Gr. systema (i) - ansamblul unor parti, corelate intre ele.
Asemanator tuturor fenomenelor socio-umane, la inceput si fenomenul educational a fost relativ simplu, fapt ce a determinat si o cunoastere educationala redusa si relativ nediferentiata, ceea ce a facut sa fie studiata intr-o singura disciplina - pedagogia.
Dezvoltarea si diversificarea educatiei, asemanator altor domenii ale realitatii, au determinat in mod obiectiv studierea fenomenului educational in functie de stadiile realizarii lui, de diversele laturi sau aspecte ale acestuia, conducand la aparitia diverselor discipline pedagogice, ca atare la formarea sistemului stiintelor pedagogice, denumite si stiintele educatiei, asemanator formarii sistemului stiintelor fizice, chimice, mecanice, tehnice etc. Deci, sistemul stiintelor pedagogice reprezinta ansamblul disciplinelor (ramurilor) pedagogice, care, in baza legitatilor si strategiilor educationale generale, studiaza in mod adecvat diferitele laturi, stadii, profile sau aspecte educationale specifice. Ca atare, sunt componente (ramuri sau discipline) ale aceluiasi trunchi fenomenologic si ideatic - educatia.
Sistemul stiintelor pedagogice cuprinde urmatoarele discipline (ramuri) pedagogice mai importante:
a) Pedagogia generala - studiaza legile, problemele si strategiile esentiale si generale ale fenomenului instructiv-educativ in intregul si varietatea lui, disciplina care orienteaza conceperea proiectarea si desfasurarea invatamantului in ansamblul sau.
b) Pedagogia prescolara - studiaza legile si strategiile educationale in raport cu specificul pregatirii educatoarelor si al procesului instructiv-educativ al prescolarilor in gradinitele de copii.
c) Pedagogia scolara - studiaza legile si strategiile educationale in raport cu specificul pregatirii personalului didactic si al procesului instructiv-educativ al scolarilor in scolile primare, gimnazii si licee, precum si scolile profesionale si postliceale.
d) Pedagogia inginereasca sau a invatamantului tehnic-ingineresc - studiaza legile si strategiile educationale in raport cu specificul pregatirii psihope-dagogice a profesoriior-ingineri si al procesului de invatamant in care acestia activeaza ca educatori in invatamantul profesional si tehnic - mediu, postliceal si superior tehnic. Strans legate de pedagogia inginereasca sau a invatamantului tehnic-ingineresc se poate vorbi de o serie de subramuri ale acesteia, cum ar fi: pedagogia profesionala, pedagogia industriala, pedagogia agricola, pedagogia tehnica, pedagogia invatamantului profesional, tehnic mediu si tehnic superior, pedagogia muncii, pedagogia reconversiei profesionale, pedagogia sportiva etc.
e) Pedagogia invatamantului superior - studiaza legile si strategiile educationale in raport cu specificul pregatirii specialistilor (cadrelor cu calificare superioara), corespunzator diverselor profile ale acestui grad de invatamant, fapt care conduce la dezvoltarea unor subramuri ale acesteia, cum sunt: pedagogia universitara, pedagogia invatamantului tehnic superior - care este si o subramura a pedagogiei ingineresti, pedagogiile invatamantului superior agricol, medical, economic, artistic, juridic, de management etc.
f) Pedagogia adultilor (sociala, a educatiei permanente) - studiaza legile specifice si strategiile educatiei adultilor.
g) Pedagogia perfectionarii pregatirii profesionale - studiaza problematica perfectionarii profesionale a tuturor salariatilor prin forme institutionalizate post-scolare si postuniversitare sau forme de reciclare. In conditiile economiei de piata se poate dezvolta si pedagogia reconversiei profesionale. Pentru profesori se realizeaza perfectionarea profesionala si psihopedagogica, prin forme speciale de obtinere a definitivatului, gradelor II si I si reciclari periodice.
h) Pedagogia sexelor - studiaza problematica educatiei sexuale.
I) Pedagogia timpului liber (loisir-ului) - studiaza problematica folosirii rationale si eficiente a timpului pe care il au oamenii la dispozitie.
j) Pedagogia familiei (familiala) - studiaza problemele educatiei in familie.
k) Pedagogia conducerii invatamantului (managementul educational) -studiaza problematica complexa a conducerii scolii de toate gradele.
1) Pedagogia comparata - studiaza comparativ sistemele de educatie si gandire pedagogica.
m) Pedagogia istorica (istoria pedagogiei) - studiaza educatia si gandirea pedagogica de-a lungul istoriei.
n) Pedagogia prospectiva - studiaza anticipativ educatia si scoala viitorului.
o) Pedagogia speciala sau defectologia pedagogica - studiaza legile si strategiile specifice pregatirii personalului didactic si conducerii procesului instructiv-educativ al celor ce prezinta devieri de la normal, de natura senzoriala.
mentala, de vorbire si comportament. Ea are ca subramuri: surdo-tiflo-oligofre-no-pedagogia; surdopedagogia- pentru surzi, hipoacuziei; tiflopcdagogia -pentru orbi (gr. typhlos - orb); oligofrenopedagogia - pentru inapoiati (intarziati) mintal (grecescul oligos - putin; phren- minte); logopedia - pentru copiii normali mental, dar cu tulburari de vorbire (balbaitii)- grecescul logos - cuvant, vorbire, discurs; pais-paidos - copil; pedagogia corectiva - pentru copiii cu tulburari (devieri) de conduita (comportament) - care sa fie educati in scolile de corectie sau in alte forme de educatie.
Pedagogia speciala pentru a-si indeplini misiunea sa este necesar sa adapteze si sa-si conceapa teoriile si strategiile si pentru noile deviatii ale copiilor, cum sunt cele ale copiilor strazii si ale celor drogati, precum si ale copiilor bolnavi de SIDA etc, gasindu-se printre solutiile specifice pe acelea ale integrarii in mediul familial si in scoala publica.
in conditiile afirmarii "educatiei inclusive" vor avea loc restructurari organi-zationale si stiintifico-psihopedagogice a pedagogiei speciale.
p) Metodicile (didacticile de specialitate) - reprezinta pedagogia aplicata la predarea obiectelor (disciplinelor) de invatamant, cum ar fi: metodicile predarii fizicii, chimiei, matematicii, tehnologiei etc.
