REPREZENTAREA



3.1. Definirea si caracterizarea generali a reprezentarii
I>
RE PREZENTAREA
Creierul uman are functia perceptiei, care reproduce obiectul prezent aici si acum (hic et nunc). Dar el are si functia reprezentarii, adica functia de a evoca obiectul absent ("reprezentare" = prezentare din nou).

. Reprezentarea este procesul psihic de cunoastere care reproduce sub forma de imagini concrete obiecte absente pornind de la experienta perceptiva pastrata in memorie. In esenta, reprezentarea este evocarea in imagini concrete a obiectului absent. 1; 2; 3 sunt reprezentari de specii de copaci; 4 este o reprezentare mai generala a copacului.






Fig. 6
Procesul reprezentarii este opus procesului perceptiv, care presupune ca obiectul sa fie prezent. In timp ce imaginea perceptiva este stabila (dureaza atat timp cat dureaza receptia stimulului), cea a reprezentarii este fluctuanta. De asemenea, imaginea perceptiva este bogata in continut, iar cea mintala a reprezentarii este schematica. Pentru a va convinge, reprezentati-va scoala in care invatati (adica incercati sa o vedet in minte) si gandisi-va cum ati vedea-o daca ati privi-o direct.
Imaginea mintala a reprezentarii poate fi construita prin combinari. de orice fel. Incercati sa vedeti cu ochii mintii, sa va reprezentati nucul din gradina casei, dar si nucul in general, care nu este identic cu cel de acasa.



Imaginea perceptiva este numai a obiectului individual cu care suntem in contact senzorial, iar imaginea mintala a reprezentarii poate sa fie si pentru toate obiectele de acelasi fel, deci este generala.
Prin caracteristica de a fi generala, imaginea mintala intra in circuitul gandirii. Ce insusiri generale fixeaza reprezentarile? Pe cele functionale (de lucru) ale obiectelor, pe cele care dobandesc valoarea de scop al activitatii subiectului.
Calitatile reprezentarilor. Datorita caracteristicilor lor, reprezentarile intrunesc insusiri importante. Pentru a va face o idee, cititi cu atentie exemplul de mai jos. J. S. Bruner vorbeste despre reprezenta rile actionale, reprezentarile iconice, reprezentarile simbolice (matematice) si verbale. De exemplu, legea fizica a momentelor fortei poate fi reprezentata in trei moduri: actional, iconic si simbolic.

Actional: vezi balansoarul pe care se joaca copiii.
Iconic: vezi desenul schematic. 4Fr o ~Fa
Simbolic: formula Fa/ Fr = BFa / BFr

Verbal: raportul dintre cele 2 forte este direct proportional cu raportul dintre momentele lor. Ca sa intelegi formula, este necesar sa-ti reprezinti experienta concreta, experienta pe care profesorul de fizica ti-o exprima si prin schema.
Complicarea succesiva a structurii propozitiei gramaticale am putea s-o reprezentam astfel A = subiect; O= predicat.
Cel mai simplu enunt: A o sau o A
"Elevul citeste" sau "citeste elevul".
Subiectul are un determinant prin
Care se da o informatie in plus: A o sau o --~A
"Elevul interesat citeste".
Determinantul subiectului are si el un A A
determinant care adauga o noua informatie,
o precizare: "Elevul interesat de stiinta citeste". A o sa Q A
Tot asa ar putea fi adauga si determinanti I
la predicat. I
Schemele respective vizualizeaza relatii A A
de structura si ii pot ajuta pe elevi sa inteleaga
esenta limbii.
WA A
Calitatea esentiala a reprezentarilor este aceea ca ele au si caracteristici ale perceptiei si caracteristici ale notiunilor (gandire -limbaj). De aceea, reprezentarile sunt foarte importante. Ele dau continut cuvintelor (cine invata numai cuvinte si nu vede cu ochii mintii ce reprezinta ele invata mecanic). In reprezentare se poate exprima imaginea situatie, usurand intelegerea. De exemplu, sa luam o situatie complexa cum este circuitul apei in natura: apa se evapora; vaporii se condenseaza in straturile inalte ale atmosferei, transformandu-se in picaturi de ploaie; ploaia alimenteaza raurile, marile si oceanele din care se evapora apa. si asa mereu. Aceasta idee poate fi exprimata si printr-o schema bine cunoscuta de voi, care sa reprezinte simplificat intelesul ei.
De asemenea, reprezentarile dau continut concret ideilor.
In concluzie, putem spune ca reprezentarea este un proces activ de constructie mintala a imaginii obiectului absent.


3.2. Clasificarea reprezentarilor
Exista criterii diferite dupa care se clasifica reprezentarile.

A. Dupa procesele senzoriale implicate
a) Reprezentari vizuale. Sunt cele mai numeroase. Sunt foarte importante in viata de toate zilele, in invatarea scolara, in creatia plastica.
De exemplu, profesorul de geografie va descrie prin cuvinte peisajul de la Polul Nord. Spuneti cum va reprezentati acest peisaj.
b) Reprezentari auditive Sunt mai putin frecvente decat cele vizuale. Invatarea limbilor straine si creatia muzicala implica prezenta unor asemenea reprezentari.
c) Reprezentari kinestezice (motorii) inseamna a avea imaginea miscarii pe care urmeaza sa o faci. Sunt importante in activitatile sportive ca si in activitatile manuale si tehnice.
Exista si reprezentari olfactive, gustative etc.

B. Dupa mecanismul de formare
a) Reprezentari imagini. Se datoresc perceptiei anterioare pastrate in memorie. De exemplu, imaginea mamei tale (incearca sa-ti reprezinti mama).
b) Imagini cu sens si semnificatie, la formarea carora participa si gandirea. Sunt imagini intermediare intre imaginea concreta si conceptul abstract.
De exemplu, reprezentarea nucului, in general.
c) Imagini construite pe baza intregii experiente, cu contributia imaginatiei si a gandirii. De exemplu, reprezentati-va Desertul Sahara, fara sa vi-l descrie cineva. Aceste reprezentari sunt creatoare. Sunt importante in arta, literatura, tehnica, pentru creatie. Constructule mintale obtinute fac parte din realul posibil. (Se mai numesc reprezentari anticipative).
d) Simboluri: symbolon, "semn de recunoastere" in greaca veche. Simbolul este o imagine care reprezinta sau evoca ceva. Stema este un simbol, de exemplu. Simbolurile pot sa exprime ganduri, asociatii de idei, sentimente.
Tema

Incercati sa va repre¬zentati cladirea scolii in care invatati (desenati-o).. Desenati apoi cladirea unei scoli in general (va trebui sa fie o imagine care sa se potriveasca pentru orice scoala, insa nu si pentru orice tip de cladire).
C. Dupa gradul de generalitate
a)Reprezentari individuale. Sunt ale unor obiecte anume pe care le-ati perceput de nenumarate ori. De exemplu, reprezentarea invatatoarei.
b) Reprezentari generale. Sunt imagini ale unei intregi categorii de obiecte de acelasi fel. De exemplu, reprezentarea copacului in general (oricare copac: nucul, bradul etc., cu radacina, tulpina si coroana).
Cele mai generale reprezentari sunt figurile geometrice; ele au fost numite chiar "concepte figurale" (E. Fischbein).

Rolul reprezentarilor in activitatea mintali

- Sunt implicate in identificarea
-Ajuta intelegerea, evitandu-se invatarea de cuvinte goale.
- Permit comparatii si clasificari ale obiectelor, apropiindu-se de notiuni.
- Sunt implicate in imaginatia creatoare si in creativitate.


Termeni de retinut: reprezentare, reprezentari reproductive, reprezentari individuale, reprezentari generale, reprezentari vizuale, reprezentari auditive, reprezenari~ kinestezice, reprezentari imagini, reprezentari creatoare, simboluri.