INLATURARE A BLOCAJELOR SI BARIERELOR IN COMUNICAREA DIDACTICA
Introducere
Comunicarea, ca schimb de idei, opinii si informatii prin intermediul cuvintelor, gesturilor sau atitudinilor este fundamentul coordonarii activitatilor umane. in timp ce scrisul si vorbitul, in sine, sunt actiuni relativ simple, decodarea si intelegerea lor corecta poate reprezenta dificultatea esentiala a comunicarii. Aparitia neintelegerilor, a situatiilor contradictorii si chiar a conflictelor se regasesc in barierele si blocajele care se impun la un moment dat, fie ca acestea sunt determinate de actantii comunicarii, de caracteristicile mesajului sau de context. Ar fi ideal ca in orice imprejurare, partenerii de dialog sa-si manifeste atentie sporita relatiilor de comunicare deoarece "o caracteristica a oricarei comunicari interumane este, ca aceasta din urma, e totodata comunicare (ea spune ceva) si metacomunicare (ea clarifica ceea ce tocmai a fost spus)" (A. Mucchielli, 1996, p.102). Acest aspect induce ideea semnificatiei reflexiei personale, care reintrodusa in circuit poate aduce clarificari esentiale pentru ca procesul comunicativ sa se desfasoare fara distorsiuni majore.
Structurarea modelului experimental, specific activitatii instructiv-educative, propus in scopul eficientizarii comunicarii didactice se axeaza pe dezvoltarea competentei comunicationale a elevilor, inteleasa ca element favorizant preventiei sau estomparii obstacolelor din comunicarea didactica. Totodata, modelul elaborat vizeaza ca si coordonata specifica organizarea unei interventii educationale formative cu orientare disociata inspre palierul cognitiv si cel noncognitiv, destinata sa optimizeze comunicarea didactica si sa previna aparitia si manifestarea barierelor si blocajelor comunicationale.
Directiile esentiale de realizare ale acestui demers au fost reprezentate de urmatoarele modele actionale:
1. Modelarea activitatii didactice, astfel incat, aceasta sa se caracterizeze printr-o interventie implicita asupra dezvoltarii competentelor comunicationale ale elevilor la nivelul palierului cognitiv, in contextul exersarii capacitatii de comunicare a cunostintelor in cadrul diverselor discipline de invatamant si activitati instructiv-educative;
2. Modelarea activitatii educationale, in asa maniera, incat aceasta sa se caracterizeze printr-o interventie explicita asupra prevenirii aparitiei blocajelor in comunicare, insistandu-se la nivelul palierului noncognitiv asupra elementelor de autocunoastere, educarii si autoeducarii controlului emotiilor, autoaprecierii si inleraprecierii realiste, surmontarii obstacolelor de natura relational-valorica s.a.
Toate aceste elemente au fost vizate in contextul orelor de
Consiliere si orientare, ca si in cadrul unor activitati extracurriculare.
Cele doua interventii s-au desfasurat simultan, existand raporturi de complementaritate, fiind evitata o actiune secventiala si fragmentata a celor doua directii de actiune.
Implementarea unui model actionai implicit de formare si
dezvoltare a competentelor de comunicare ale elevilor, prin
intermediul activitatilor de grup si in echipa
Primul model actionai vizeaza interventia prioritara in scopul prevenirii aparitiei si manifestarii barierelor comunicationale vizand antrenamentul formativ al elevilor in sensul dezvoltarii abilitatilor de comunicare ale acestora, prin utilizarea unor metode moderne de activizare si implicare in desfasurarea actului didactic. Acest aspect a fost corelat cu crearea unui cadru relational optim, care sa faciliteze receptivitatea si capacitatea de exprimare a elevului, ca si asimilarea cunostintelor in contextul activitatilor de invatare. Pentru aceasta ne-am axat pe strategii comunicative flexibile si diferentiate, favorizand comunicarea cu intregul grup de elevi.
1 Schema de lucru a programului formativ initiat in cadrul
modelului actionai implicit de formare si dezvoltare a
competentelor de comunicare
Structurarea programului formativ s-a axat pe urmarirea elementelor ce pot favoriza ameliorarea comunicarii didactice prin:
- exersarea sistematica a activitatii de grup si in echipa, vizandu-se colaborarea, inter-relationarea elev-elev si motivarea participantilor pentru activitate, cu impact atat in plan cognitiv cat si noncognitiv;
intocmirea de proiecte investigative finalizate cu prezentarea acestora, cu argumentarea punctelor de vedere sustinute si dezbateri, urmarindu-se dezvoltarea competentelor comunicationale ale elevilor, alaturi de sistematizarea cunostintelor teoretice si practice ale acestora; analiza rezultatelor obtinute de elevi in contextul activitatilor enumerate mai sus, prin prisma impactului asupra abilitatilor comunicationale si al asimilarii de cunostinte.
Desfasurarea programului de interventie a presupus o schema de lucru ce a cuprins urmatoarele componente.
La debutul interventiei pedagogice, in cadrul fiecarei clase experimentale s-au prezentat ca fiind detalii ale organizarii si desfasurarii muncii in grup a elevilor. Desi aceasta modalitate de lucru nu a constituit un element de originalitate (elevii avand anterior ocazia sa exerseze munca in grup sau echipa) am considerat necesar sa clarific cerintele asociate asumarii responsabilitatilor derularii activitatilor colective.
Motivatia angajarii elevilor in astfel de activitati rezida in aceea, ca factori, precum: exprimarea orala sau scrisa deficitara, absenta deprinderilor de ascultare activa, comunicarea superficiala cu colegii, dezinteresul fata de o comunicare logica, argumentata, atitudinile individualiste etc. pot fi treptat inlaturate prin rezolvarea in mod curent a sarcinilor de invatare prin cooperare, colaborare, finalizate cu expuneri si prezentari in fata colectivului clasei.
in cazul acestor tipuri de activitati desfasurate in cadrul lectiilor curente, in diferite secvente didactice, componenta grupelor de lucru s-a modificat permanent, iar evaluarea prestatiei elevilor s-a realizat din perspectiva utilizarii argumentarii, demonstratiei, analizei critice etc, elemente a caror explicitare si exersare au fost si ele incluse in secventa de antrenament.
intocmirea de proiecte de grup finalizate cu prezentarea acestora in fata clasei, cu argumentarea punctelor de vedere sustinute si dezbateri se considera a determina, nu numai exersarea si antrenarea competentelor comunicationale ale elevilor, ci si cresterea increderii in sine, depasirea emotiilor si a temerilor raportate la impresia si reactia grupului sau cadrului didactic fata de propria contributie la procesul de comunicare didactica.
Referitor la pregatirea elaborarii si sustinerii proiectelor, elevii au fost instruiti cu privire la schema structurala a unui proiect de investigatie, ce obiectiveaza si indicatorii evaluabili ai acestuia. Dat fiind faptul, ca in cadrul prezentarii si analizei proiectelor de grup un rol deosebit il indeplinesc modalitatile de sustinere logica si argumentata a teoriilor expuse, explicatiile teoretice si antrenamentul initial al elevilor au fosl completate cu instruirea acestora in directia modului de utilizare al argumentarilor, demonstratiilor, specificul dezbaterilor ca modalitate de etalare a opiniilor personale.
Aceste modalitati de abordare presupun lucrul in grup, urmarind dezvoltarea spiritului de echipa si a competentei de exprimare orala in cadrul grupului, avand drept scop enuntarea unor optiuni personale bazale pe o argumentatie clara si solida, in acord cu perspectiva asupra tematicii dezbatute. Cu ajutorul acestor metode pot fi depistate blocajele in exprimarea orala a unor elevi, competentele raportate la cerintele argumentarii sau contra-argumenlarii, se pot corecta, stimula si incuraja elevii sa comunice, sa compare si sa evalueze argumente diferite, pentru a formula judecati proprii.
Feedback-ul profesorului a fost asigurat pe tot parcursul dezbaterii, acesta intervenind pentru corecturi si completari sau redirijari ale discutiilor.
2. Realizarea si sustinerea proiectelor de grup si desfasurarea dezbaterilor colective
Acest segment al interventiei pedagogice a presupus alocarea unui interval lung de timp, (aproximativ 14 saptamani), astfel incat, cu ajutorul grilelor de evaluare sa se poata inregistra treptat eventualul progres al elevilor. Fiecare grup a trebuit sa elaboreze cate trei proiecte la fiecare dintre cele doua discipline ce au reprezentat esantionul de continut (o disciplina de cultura generala si una de specialitate, in functie de specificul clasei de elevi), ce au fost prezentate si dezbatute pe rand in fata clasei.
Metoda proiectului a presupus parcurgerea unor pasi specifici, de la pregatirea acestuia, la evaluare. in etapa de pregatire a proiectului, cadrul didactic impreuna cu elevii au decis asupra catorva repere suplimentare care sa dirijeze dimensiunea evaluativa. Dintre acestea mentionam ca si aspecte organizatorice clarificate:
existenta unei anumite structuri a proiectului (propusa de cadrul didactic sau aleasa de elevi);
rolul indeplinit de cadrul didactic (consilier permanent al elevilor, coordonator al intregii activitati, evaluator final); statutul resurselor implicate in derularea proiectului (acestea fiind comune pentru toti elevii si puse de la inceput la dispozitia elevului, putand fi completate cu alte resurse identificate pe parcurs de catre grupuri);
centrarea demersului evaluativ (pe produs final si pe procesul
de elaborare in sine al proiectului).
Activitatile ce au vizat elaborarea de proiecte investigative s-au finalizat cu prezentarea acestora si cu dezbateri colective derivate din tematica proiectelor. in acord cu rigorile unei abordari constructive a opiniilor diferite pe care le pot prezenta elevii raportat la o tema de discutii, dezbaterile s-au desfasurat conform urmatoarei structuri:
prezentarea argumentelor aduse la tema de catre unul dintre
participantii la dezbatere din prima echipa;
lucrul in grup, in echipa a doua, pentru pregatirea contra-
argumentarii;
expunerea orala a contra-argumentelor de catre un membru
al celei de-a doua echipe;
lucrul in grup al primei echipe, pentru pregatirea
raspunsului, constand in reluarea argumentelor proprii si
prezentarea dovezilor prin care contra-argumentele aduse de
echipa adversa sunt combatute;
prezentarea si justificarea propriilor aprecieri asupra
activitatii celor doua grupe de catre echipa
observatorilor/evaluatorilor, dupa ce toti participantii la
dezbatere si-au expus punctele de vedere.
Pornind de la presupozitia ca antrenamentul sistematic de munca in echipa sau grup al elevilor poate conduce atat la dezvoltarea unor abilitati de comunicare cat si la asimilarea, manipularea si sistematizarea cunostintelor, in intervalul de timp alocai experimentului formativ am evaluat periodic, cu ajutorul cadrelor didactice de specialitate, evolutia in plan cognitiv a elevilor ca rezultat al acestor activitati.
Pe langa contributia deja amintita a organizarii unor activitati de lucru in grup asupra dezvoltarii competentelor comunicationale ale elevilor, o alta contributie o reprezinta impactul asupra procesului de cunoastere si autocunoastere, element ce s-a dovedit in etapele anterioare ale experimentului ca fiind deficitar.
3. Aprecierea progresului inregistrat de elevi in contextul evaluarii proiectelor de grup si al discursurilor de tip argumentativ utilizate in cadrul dezbaterilor colective
La finalul etapei formative a experimentului s-a realizat o evaluare globala a rezultatelor obtinute de elevi atat in contextul prezentarilor proiectelor investigative elaborate, cat si al dezbaterilor tematice ce au urmat acestor prezentari. in plus, au fost evaluate din punct de vedere calitativ mentiunile elevilor referitoare la abilitatile de munca in grup/echipa, prin intermediul listei de verificare a muncii in grup.
Pe langa inregistrarea datelor strict legate de indeplinirea sarcinilor specifice intocmirii unor proiecte de grup si al sustinerii coerente a discursurilor de tip argumentativ, pe parcursul desfasurarii experimentului am avut in vedere si asigurarea/ evidentierea unor aspecte mai generale care pot amprenta pozitiv eficienta comunicarii didactice. Dintre acestea enumeram:
intensificarea caracterului interactiv al lectiilor - elevii fiind in situatia de a se implica permanent si sistematic in derularea activitatilor specifice, in special in cadrul echipei sau grupului;
asigurarea unui control permanent referitor la limbajul de specialitate utilizat in transmiterea informatiilor, astfel incat, elevii sa exerseze, in acord cu specializarea clasei, comunicarea cu caracter stiintific, demonstrand atat abilitati comunicationale cat si achizitia de cunostinte in domeniu; incurajarea exprimarii de catre elevi a opiniilor referitoare la tematica propusa in cadrul dezbaterilor, dar si cu privire la aspecte educationale generale derivate din organizarea si desfasurarea activitatilor scolare. Acest lucru a urmarit ca in timp, elevii sa demonstreze o evolutie in plan comunicational si sa contribuie la o relationare profesor-elev dar si elev-elev mai stransa si mai deschisa, ceea ce ar avea efecte pozitive in planul optimizarii comunicarii didactice; solicitarea elevilor de a apela in mod curent la argumentare sau analiza critica, stiut fiind faptul ca argumentarea favorizeaza achizitia si manipularea cunostintelor, presupunand mai mult decat o exersare a competentelor comunicative;
asigurarea unui climat afectiv placut in derularea lectiilor -aspect ce isi aduce contributia la o relationare mai buna dintre profesor si elev, dar si la incurajarea elevilor sa comunice, inclusiv a celor care manifesta timiditate sau neincredere in sine;
identificarea si aplicarea unor modalitati eficiente de motivare
a elevilor pentru invatare (prin continutul atractiv al lectiilor
si strategiile moderne de lucru, ca si printr-o evaluare
obiectiva) - factor ce poate contribui la reusita lectiilor, la
prevenirea unor bariere in comunicare, dar si la asigurarea
performantelor scolare ale elevilor.
Toate aspectele mentionate mai sus s-au corelat in mod logic cu
continutul activitatilor ce au constituit nucleul celei de a doua directii de actiune experimentala, activitati pe care le prezentam in capitolul urmator.
