Lat. adolcscentia - varsla intre pubertate si tinerete, desigur timpurie. Este varsta de la 13( 15)-l8( 19) ani, corespunzatoare liceului sau scolii profesionale si inceputul activitatii social-utile, la implinirea varstei de 16 ani.
Particularitati fiziologice ale adolescentei
|
a) Continua dezvoltarea fizica. insa din ce in ce mai lenta. Se realizeaza treptat echilibrul si maturizarea tuturor sistemelor organismului. in acest context: volumul plamanilor si inimii se dezvolta puternic; tensiunea arteriala ajunge la circa 114 mm; pulsul inimii este de 70-72 batai pe minut; se solidifica sistemul osos; creierul ajunge la greutatea adultului de circa 1 500 g, dezvoltan-du-se o structura si o functionalitate superioare, cu maturizarea calitativa a centrelor scoartei cerebrale - memoriei, intelegerii, imaginatiei, atentiei etc; se consolideaza sistemul muscular, sporind fortele fizice ale adolescentului s.a.; adolescentul se apropie ca dezvoltare fizica de adult, dovedind o infatisare armonioasa si frumoasa, inlaturandu-se in mare masura limitele si disproportiile din perioada pubertatii.
b) Fiind totusi o perioada de dezvoltare fizica, se mentin o serie de implicatii mentionate pentru varsta pubertatii: asigurarea in continuare a unei alimentata bogate si variate, cu evitarea alcoolului si a abuzurilor alimentare; asigurarea unui regim de viata si activitate scolara si extrascolara echiabrat si rational, cu evitarea suprasoacitarilor (supraincarcarii) si exceselor de orice fel; asigurarea unei condita igienico-sanitare privind locuinta, imbracamintea, organismul etc, cu tratarea stiintifica imediata a imbolnavirilor si altele.
Particularitatile psihice si actionale ale adolescentei
|
. Particularitatile proceselor cognitive
a) Atentia. Se dezvolta si se manifesta tot mai mult atentia voluntara si stabila, cu posibilitati reale de concentrare sau distributie, dupa caz. in
conditale activitata mai indelungate pot aparea si elemente ale atentiei involuntare, scaderea si instabilitatea atentiei. Activitatile scolare interesante, bine documentate si active, insotite de unele aplicata intelectuale sau practice - dupa caz - sunt de natura sa mentina voluntariatul si stabilitatea atentiei, cerute de o activitate mai indelungata si eficienta.
b) Memoria. Creste ponderea memoriei logice, care permite predarea si insusirea de date abstracte, generale si esentiale. Desigur, elementele de memorie mecanica raman si la aceasta varsta, incat este necesara unbinarea predarii pe baza de material didactic intuitiv cu material abstract, logico-matematic, care sa asigure intelegerea specifica varstei adolescentei. in functie de varsta, dar si de profilul pregatira trebuie actionate parghiile care dezvolta memoria auditiva, vauiala, motorie etc. - dupa caz.
c) Gandirea. Obtine tot mai multa pondere gandirea logica, abstracta, cu elemente de independenta, flexibilitate, adaptabilitate si creativitate. Trebuie avut in vedere ca elemente de gandae concreta sunt prezente si la aceasta varsta; strategia imbinarii concretului cu abstractul in predare-invatare este ceruta si de caracterul nou al unor discipline de invatamant, cu atat mai necesara in cadrul disciplinelor de specialitate noi, unde adolescentii nu au cunostinte si experienta acumulate. La varsta adolescentei pe fondul gandira logice, abstracte se pot implementa elemente de gandae specializata, ca urmare a influentelor pregatirii profesionale, transpunandu-se in gandire tehnica, economica, pedagogica, medicala, artistica etc. - dupa caz.
d) Imaginatia. Creste in pondere imaginatia realist-stiintifica, bazata pe insusirea bazelor stiintelor si a unor discipline de pregatire profesionala;
in acest context se pot implementa, asemanator gandaa, elemente de imaginatie specializata, ca cea tehnica, economica, pedagogica, medicala, artistica etc. -dupa caz; de avut in vedere ca si la aceasta varsta se manifesta elemente de imaginatie fantastica, reaast-fantastica si stiintifico-fantastica; conditia psihope-dagogica este ca, dinamizand astfel de genuri de imaginatie, sa cautam ca adolescentul sa fie capabil sa manifeste intr-o masura importanta si imaginatia realist-stantifica si realist-stantifica speciaazata (profesionalizata).
e) Spiritul de observatie independenta. Adolescentul este capabil sa desprinda in mod independent (singur) elementele abstracte generale si esentiale ale reaatatii studiate; adolescentul este capaba de spait critic, in sensul ca primeste si asimileaza numai ceea ce este convins ca este adevarat si corect; aceasta necesita atat antrenarea lui in actul predara-invatara ca subiect al instructiei, cat si sporirea atentiei din partea educatorilor, ca tot ce a se ofera adolescentilor sa fie corect, argumentat si convingator.
f) Afectivitatea. Traaile si simtaile sufletesti intense si va se mentin si la adolescenta, existand posibilitatea reala ca ele sa se imbine cu rationalul, cu gandirea logica; imbinarea trairilor sufletesti cu rationalul ofera posibilitatea adolescentilor sa-si dezvolte si sa-si manifeste acte afective superioare - sub forma de sentimente, asa cum sunt: dragostea fata de invatatura, fata de cei din jur, fata de profesie, fata de patrie etc; adolescenta se caracterizeaza prin aparitia St manifestarea unui sentiment socio-uman superior nou - iubirea, dragostea, care este un act pan de romantism, de poezie, de sensibilitate umana si apropiere fata de o persoana de sex opus; iubaea ramane una din marile preocupari ale adolescentilor de 14-l8 ani, fiind considerata de ei ca o a doua valoare, dupa libertate; cei mai multi isi doresc o iubire shakespeariana, visand pe Romeo si Julieta ai secolului al XXI-lea. intre 14-l8 ani investitale in iubae sunt, in general, scurte si intense. Ei sunt precoci in dragoste sub raport global si mai putin constienti in detalii. Cu toate informatiile la zi (filme, reviste, unele sfaturi, conferinte sau cursuri), ramane ca o problema deosebita pentru adolescenti, contraceptia, care nu trebuie sa ignore pericolul SIDA. "Este dificil pentru ei -apreciaza un psiholog - sa descopere simultan iubirea si moartea" (Revista "Magazin" nr.47 din 23.XII.1991). Deci, dezvoltarea sentimentului de iubire necesita atat o educatie sexuala stiintifica, cat si o educatie social-umana, pe care sa se sprijine intemeierea familiei, cresterea si educarea copiilor si tinerilor in spiritul unor relatii si comportamente demne, civilizate intre sexe.
g) Motivatia - motivele. La adolescenta, pe langa motivele extrinseci (notele bune, recompensele etc), actioneaza si motivele intrinseci: setea de cunoastere; dorinta de autodepasire si afirmare; competitia loiala etc, carora este necesar sa le acordam o atentie sporita in actul pedagogic.
h) Procesele actionale. Ca urmare a sporirii fortelor fizice si intelectuale, adolescenta ofera conditiile unor eforturi intelectuale, fizice si practice sporite si de mai lunga durata. In acest context, se pot asigura: asimilarea unui bogat orizont de cultura generala si profesionala, dezvoltarea unor valoroase capacitati si deprinderi intelectuale si profesionale, ca si moral-civice. Si la adolescenta este prezent un surplus de energie, care se cere canalizat rational spre invatatura, dezvoltare generala, pentru distractie si odihna activa.
I) Afirmarea de sine. Ea poate avea, in functie de trasaturile de manifestare, un caracter pozitiv sau unul negativ: caracter pozitiv - manifestarea de initiativa si spirit de independenta, responsabilitate, autodepasire si autonomie corect intelese, autocontrol, autoapreciere si autoreglaj (feedback); caracter negativ -nonconformism, rezistenta si opunere la normele de activitate si disciplina, incapatanare, autoadmiratie, ingamfare, bravare, evadare, vagabondaj etc. pana la delincventa etc. Daca se amplifica caracteristicile negative ale afirmarii de sine, atunci unii au considerat si adolescenta ca o varsta "critica". in acest context, trebuie sa cunoastem tendintele comportamentale negative ale unor adolescenti pentru a le putea preveni (contracara). Astfel, unii adolescenti sunt atrasi de anumite acte ce pot denatura comportamentul ca: alcoolul, agresiunile, distrugerile de bunuri etc. Sunt foarte receptivi la "moda"; moda este un fenomen firesc, care poate aduce si elemente pozitive si elemente negative, comportamentul excentric, extravagant etc.
j) Relatia profesor-elev adolescent. Particularitatile pozitive ale afirmarii de sine cer sa inlaturam tutelarea adolescentilor de catre profesor si alti factori educativi. intre profesor, alti factori educativi si elevii adolescenti este necesar sa se dezvolte relatii caracterizate prin: indrumare si exigente corespunzatoare, dar si cooperare, intelegere, incredere si ajutor reciproc. in acest context, tutelarea excesiva si autoritarismul profesorului trebuie inlaturate din relatia profesor-elev adolescent. Adolescentii trebuie sa se fereasca de exagerarea fenomenului de infantilism, adultii intelegandu-i insa de trairea ultimelor momente frumoase ale copilariei, deoarece si perioada adolescentei este o varsta a copilariei, desigur a copilariei mari, ce-i apropie de adulti (tineri). Adolescenta se caracterizeaza prin dezvoltarea, dar si prin manifestarea partiala a inclinatiilor si aptitudinilor, mai ales cand scoala ii confera si o profesionalitate, dezvoltare si manifestare carora trebuie sa le acordam atentia corespunzatoare. in adolescenta, mai ales pentru elevii de liceu, se poate realiza o reorientare, indeosebi profesionala, pentru ca optiunile si deciziile lor pentru un anumit profil al invatamantului postliceal si superior sa corespunda ofertelor.
k) Aspiratiile si idealurile adolescentilor devin mai realiste si mai stabile, atat din punct de vedere al nivelului lor intelectual, moral si socioprofesional, al capacitatilor de autocunoastere si posibilitatilor lor reale, cat si al posibilitatilor si ofertelor sociale prezente si in perspectiva. Oricare ar fi situatia, factorii educativi trebuie sa actioneze in asa fel incat toti liceenii si absolventii de scoli profesionale sa aiba conturate aspiratii si un ideal de viata, acestea fiind sursa si factorul proiectiei si activitatii lor eficiente in viitor.
1) Modele de urmat de catre adolescenti. Aprecierea propriei valori a adolescentilor se face printr-o raportare si comparare cu alte persoane, indeosebi cu adultii, fiind preocupati de gasirea unor modele cat mai valoroase Si mai demne de urmat. De retinut insa ca adolescentii manifesta un spirit critic intransigent fata de adulti, fata de deosebirile ce apar adesea dintre vorbele si faptele acestora. in acest context, apare ca necesara manifestarea autoritatii (prestigiului) de valoare a adultilor si nu a unei autoritati impuse, coercitive, Pentru a fi in concordanta cu sentimentul demnitatii ce-l manifesta adolescen-tul, al increderii, respectului si recunoasterii personalitatii lui de catre cei din Jur, de educatori indeosebi. Adultii si indeosebi educatorii trebuie sa aiba in vedere ca adolescenta pregateste unele particularitati ale varstei urmatoare tineretea (varsta adulta), iar adolescentii trebuie tratati ca atare.
