre doua instante: se identifica pe rand cu vocea Marei ("A ramas Mara, saraca, du cu doi copii, saracutii de ei") si cu vocea colectivitatii din care aceasta face parte, care la Slavici se traduce prin "gura satului" ("dar era tanara si voinica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc"). Acest joc de registre stilistice permite o dubla caracterizare a Marei: din interior, din punct de vedere psihologic, asa cum doreste ea sa fie perceputa (saraca, demna de compasiune) si din exterior, din punct de vedere etic, asa cum e receptata de ceilalti (hotarata, descurcareata).
Actiunea este complexa si urmareste pe parcursul mai multor fire narative destinele personajelor Mara, Persida, Trica si Hubarnatl.
Sunt respectate momentele subiectului:
Expozitiunea: prezinta personajele principale, relatiile dintre acestea si componenta spatio-temporala. Actiunea se desfasoara de-a lungul Muresului, intre localitatile Radna si Lipo, si se translateaza la Arad si mai tarziu la Viena. Ramasa du, precupeata Mara lupta sa construiasca un destin mai bun pentru ea si copin sai. Isi conduce afacerile cu instinct negustoresc si reuseste in scurt timp sa stranga o avere considerabila.
Intriga: hotararea Marei de a-si propulsa copin pe scara sociala, o alta modalitate de progres in cadrul comunitatii. Persida este luata sub protectia Maicii Aegidia, in cadrul unei manastiri catolice, unde primeste o educatie aleasa, iar Trica devine ucenic la co-jocaria lui Bocioaca, unul dintre cei mai instariti membri ai targului.
Desfasurarea actiunii: visurile de ascensiune ale Marei sunt spulberate de copin sai, care isi urmeaza propriile aspiratii, refuzand sa se conformeze vointei materne. Curtata in asentimentul Marei de preotul Pavel Codreanu, Persida il refuza, dand frau liber sentimentelor fata de Nafl, fiul macelarului neamt Hubar. Desi isi reprima initial sentimentele fata de acesta, din considerente etnice, sociale, religioase si de educatie, Persida experimenteaza o dragoste tumultuoasa, care ia pe rand diverse forme: o mare nenorocire, o maladie inexplicabila, orgoliu ranit, pacat greu, umilinta, prietenie, sentiment matern, compasiune, datorie morala. La randul lui, Trica este curtat de sotia lui Bocioaca, in timp ce acesta il apreciaza si intentioneaza sa-l aiba ca ginere. Aflat intr-un impas moral, cere sfatul mamei. Din aritie, pentru ca Bocioaca platise pentru ca Trica sa nu fie luat in armata, Mara il incurajeaza sa profite de antajele oferite de ambii soti.
Punctul culminant este marcat de revolta copiilor fata de urile materne. Contrar dorintelor Marei, Persida se casatoreste cu Nafl, pleaca impreuna la Viena, unde acesta se desarseste in meseria de macelar, apoi se intorc acasa, unde deschid un birt. Relatia sotilor se deterioreaza din cauza sentimentului de inferioritate pe care il traieste Natl, Persida preluand, ca si mama sa, toate responsabilitatile familiei. intr-un acces de orgoliu, Trica se ofera sa plece voluntar in armata, zadarnicind sperantele materne.
Deznodamantul este marcat de reconcilierea familiilor. Persida si Nafl vor avea un copil, prilej cu care Nafl descopera fragilitatea sofiei sale si isi asuma rolul de cap al familiei. Nasterea are semnificafia unui nou inceput care neutraliza ostilitatile dintre Mara si familia Hubar, intreaga atentie fiind captata de noul membru al familiei, fata de care se vor intrece in atentii. Trica se intoarce din razboi maturizat ca barbat si experimentat ca meserias. Finalul optimist este umbrit de un eveniment imprevizibil: Hubar este ucis intr-un acces de furie de fiul sau nelegitim, cu deficiente mintale, Bandi, ca raspuns incontrolabil la asumarea paternitatii de catre macelar.
Exista doua tipuri de conflict: exterior si interior. Conflictul exterior este marcat de opozitia dintre mentalitatea unei comunitati traditionaliste, guvernate de reguli stricte si pornirile juvenile adverse ale copiilor Marei, care vor sa-si implineasca propriul destin, independent de societate. La Slavici, moralist prin excelenta, abaterile personajelor de la normele comunitatii sunt aspru sanctionate, fara posibilitatea unei recuperari morale, precum in cazul personajelor din nuvela Moara cu noroc. Persida si Trica au insa antajul unei tinereti lipsite de experienta si le este acceptata iesirea din matca tradifiei. Revolta lor este temporara si fara efecte in moral. De aceea, vor fi reprimiti in cadrul comunitatii precum fiul risipitor. De data aceasta, integrarea lor fi totala, pentru ca existenta lor urmeaza niste modele presilite: Persida reitera la un alt nivel destinul matetn, iar Trica pe al lui Bocioaca.
Conflictul interior este marcat de dilemele morale ale lui Trica si ale Persidei, care oscileaza intre datoria fata de familie si impulsul de a-si urma propriul destin. Persida lupta intre respectul fata de morala comunitatii si iubirea fata de Nafl, condamnata etnic, religios si social, iar Trica penduleaza intre antajele materiale oferite de un vicios triunghi conjugal si respectul datorat lui Bocioaca.
Ambele personaje adopta solufii corecte din punct de vedere moral.
Constructia personajelor. Caracterizarea Marei
|
. Portret fizic ce rezulta prin caracterizare directa, de catre narator: "tanara si voinica", "Muierejmare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batufi de soare, de ploi si de nt", Mara are un aspect neglijent, tocmai pentru a induce in eroare si a starni compatimirea celor din jur. Fizionomia si alura personajului exprima trasatura sa definitorie. Este o femeie voluntara, capabila sa lupte pana la ultimele consecinfe pentru a-si atinge scopul:
prosperitate materiala si ascensiune sociala. Din acest punct de vedere, Mara se inscrie in tipologia arivistului, conotata insa pozitiv, ca nevoie fireasca a individului de a-si depasi limitele.
. Portret moral ce rezulta din caracterizare indirecta, reflex al faptelor, vorbelor sau mentalitatii personajului:
- Ramasa du, Mara dovedeste tarie de caracter: preia responsabilitatile intregii familii si se hotaraste sa infrunte orice obstacol care i-ar putea zadarnici urile de prosperitate.
- Este o mama plina de afectiune, mandra de copin sai care, desi "zdrentarosi si desculti si nepieptanati si nespalati si obraznici", sunt obiectul laudei ei: "Tot n-are nimeni
copii ca mine!".
- Este ambitioasa si are o gandire progresista. Doreste sa evolueze pe orice cale: material, prin acumulare de capital financiar, social, prin ascensiunea ierarhica a copiilor (viseaza ca Persida sa devina preoteasa, iarTrica maistru cojocar) si spiritual, prin educatia Persidei la manastirea calugaritelor catolice.
- Este tenace si abila in a-si atinge scopurile, etaland un veriil arsenal de impresionare a interlocutorului: lacrimi, icareli, amenintari ("Umbla Mara prin lume, alearga sprintena, se targuieste si se cearta cu oamenii, se mai ia si de cap cateodata, ge si se ge c-a ramas du, si apoi se uita impregiur sa-si da copin si iar rade."). Ar putea fi acuzata de cameleonism, daca nu ar avea un puternic instinct de conserre, care confera naturalete gesturilor ei. Reuseste astfel sa reduca la minimum costurile educatiei Persidei, intretinuta de Maica Aegidia.
- Este o business-woman, cu un spirit afacerist ascutit, sensibila la legea cererii si a ofertei ("vinde ce poate si cumpara ce gaseste; duce de la Radna ceea ce nu gasesti la Lipo ori la Arad si aduce de 1(3 Arad ceea ce nu gasesti la Radna ori la Lipo"), capabila sa tina pe picioare o afacere ("Lucrul de capetenie e pentru dansa ca sa nu mai aduca ce a adus si vinde mai bucuros cu castig putin decat ca sa-i «cloceasca» marfa").
- Este econoama pana la aritie. Strange bani in trei ciorapi, unul pentru Persida, unul pentru Trica si unul pentru zile negre si nu trece o zi fara sa puna deoparte cat de putin, preferand sa imprumute bani, decat sa se atinga de tezaurul personal. Memorabila este scena in care Mara sileste o suma ca dar pentru nepotul sau, pe care o reduce progresiv pana la derizoriu si rasufla usurata cand Persida insista ca ea sa pastreze banii pana la o nevoie reala. Ara, Mara nu este dezumanizata de iubirea pentru bani, desi are placerea tezaurizarii. Are patima banilor (ii contempla, ii saruta, se induioseaza pana la lacrimi), dar o subsumeaza iubirii pentru copii.
Concepte operationale folosite: autor, narator, personaj, realism, roman traditional, atie, enumerafie, subiect, actiune, perspecti narati, tema, portret, titlu, momentele subiectului, punct culminant, caracterizarea personajului, registru stilistic.
