Stimularea psihica se refera la activitatile tactile, la presiune sau la contactul corporal. Receptorii nervosi transfera acesti stimuli la maduva spinarii si apoi la creier. O mare varietate de contacte corporale: mangaieri ale zonelor erogene, sarutari, stimularea sanilor, stimularea manuala a organelor genitale, stimularea oral-genitala, stimularea anala si durerea sunt implicate in stimularea psihica. Preludiul sau stimularile precoitale includ contactele fizice si mangaierile facute cu scopul de a creste interesul si dorinta erotica. Ele variaza considerabil la nord-americani.
1. ZONELE EROGENE. Anumite regiuni ale corpului sunt bogate in terminatii nervoase susceptibile de a declansa dorinta erotica atunci cand sunt mangaiate. Organele genitale ale celor doua sexe sunt, evident, foarte erogene. Alte parti ale corpului precum gura, urechile, sanii, spatele, fesele, anusul, gatul, abdomenul si coapsele sunt considerate ca fiind zone erotice. La barbat, in afara de organele genitale, principalele zone erogene sunt coapsele, buzele si urechile; la femeie, acestea sunt sanii, coapsele si urechile (Goldstein 1976:130). In afara de stimularea zonelor erogene, este important de inteles procesul de adaptare rapida a receptorilor tactili si a celor de durere. Aceste terminatii nervoase se adapteaza rapid, (1/100 secunde) atenuand in mod progresiv raspunsul in numai cateva secunde. Receptorii sensibilitatii tactile si cei ai presiunii raspund mai bine la variatiile de stimulare; dorinta erotica poate deci sa fie amplificata variind punctele de stimulare de la clitoris la sani spre exemplu, mai degraba decat de mentinerea stimularii in acelasi loc.
