În condiţiile economiei contemporane ,ale sporirii şi diversificării bunurilor
si a serviciilor destinate satisfacerii nevolilor materiale şi spiritualeale societăţii,ale creşterii schimburilor ecomomice înternaţionale şi în contextul globarizării economiei şi pieţelor, problemele cominicării cu consumatorii interni sau cucei externi devin din ce în ce mai dificile,necesită efortiri de cunoaştere şi infirmare reciprocă mult mai însemnate şi mai variate.
Sistemul de comunicare împlică utilizarea , pe de o parte , a unor forme variate de informare şi stimulare a consumatorilor, menite să preuinte firma , produsele şi serviciile sale , dar să şi provoce o serie de modificări favorabile în mentalitatea şi obiceielor de consum ale acestora ,pe de altă parte ,presupune stabilireaunei comunicării efective cu proprii ei salariaţi , cu acţionari si furnizorii săi, cu mediile financiare şi cele ale puterii publice.
Prin politica de comunicare şi mijloacele care o concretizează, firma urmăreşte o difuzare cat mai amplă a unor informaţii desprea activiatea , produsele şi serviciile sale , dar şi recepţionarea modului cum acestea sunt primite şi acceptate de destinatari
Sistemul de comunicare-prin care firma în circulaţie o idee sau o informaţie , o atitudiune-este format din următoarele elemente:o sursă de informaţie;un mesaj;un canal de difuzare a mesajului;un destinatar.De cele mai multe ori se adoptă sistemul de comunicare cu dublu sens care crează întreprinderii posibilitatea de a stabili dacă mesajele difuzare sau recepţionate şi cum au fost înţelese de catre destinatari ,pentru a se opera modificări ,după cat ,în privinţa conţinutului şi a formei , a canalului de trasmitere.Un asemenea sistem cuprindere următoarele componente:
-emiţător-cel care trasmite mesajul.
-codificarea-corespunde mecamismului care\"traduce\" ideile mesajului în simboluri,semne sau îmagini .
-mesajul-ansamblul semnelor trasmise de emiţător.
-media-cuprinde suporturile prin care mesajul ajunge la destinaţie.
-decodificarea-constă în semnificaţia atribuită mesajului de catre receptor;
-recetorul-cel care prime-te mesajul.
-răspunsul-reacţiile audienţei după recepţia mesajului;
-feedback-ul-partea din răspunsul pe care receptorul o trasmite emiţătorului;
-elementul perturbator(zgomotu)-orice poate provoca o distorsiune intre mesajul emis şi mesajul receptat.
Experienţele practice demonstrează ca eficienţa procesului de comunicare desfăşurătă printr-un astfel de sistem depinde de modul în care emiţătorul îşi cunoaşte aidienţa şi răspunsul acestuia;de felul în care modifică mesajul în funcţie de probabilitate decodificării acestuia de catre receptor;de trasmiterea mesajului prin întermediul unor suporturi adaptate atat mesajului cat şi destinatarului; ca şi de asiguarea suporturilor de feedback care să-i garanteze recepţia mesajului .
