Majoritatea studiilor intreprinse de cercetatorii spatiului organizational cu privire la procesele institutionale au pus accentual pe efectele lorasupra organizatiilor individuale.Studile mai vechii au subliniat efectele contextului institutional asupra tuturor organizatilor din interiorul unui mediu relevant.
Mediul institutional era considerat unitar si se credea ca el isi impune structurile asupra fiecarei organizatii in parte,care erau obligate sa se conformeze,fie pentru ca se considera de la sine inteles ca acesta era cel mai potrivit mod de organizare,fie pentru ca o asemenea atitudine determina o aprobare de tip normative,fie pentru ca era o cerinta a cadrului legal sau a altor structuri de reglementare
In unele situatii,insesi cerintele sant negociate,pe masura ce organizatiile incearca,printr-o actiune colectiva,sa modeleze cerintele institutionale sis a redefineasca mediile institutionale
Voi prezenta aici cateva exemple de studii care se opresc asupra acestor probleme:
*Legitimitate si izomorfism*
Weber a fost unul dintre primii teoreticieni ai socialului care au atras atentia asupra importantei fundamentale a legitimitatii in viata sociala.Weber studiaza sursele fluctuante ale legitimitatii,urmarind cum valorile traditionale sau credinta in natura carismatica a unui lider sant inlocuite tot mai mult de o incredere in temeiurile rationale sau juridice.
Parsons(1956-1960)utilizeaza conceptual de legitimitate in cazul evoluarii scopurilor organizationale.In centrul sistemului de valori al organizatiei "trebuie sa se afle legitimitatea scopurilorei,exprimata prin semnificati functionalaa reusiteisale pentru sistemului caruia I se subordoneaza"Aceasta conceptie asupra legitimitatii care evidenteaza compatibilitatea scopurilor organizationale cu functiile societatii a fost adoptata mai trziu dePfeffer si colegii sai:Dowling si Pfeffer 1975;Pfeffer si Salancik,1978.
Meyer si Rowan(1977)muta accentual de pe scopurile organizationale pe aspectele structurale si procedurale ale organizatilor.Ei considera ca utilizarea vocabularului structural al organizatiilor moderne ,aceentul pus pe formalism,pe birouri,functii specializate,reguli,dosare,rutine,este determinate de prescriptiile impuse de mediile institutionale rationalizate de dimensiuni mari cuprinzatoare si ca se reflecta acele prescriptii.
Ideea central ape care o avanseaza Meyer si Rowan este aceea ca"independent de eficienta lor productive,organizatiile care functioneaza in medii institutionale extreme de complexe si care reusesc sa devina izoforme cu aceste medii isi castiga legitimitatea si resursele necesare supravietuiri.Principiul izoformismului a fost aplicat pentru prima data in cazul organizatiilor de specialistul de ecologie umana Amos Hawley(1968).Neoinstitutionalisti evidentiau importanta adecvarii sociale adaptarea unei forme considerate legitime intr-un mediu instiutional dat.DiMaggio si Powell (1983)au adus iara in centrul atentiei izomorfismul institutional,indreptandu-si atentia asupra mecanismelor coercitive,normative si mimetice care "care fac organizatiile sa semene tot mai mult,fara sa le faca neaparat si mai eficiente"
O universitate are tendinta sa semene izbitor cu o alta universitate,iar un spital este foarte similar cu un alte spitale.Cercetatori fenomenului organizational au observat de multa
vreme sau cel putin de la Barnard(1938)intoarce prezenta simultana a unei structuri formale a
unei informale,prima reflectand functiile si modele comportamentale si rutinele functionale existente in realitate.
Prin urmare,exista justificari teoretice serioase pentru a ne ocupa de izomorfism in cazul modelelor organizationale si al structurile formale,iar in urmatoarele sectiuni ale cartii voi comenta si unele studii suplimentare,care se opresc asupra presiunilor izoforme.Conformitatea este o reactie la presiunile izoforme,darn u si singura,caci procesele institutionale se combina cu forte si impreuna modeleaza atat structura,cat si actiunea.
Elementele diferentiale si mecanismele aferente.
Semnificatia legitimitatii si amecanismelor associate cu transmiterea ei varieza intr-o oarecare masura in functie de cele trei elemente institutionale,asa cum am vazut deja.Ele devin cu atat mai vizibile cu cat luam in calcul o perioada mai lunga de timp.Aceste aranjamente sociale,care permiteau concentrarea capitalului provenit din mai multe surse si stabileau limitele responsabilitatii pentru cei ce administrau valorile respective,au fost create la sfarsitul secolului al XVIII-lea si la inceputul celui de-al XIX-lea.
Efectul influentelor normative asupra structurii organizationale este ilustrat de trasaturile specifice ale spitalului dintr-o comunitate americana.Forta modelelor culturale impartasite ca baza a organizarii este scoasa in evidenta de un studio al lui Certina(1999)asupra laboratoarelor de fizica energiilor inalte si de biologie moleculara.Activitatea are loc in contextual impartasirii cunostintelor stiintifice,al "cunoasteri disseminate,care ulterior functioneaza si ca un mechanism de organizare si administrare:prin intermediul acestui discurs,activitatea sjunge sa fie coordonata si autoorganizarea devine posibila.
Pe langa studiile anterioare,care sant mai curand istorice si axate pe procesul organizationale,putem adduce in discutie si alte studii.Studiile lui Fligstein mai mare corporatii din Statele Unite pe parcursul secolului XX..Fligstein ajunge la concluzuia ca aceste organizatii mai mari opereaza in medii similare si prin urmare se urmaresc unele pe altele ,ajungand sa semene unule cu altele cu altele independent de judecatiile lor strategice.Palmer,Jenningz si Zhou (1993) anunta descoperiri similare de remarca si existenta unor dovezi ale actiunilor fortelor normative.
Valoarea asociata acestei organizatii comerciale nuy depend numai de performantele sale economice,ci si de concordanta sa cu categoriile cultural-cocnitive existente.Geneza aceasta este verificata deZuckerman(1999),intr-un studio ingenios intreprins asupra efectelor pe care le au asupra preturilor actiunilor cotatiile pronosticalede analistii financiari.
Efectele de sustinere ale proceselor reglatoare si normative sint illustrate de descoperirile incluse intr-un studio asupra organizatiilor de asistenta sociala din Canada .Organizatiile de asistenta sociala care castiga aceasta sustinere normative adica sint trecute pe lista unei agenti a comunitati.
Sursele diferentiale si relevanta
In studiul sau asupra bancilor comerciale care opereaza in zona metropolitana Minneapolis-St Paul ,Deephous(1996)studiaza efectele a doua surse diferite de legitimare;agentii regletoare ale statului,care fac evaluari la fata locului asupra sigurantei si stabilitatii activelor unei banci si ziare metropolitane care ofera publicului niste informatii asupra activitatilor bancare.Descoperirea se verificadupa ce luam in calcul si diferentele de varsta dintre debitori ,marimea imprumutului si performanta.
Relevanta unor asfel de agentii ai legitimari poate varia in randul programelor unor subunitatilor organizationale dar si in decursul timpului.Dupa 1980 acreditarile manageriale au devenit un element predictive mai puternic decat certificarile medicele.
In concluzie,fiecare organizatie care prezinta forme si activitati corespunzatoare din punct de vedere cultural primesc sprijin din partea autoritatilor normative si beneficiaza de recunoastere.
Context institutional si structura organizationala.
Stinchcombe(1965)este primul theoretician care recunoaste puternicile influente exercitate de conditiile sociale asupra structurii organizationale in momentul intemeierii organizatiei .Pe parcursul celei de-al doua parti a perioadei respective convingerile si normele culturale care sustine aceste ateliere s-au modificat trecand de la acentul pus initial pe latura comercialsla un aceent pe latura terapeutica,18 % din atelierele create inainte de 1946 erau axate pe ieea rehabilitate,in cazul celor create dupe 1946 procentajul se ridica la 64%.
Boeker(1989)a studiat factori carte influenteaza institutionalizarea diferentelor de putere existente in momentul intemeierii,analizand un esantion de 53 de companii producatoare de semiconductoare.Broker compara impactul pe care il au efectele anteprenoriale si de mediu existente in momentul creeari firmei asupra strategiei actuale a firmei
Mryer,Scott si Strang(1987)utilizeaza informatiile legale de structura administrative a inspectoratelor scolare districtuale a scolilor primare si gimnaziale pentru a demonstra ca scolile si inspectoratele care depend intr-o masura mai mare de finantare federala finantarte care implica multe programe idependente si multe categorii bugetale au structurii administrative disproportionate de mari in comparatile cu scolii care se bazeaza in primul rand pe finantarea din partea statului de care apartin si unde tendinta de concentrare a activitatilor e mult mai acentuala.
D'Aunno,Sutton siPrice au studiat o serie de organizatii cu profil psihiatric din cadrul comunitatilor americane,urmarind efectele produse de utilizarea a doua modele comflictuale la stabilirea personalului si a servicilor necesare pentru programele de dezintoxicare
.
Procese interactive
Desi toate organizatiile din interiorul unui camp sau sector institutional dar sint supuse efectelor proceselor institutionale in contextul respective.In situatile similare unele organizatii adopta anumite structuri si practice iar unele nu.Problema este interesanta nu numai pentru institrutionalisti ci si pntru cercetatori propagarii invatiei.Exista mai multew cauze care determina comformismului;capricile,moda,ameliorarea statului,invatarea indirecta.
Presiuni institutionale variabile
Nu toate organizatile din acelas camp sint supuse in egala masura proceselor institutionale care functioneaza in interiorul lui.Variatia presiunilor institutionale isi are originea si in diferentele ce apar in ceea ce priveste intensitatea convingerilor cognitive sau a controalelor normative care se modifica dupa spatial geographic si de momentul istoric.Intre anii(1885-1904)trasaturile caracteristice ale oraselor de acest tip sugerau foarte puternic idea ce ele vor adopta reforma.
Variabile associate adoptarii inovatiilor
O serie intreaga de studii de data recenta au incercat sa indentifice trasaturile organizationale associate cu adoptarea timpurie a unor tehnici structuri,proceduri etc.Desigur trasaturile respective au un grad de variabilitate imens care depinde de natura inovatiei aplicate.Exista o serie de caracteristici generale carw par sa fie associate ci comportamentul specific adoptarii.
Atributele
Organizatile se deosebesc in multe privinte dar s-a observat ca numai cateva dintre diferentele existente sant associate in mod regulat cu adoptarea grabnica a anumitor inbovatii.Efectele provocate de dimenisiune au beneficiat de interpreatari diverse toate fiind favorabile unei reactii rapide.Organizatiile care actioneza in interiorul; sectorului public sau sant mai strans legate sau el se arata mai dispuse sa reactioneze la presiunile institutionale in special la cerinte reglatoare si juridice.
Legaturiile
Organizatiile se mai deosebesc si prin numarul si tipurile de legaturi pe care le au cu ceilalti actanti din mediul institutional.Efectele unor asfel de legaturi asupra adoptarii a doua tipuri diferite de inovatii sint analizate intr-un studiu a lui Davis si Greve?(1997)Ei compara modelele de propagare a doua inovatii recente in ceea ce priveste sistemul de conducere al companiilor parasite auriite".Spre deosebire de parasite ,pastille otravite care erau considerate o masura de protejare a integritatii firmei impotriva incercarilor de prelure agresiva s-au propagrat foarte rapid imediat ce au fost introduce adica dupa 1985 raspandirea lor find foarte strans legata de tipul conexiunilor existente in conducerile firmelor..
Reactii organizationale individuale
Desi este util da admitam ca organizatiile pot reactiona in multe feluri la presuni institutionale este la fel de important sa remarcam masura in care mediile institutionale influenteaza si delimiteaza srategiile pe care le pot utiliza organizatiile.
Reactii collective
Reactii concentrate ale multor organizatii au forta potentiala de a modela caracterul cerintelor si chiar de a redefine logica si regulile ce functiuoneaza in interiorul campului.Aceasta forta este mult mai mare decat in cazul actiunilor unor organizatii isolate.
Concluzii:
Majoritatea cercetarilor importante realizate de teoreticienii institutilor in ultimele doua deceni au fost cuprinse in scopul de a testa influenta fortelor sociale si simbolice asupra structurii si componentului organizational.Studiile aplicate au analizat diferitele feluri in care sistemele institutionale modeleaza organizatiile,in functie de amplasarea acestora in mediul institutional,de dimensiunea si gradul lor de vizibilitate,de apropierea de sfera publica,de pozitia structurala si de contactele si legaturile pe care le au.
Organizatiile sant influentate si chiar patrunse de mrdiile lor institutionale insa e;le au si capacitatea de a reactiona creative si strategic la tentativele de influentare.Actionand impreuna cu alte organizatii care au de infruntatr siyuati similare,organizatiile pot uneori sa contracteze,sa infraneze,sa ocoleasca sau sa redefineasca respectivele cerinte.Organizatiile sant creatiile mediilor lor institutionale,insa cele mai multe dintre organizatiile moderne sant constitue sub forma de jucatori active,nu de pioni pasivi.
