"Limba nu este doar un mijloc de generalizare, sustine Alexander Luria , este in acelasi timp o sursa a gandirii. Cand un copil stapa¬neste limba, el castiga posibilitatea de a-si reorganiza perceptia si memoria; el castiga capacitatea de a extrage concluzii din propriile observatii, de a face deductii, posibilitatea de a gandi." J. Healy subliniaza, de asemenea: "Limba organizeaza cultura, limba organi¬zeaza gandirea, limba structureaza creierul. Atmosfera verbala in care este scufundat copilul organizeaza rete¬lele neuronale si intelectul, il ajuta sa invete, sa ratio¬neze, sa reflecteze si sa raspunda la provocarile lumii. Creierul este pregatit pentru stimularea limbajului in copilaria timpurie, dar devine tot mai rezistent la schimbare cand soseste momentul pubertatii. Privarea severa de limbaj in primii ani de viata conduce la schimbari neuronale de durata, cu afectarea notabila a vorbitului si a intelegerii.
Formele mai subtile de privare de limbaj (vizionarea TV) nu sunt atat de evidente, dar pot, in cele din urma, sa afecteze abilitatea de a gandi in mod abstract , capacitatea de organizare a programului, de a avea rabdare in asteptarea rezultatelor, in controlul atentiei, in obtine¬rea performantelor, in analiza si in rezolvarea problemelor, abilitati care sunt atat de mult discutate in scolile americane."
Limba este mijlocul prin care omul trece dincolo de granitele expe¬rientei senzoriale, stabileste simbolurile, formuleaza anumite categorii si generalizari. Cand copiii numesc ceva (de ex.: "Aceea este o loco¬motiva cu aburi".), ei incep sa inteleaga faptul ca miscarea respectivei masini numite "locomotiva" joaca un rol in miscarea altor obiecte. In stapanirea cuvintelor si folosirea lor, copiii anali¬zeaza si sintetizeaza fenomenele lumii exterioare, folosind nu numai experienta personala, dar si experienta omenirii. Ei clasifica obiectele, incep sa priceapa diferenta dintre ele si, prin aceasta, incep sa si le reaminteasca diferit.
Limba este poate mediul sau mijlocul cel mai important de dezvoltare a creierului, a conexiunilor din interiorul lui si intre diverse arii corticale. Experientele arata ca, cu cat aceste conexiuni neuronale sunt mai puternice si mai raspandite, proportional, mintea respectiva este mai buna pentru invatat, pentru a rezolva in modul cel mai rapid si eficient problemele intalnite. "O astfel de minte este capabila sa converseze cu ea insasi trimitand mesaje instantanee intre diferite arii neuronale."
Puterea si raspandirea acestor conexiuni se dezvolta numai printr un exercitiu activ de gandire si invatare, de buna stapanire si dezvoltare a limbii. Este o taina de netalmacit puterea si eficacitatea pe care limba le poate avea in dezvoltarea creierului uman, a puterilor cognitive, a constiintei, a modului in care omul intelege, rezolva si se adapteaza la problemele pe care le ridica existenta.
