IMAGINATIA



Imaginatia joaca un rol esential in gandirea omului, ea fiind, de fapt, un instrument necesar pentru configurarea universului de intele¬suri, pentru adancirea reflectiei personale. In ceea ce priveste efectele vizionarii TV, Maria Winn aduce, in cartea sa, marturia mai multor educatoare si invatatoare, care aveau peste 25 de ani de practica in scolile americane. Toate sustin ca la ultimele generatii, cele crescute cu televizorul, se poate observa cu usurinta o scadere semnificativa a capacitatii de a imagina jocuri, de a se juca, in general, o diminuare a potentialului creativ si imaginativ.
"Una dintre cele mai importante acuzatii care se aduc privitului la televizor, observa J. Healy, este aceea ca priveaza copilul de posibilitatea de a invata sa-si creeze in minte propriile imagini. Cand cititorii slabi sau cei care intampina dificultati in exprimare asculta sau citesc cuvinte, intampina greutati in a si le reprezenta in minte printr-un proces imaginativ." Toate cercetarile arata ca, pe masura ce copiii se obisnuiesc mai mult cu imaginile venite din exterior (de la TV), care prin multimea si intensitatea lor pot coplesi mintea, cu atat ei devin mai putin capabili sa-si creeze propriile imagini sau scenarii mentale.
Se constata ca acei copii care asculta o poveste sau citesc au capacitatea de a continua, imbogati si chiar recrea imaginativ povestile auzite sau lecturate. In schimb, rapoartele profesorilor arata ca, in urma vizionarii lui Sesame Street, jocurile imaginative ale copiilor au saracit mult. Ei observau ca micii telespectatori mai repede isi insuseau mimica si actiunea personajelor de pe micul ecran decat sa-si imagineze ei insisi jocuri si comportamente, precum o faceau ceilalti copii.



Efectul principal pe care il are televiziunea asupra imaginatiei sunt reveriile (day dreaming), starea mentala in care atentia este furata si captivata de tot felul de scenarii fantastice, care se produc de la sine inlauntrul mintii in lipsa stimulilor externi si, uneori, chiar impotriva vointei individului respectiv. Este visarea cu ochii deschisi. Desi s-ar putea crede ca aceste reverii stimuleaza imaginatia si creativitatea, lucrurile stau cu totul invers.
De fapt, studiile efectuate demonstreaza clar: cresterea timpului dedicat visarii cu ochii deschisi conduce la scaderea capacitatii creative si imaginative a indivizilor. Aceasta, deoarece, arata Valkenburg si Voort, reveriile atrag mintea intr-o lume fantastica, in care ea nu este decat un spectator pasiv, pe cand in imaginatia creativa omul este intotdeauna inserat in real, proces in care intentionalitatea si vointa apartin mintii care construieste ea insasi proiectele imaginative. Un studiu comparat facut asupra locuitorilor din cateva mici localitati canadiene arata ca atat copiii, cat si adultii au suferit, dupa introducerea televiziunii in localitatea in care traiau, o diminuare a capacitatii creative si imaginative cu un procent de 20%, concomitent cu o reducere a perseverentei in rezolvarea problemelor.