I.Notiunea de management al continturilor intervine cand profesorul(ii) se afla in postura de a coordona spatiul, materialele, echipamentele aferente, miscarea si asezarea elevilor, precum si materialul de studiu propriu-zis, integrate intr-o arie curriculara sau intr-un program de studiu.
Lista comportamentelor observabile
Deprinderi manageriale ale procesului instructiv:
___1. managementul ritmului procesului de instruire
a. evitarea discontinuitatii: schimbarea brusca a tipului de activitate, abandonarea temporara a unui tip de activitate, abandonarea aparenta a unui tip de activitate si revenirea brusca dupa un interval de timp, abandonarea unui tip de activitate inainte de finalizarea acestuia
b. evitarea incetinirii ritmului: supraincarcarea, supraincarcarea prin exces de explicatii, supraincarcarea prin exces de amanunte, incetinirea ritmului prin utilizarea excesiva a materialului si a echipamentelor aferente, fragmentarea inutila a activitatii
___2. promovarea activitatilor in grup
a. managementul tipului de grup cu care se lucreaza
b. managementul responsabilitatilor la nivel de grup
c. managementul atentiei
___3. evitarea saturatiei (plictisului)
a. prezentarea progresiva a materialului de studiu
b. varietatea
c. provocarea
-2-
Prezentarea succesiva a activitatilor si integrarea activitatilor instructive suplimentare:
___ 4. coordonarea recapitularii zilnice a materiei
___ 5. coordonarea recapitularii prezentarilor/ lectiilor propriu-zise
___ 6. coordonarea lucrului individual in clasa:
a. prezentarea sarcinilor de lucru
b. monitorizarea performantei
c. selectarea sarcinilor de lucru
d. evaluarea
___ 8. coordonarea temelor pentru acasa
___ 9. coordonarea discutiilor in clasa
___10. coordonarea proiectelor si a invatarii prin problematizare
Abordarea de catre profesor a problemelor colaterale disciplinei procesului instructiv:
___12. angajarea in activitati nesolicitate de sarcina de lucru
___13. vorbitul fara permisiunea profesorului (in timpul procesului de predare)
___14. vorbitul fara permisiunea profesorului (pe parcursul intregii ore)
___15. refuzul de a ridica mana inainte de a vorbi
___16. incapacitatea de a asculta discursul profesorului si refuzul de a indeplini indicatiile verbale ale acestuia
___17. prezentarea cu intarziere sau incompleta a temelor si sarcinilor de lucru
___18. intarzierea la ore si absenteismul
___19. lipsa (refuzul) motivatiei/ inactivitatea
___20. frauda (copiere, etc.)
___21. teama fata de formele de testare
Aplicatii/Exemple
Deprinderi manageriale ale procesului instructiv:
___1. Managementul ritmului se refera la modul in care profesorul coordoneaza si directioneaza ritmul activitatilor in timpul orei:
a. Evitarea discontinuitatii:
. schimbarea brusca a tipului de activitate - profesorul intervine brusc intr-o activitate in desfasurare fara a anunta acest fapt si ofera sugestii pentru o alta activitate
. abandonarea temporara a unui tip de activitate - profesorul lasa o activitate suspendata, trece la alta si revine la activitatea initiala
. abandonarea aparenta a unui tip de activitate si revenirea brusca dupa un interval de timp - varianta a tipului anterior de discontinuitate: profesorul termina in aparenta o activitate, incepe alta si revine pe neasteptate la prima
-3-
. abandonarea unui tip de activitate inainte de finalizarea acestuia - profesorul abandoneaza o activitate, trece la alta si nu revine la prima
b. Evitarea incetinirii ritmului:
. supraincarcarea - intervine cand profesorul este prea plictisitor
. supraincarcarea prin exces de explicatii - profesorul acorda prea mult timp indicatiilor si explicatiilor
. supraincarcarea prin exces de amanunte - profesorul devine excesiv de preocupat de detalii, in detrimentul ideii principale
. incetinirea ritmului prin utilizarea excesiva a materialului si echipamentelor aferente - profesorul utilizeaza materiale didactice si echipamente in mod excesiv, distragand atentia elevilor de la continutul comunicat
. fragmentarea inutila a activitatii - o activitate este prezentata fragmentat, desi natura ei nu implica acest tip de abordare
___2. Promovarea activitatilor in grup se refera la capacitatea profesorului de a capta si a mentine atentia grupului pe parcursul activitatilor din timpul orei coordonarea structurii grupului.
a. profesorul poate face apel la o gama variata de reactii pentru a suscita si a mentine atentia grupului pe parcursul orei. Cateva dintre tehnicile relatiei profesor-elev in aceasta directie sunt:
. distribuirea echitabila a ocaziilor de afirmare a elevului ("Voi fi solicitat in timpul acestei ore")
. ajutorul acordat individual membrilor grupului ("Profesorul imi acorda atentie si vrea sa reusesc")
. explorarea posibilitatilor latente ("Am timp sa ma gandesc")
. investigarea comportamentului profesorului ("Profesorul face eforturi speciale ca sa ma ajute sa raspund")
. problematizarea la nivel superior ("Profesorul se asteapta sa gandesc la aceasta problema")
. aprobarea sau corectarea activitatii elevului ("Mi se va spune cu promptitudine daca activitatea mea este acceptabila sau nu")
. lauda ("Profesorul este deosebit de multumit de activitatea mea")
. constientizarea motivelor de lauda ("Profesorul imi va spune motivul/ele pentru care este multumit de realizarile mele la ora")
. atentia fata de ceea ce au de spus elevii ("Profesorul este interesat de ceea ce am de spus")
. acceptarea sentimentelor elevilor ("Profesorul imi intelege sentimentele si mi le respecta")
. raporturile proxemice cu elevii ("Profesorul este apropiat de mine, dar aceasta nu ma deranjeaza")
. respectul/politetea fata de elevi ("Profesorul ma respecta")
. interesul personal fata de elevi ("Sunt mai mult decat un simplu elev pentru profesorul meu; aceasta ma maguleste")
. sentimentele ("Profesorului ii place de mine/ ma apreciaza")
. amanarea unei reactii ("Profesorul este nemultumit de ceea ce fac, dar nu este nemultumit de mine ca persoana")
-4-
Coordonarea graduala a responsabilitatilor: profesorul creeaza sentimentul ca fiecare este responsabil de ceea ce se intampla la nivel de grup, prin cresterea nivelului de interactiune si feedback pentru toti elevii. Astfel, elevii vor incerca un sentiment de implinire si de responsabilitate, pentru ca se simt importanti in interiorul grupului; in felul acesta creste receptivitatea.
Mentinerea atentiei prin miscarile profesorului in clasa, gestica, modulatii vocale, contact vizual.
___3. Evitarea saturatiei se refera la abilitatea profesorului de a reduce la minimum plictisul care poate interveni in timpul unei activitati in clasa, Aceasta se poate realiza prin abordarea progresiva a activitatilor, prin crearea varietatii si prin provocarea studentilor.
a. abordarea progresiva a materialului de studiu - restructurarea programei cand nu se inregistreaza progrese in procesul instructiv, fie din cauza refuzului manifestat de elevi in raport cu o anumita tematica, fie din cauza oboselii acestora.
b. varietatea - starnirea interesului si implicarea elevilor in activitati care solicita spiritul de cercetare si interesul.
c. provocarea - utilizarea de materiale si antrenarea in activitati care ii provoaca pe elevi sa iasa din rutina scolara.
Prezentarea succesiva a activitatilor si integrarea activitatilor instructive suplimentare:
___4. Coordonarea recapitularii zilnice a materiei: sedintele recapitulative zilnice pot furniza un punct de plecare pentru invatarea unor notiuni noi. Acestea constituie o metoda buna de cuantificare a responsabilitatii, dar nu trebuie sa fie plictisitoare sau repetitive. Pentru a mentine interesul elevilor pentru recapitulare, profesorul trebuie sa evalueze noua lectie si sa adapteze recapitularea la specificul acesteia. De exemplu, prezentarea "recitativa" a unei informatii factuale se poate face prin tehnica jocului, in timp ce pentru activitatile in grup si rezumate se pot utiliza tabla si creta.
___5. Coordonarea recapitularii prezentarilor/ lectiilor propriu-zise: profesorul ii poate ajuta pe elevi sa invete cum sa asculte si sa ia notite cu ajutorul unor strategii. Prin raportarea lectiei noi la cunostintele anterioare ii va ajuta pe elevi sa-si mentina atentia. De asemenea, o lectie poate fi predata intr-un mod mai atractiv prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale si a unor materiale suplimentare scrise, prin miscarea profesorului prin clasa si schimbarea distantei dintre profesor si elev, prin invocarea numelor elevilor din clasa in exemplele date ("Sa presupunem ca Maria a cumparat"). In timpul unei expuneri sau prezentari, gradul de receptare a materialului predat trebuie verificat permanent.
___6. Coordonarea lucrului individual in clasa:
a. prezentarea sarcinilor de lucru: se prezinta in mod explicit scopul activitatii, precum si strategiile cognitive utilizate pentru a ajuta elevii sa-si focalizeze activitatea in directia dorita
-5-
b. monitorizarea performantei: dupa enuntarea sarcinilor de lucru, se acorda un interval de timp pentru ca toti elevii sa inceapa activitatea. Apoi profesorul se poate deplasa printre elevi, ajutandu-i pe cei care intampina probleme; pune intrebari pentru a conduce activitatea intr-o anumita directie sau le arata celor care lucreaza in perechi cum sa se ajute unul pe celalalt fara sa-si ofere rezolvarea
c. evaluarea: se pune accent pe tipurile de activitati care ofera profesorului informatii asupra modului de gandire si a capacitatilor comprehensive ale elevilor mai curand decat pe cele care demonstreaza capacitatea elevilor de a rezolva corect o tema
___7. Coordonarea temelor pentru acasa: profesorul discuta cu elevii pretentiile pe care le are in legatura cu tema data, exemplificand prin teme bine efectuate din orele anterioare. Volumul temelor variaza in functie de nivelul clasei si de obiectivele lectiei; se prefera teme reduse cantitativ, dar regulate, precum si teme care apeleaza la gandire. Se verifica temele.
___8. Coordonarea discutiilor in clasa: discutiile vor fi incurajate si printr-o dispunere specifica a scaunelor in clasa, astfel incat elevii sa se poata vedea unul pe altul. Profesorii trebuie sa planifice tipul de discutie in clasa, sa comunice aceste metode elevilor si sa le revizuiasca periodic.
Cateva metode de incurajare a discutiilor in clasa: prezentarea si exemplificarea deprinderilor necesare in angajarea unei discutii; elevii trebuie lasati sa determine singuri scopul discutiei pentru a le creste interesul fata de acest tip de activitate; trebuie stabilit cine vorbeste, intervalul de timp acordat fiecarui vorbitor, ordinea in care se intervine in discutie, tipul si volumul de asistenta care se poate acorda elevilor care refuza acest tip de activitate, cum se poate decide cand discutia pe o anumita tema trebuie sa se sfarseasca.
Discutia va decurge mai firesc daca profesorul ofera in prealabil un plan al acesteia si evalueaza calitatea acesteia pe parcurs; de asemenea, trebuie sa incurajeze clasa sa manifeste respect fata de vorbitor, folosind observatiile individuale ale elevilor ca preambul al propriilor observatii/comentarii, sau solicitand un elev sa rezume observatiile unui coleg inainte de a-si prezenta propriul discurs.
___9. Coordonarea proiectelor si a invatarii prin problematizare. Pentru aceasta, elevii vor primii intervale de timp in care sa reflecteze asupra problemei(lor) in chestiune. Durata intervalului de gandire si gradul de dificultate al chestiunilor supuse reflectiei cresc progresiv pe parcursul anului scolar. In timpul intervalului "de gandire" elevii isi pot nota, intr-o forma scurta, ideile proprii. Profesorul poate prezenta stadiul in care se afla rezolvarea problemei(lor) respective, astfel ca elevii sa poata urmari intregul proces. In felul acesta, elevii pot aborda problemele din diverse perspective si pot formula concluzii la sfarsitul unei astfel de lectii.
Abordarea de catre profesor a problemelor colaterale disciplinei procesului instructiv:
___10. Angajarea in activitati nesolicitate de sarcina de lucru intervine in timpul orelor de lucru individual in clasa si se refera la angajarea elevilor in activitati care nu au legatura cu sarcina de lucru. Pentru a rezolva aceste inconveniente, profesorul poate:
a. sa reaminteasca o data intregii clase ca este momentul sa treaca la lucru
b. sa pastreze contactul vizual cu clasa si sa nu se lase el insusi absorbit de alte activitati
-6-
c. sa-i invete pe elevi sa nu-si intrerupa activitatea in timp ce asteapta ajutorul/asistenta profesorului
d. sa plaseze in dreptul elevului(ilor) care manifesta acest comportament un semnal vizual (D), desemnand "timpul datorat" de cel/cei care irosesc timpul de lucru
___11. Vorbitul fara permisiunea profesorului (in timpul procesului de predare). Pentru a remedia acest comportament, profesorul trebuie sa stabileasca in mod explicit coordonatele comportamentului elevilor in timpul predarii (ex.: interdictia de a interveni verbal fara anuntarea prealabila prin ridicarea mainii si fara a fi primit permisiunea profesorului in acest sens). Daca problema persista, profesorul trebuie sa apeleze mai energic la simtul responsabilitatii individuale, utilizand, dupa caz, consecintele pozitive si negative ale comportamentului - cele negative se refera la "timpul datorat" si la intervale de eliminare.
___12. Vorbitul fara permisiunea profesorului (pe parcursul intregii ore). In cazul acesta, profesorul poate utiliza urmatoarele strategii:
a. sa discute cu elevul respectiv un program de "pastrare a linistii" atunci cand este necesar
b. sa mentioneze masurile pe care le va lua daca situatia persista
c. sa defineasca intervalul de "pastrare a linistii" ca interval pe care elevul in cauza il va petrece intr-o zona izolata a clasei; pe parcursul acestui interval, elevului care perturba linistea nu i se permite sa intervina in discutiile purtate in clasa
d. sa avertizeze si sa admonesteze verbal o singura data elevul in cauza
e. in cazul in care abaterea se repeta, elevului i se va cere sa prelungeasca "pastrarea linistii" pana la sfarsitul orei si eventual in ora urmatoare, dupa caz
f. se va aduce la cunostinta elevului ca "datoreaza timp" dupa terminarea orelor pentru fiecare situatie in care vorbeste in timpul intervalului desemnat pentru "pastrarea linistii"
g. daca elevul respecta regulile stabilite, va fi recompensat
h. daca mai multi elevi vorbesc continuu in timpul orei, profesorul marcheaza pe o lista tipul de discutii adecvate, precum si pe cele inoportune, folosind spre exemplificare si situatii din timpul orelor anterioare
i. daca dupa doua saptamani de la implementarea acestui plan nu se inregistreaza nici o ameliorare a comportamentului, se elaboreaza o strategie care sa implice si parintii
___13. Refuzul de a ridica mana. Este util ca profesorul sa stabileasca un interval al lectiei in care elevii urmeaza sa-si anunte raspunsul prin ridicarea mainii si intervale in care nu este cazul s-o faca. Dupa stabilirea acestor distinctii, profesorul ignora pe cei care raspund fara sa se anunte in prealabil si ii solicita pe cei care ridica mana.
___14. Incapacitatea de a asculta discursul profesorului si refuzul de a indeplini indicatiile verbale ale acestuia. Mai intai, se stabileste o regula generala cu privire la modul in care discursul profesorului trebuie urmarit de catre elevi, care trebuie sa includa si consecintele pozitive si negative. Este util ca profesorul sa aprecieze efortul elevilor de a-si pastra atentia si de urmari indicatiile pe parcursul orei.
-7-
___15. Prezentarea cu intarziere sau incompleta a temelor si sarcinilor de lucru. Se planifica din timp modul de abordare a temelor pentru acasa prin prezentarea unui sistem de evaluare coerent si ferm, astfel incat elevii sa cunoasca cerintele pentru obtinerea notei/calificativului minim (pentru promovare). Se aduc la cunostinta parintilor cerintele si natura temelor si sarcinilor de lucru. Se acorda elevilor timp de reflectie in clasa atunci cand primesc o sarcina de lucru/tema noua sau dificila.
___16. Intarzierea la ore si absenteismul. Se adopta sisteme de evaluare care acorda puncte pentru pentru participarea la ora si efortul depus de elevi. Ca sa incurajeze participarea la ora, profesorul poate intampina elevii la usa, salutandu-i pe fiecare in parte, pe masura ce acestia intra in clasa. Lectia va debuta imediat dupa inceputul orei. Elevii trebuie sa fie instiintati asupra masurilor ce vor fi luate cand intarzierea devine un obicei.
___17. Lipsa (refuzul) motivatiei/ inactivitatea. Pentru rezolvarea acestei probleme, profesorul trebuie sa dispuna de informatii corecte cu privire la nivelul elevilor si sa ia in considerare toate cauzele care pot duce la lipsa/refuzul motivatiei. Profesorul trebuie sa fixeze un nivel standard de succes, pe care sa-l discute cu elevul(ii) in cauza, stabilind impreuna cu acesta/acestia nivelul pe care isi propun sa-l atinga. Profesorul trebuie sa fie calm si sa sustina efortul celor in cauza.
___18. Frauda (copiere etc.). Pentru evitarea acestei probleme, elevii trebuie sa deprinda tehnicile minimale de lucru in grup, de dozare a timpului. Profesorul trebuie sa fie atent pentru ca frauda poate interveni in orice moment si trebuie sa monitorizeze clasa pentru evitarea acestui fapt (securizarea testelor, aranjamentul scaunelor, eliberarea mesei si a spatiului din jurul acesteia de orice materiale, pastrarea contactului vizual cu clasa, deplasarea prin clasa).
___19. Teama fata de formele de testare. Unii elevi intra in panica atunci cand sunt testati. Profesorul ii poate ajuta urmarind si inregistrand comportamentul acestor elevi la test, modul de abordare a testarii, recomandandu-le apoi alte modalitati de abordare a testarii care sa elimine teama. Testarile frecvente si mai scurte pot contribui la reducerea stresului cauzat de examene. Daca este cazul, profesorul poate discuta cu parintii si poate apela la ideile si sprijinul acestora.
-8-
II.Managementul relatiilor interpersonale profesor-elev are ca obiect aptitudinile manageriale in domeniul relatiilor interpersonale pe care profesorul/conducatorul de grup le exercita in raport cu elevii perceputi ca grup.
Lista comportamentelor observabile
Problematizarea ca solutie a problemelor disciplinare:
___ 1. implicarea profesorului in problemele elevului
___ 2. capacitatea profesorului de a stapani comportamentul elevului la un moment dat
___ 3. directionarea elevului catre auotevaluarea comportamentului
___ 4. ajutorul acordat elevului pentru planificarea schimbarii comportamentului
___ 5. obtinerea angajamentului de respectare a planului de schimbare a comportamentului
___ 6. refuzul profesorului de a accepta scuze pentru esecul planului de remediere a comportamentului
___ 7. profesorul nu trebuie sa pedepseasca elevul pentru intreruperea planului
Aplicatii/Exemple Problematizarea ca solutie a problemelor disciplinare:
___ 1. Pentru a facilita rezolvarea problemelor disciplinare, profesorul se poate implica in situatia elevului, poate sa-si exprime preocuparea pentru elev in calitate de persoana, construind astfel o relatie cu elevul. In felul acesta, profesorul poate sa-si ajute elevii sa reflecteze asupra propriilor dorinte si planuri, incercand totodata sa inteleaga optiunile acestora. In cazul in care elevul a facut o alegere iresponsabila, profesorul il poate intreba: "Ce doresti de fapt?" "Ce iti trebuie?" "Cum ai vrea sa fie la scoala?"
___ 2. Profesorul trebuie sa aiba capacitatea de a stapani comportamentul elevului la un moment dat, fara sa-i reaminteasca greselile trecute. Profesorul trebuie sa incurajeze onestitatea si ii poate ajuta pe elevi sa faca o alegere si sa fie responsabili in raport cu propria optiune.
Exemplu: Profesorul observa ca Dan il imbranceste pe Paul si il pedepseste pe primul, care protesteaza ca Paul a inceput. Dan trebuie sa afle ca reactia lui este un raspuns la o provocare si ca este responsabil pentru alegerea comportamentala facuta. De asemenea, Dan trebuie sa afle ca exista si alte modalitati de a reactiona la comportamentul agresiv si ca trebuie sa fie pregatit sa accepte consecintele care decurg din propriile lui alegeri nepotrivite.
___ 3. Profesorul trebuie sa ajute elevul sa emita singur o judecata de valoare asupra propriului comportament: sa ofere reguli comportamentale explicite si repetate consecvent; sa-i ajute pe elevi sa inteleaga implicatiile sociale pe termen lung ale comportamentului lor, fara sa impuna un sistem de valori unic.
Exemple: "Fapta ta incalca regulile?" "Esti multumit de ceea ce ai facut?" "I-ai ajutat pe ceilalti in vreun fel cu fapta ta?"
-9-
___ 4. Profesorul trebuie sa-i ajute pe elevi sa-si planifice schimbarea comportamentului, adica sa transpuna problemele teoretice in practica, dand astfel diverse sarcini elevilor; sa-i ajute sa identifice si sa aprecieze pertinenta propriilor optiuni comportamentale. Planul trebuie extins dupa ce se inregistreaza primele succese.
Exemple: "Cum ti-ai propus sa urmezi regulile noastre?" "Pot sa te ajut sa iti duci la indeplinire planul?" "Cum ai sa te comporti cand vei avea simt de raspundere?" "Iata cum s-au comportat altii in situatii similare. Crezi ca vreuna din aceste solutii e valabila si in cazul tau?"
___ 5. Profesorul trebuie sa obtina angajamentul elevului ca va urma planul de schimbare a comportamentului: "Ai vreun plan potrivit?" "Vezi situatia in perspectiva?" Angajamentul trebuie "pecetluit" dand mana cu elevul sau punandu-l sa semneze un contract scris in acest sens. Odata ce angajamentul a fost obtinut, elevul trebuie sa-l puna in practica imediat. Profesorul poate verifica periodic eficienta acestuia.
___ 6. Nu acceptati scuze pentru esecul planului de remediere a comportamentului: "Sunt dezamagit, dar nu descurajat. Azi nu ai reusit sa-l respecti. Ce parere ai, maine va merge?"
___ 7. Nu pedepsiti si nu criticati elevul pentru intreruperea programului de reabilitare comportamentala: pauza poate fi un mijloc eficient de implementare a masurilor de management al clasei: "Nu putem accepta asa ceva; hai sa-ti analizam comportamentul si sa facem alt plan de reabilitare in cadrul regulilor noastre".
Problematizarea de grup prin intermediul discutiilor:
. Tipuri de discutii de grup:
a. intalniri care au ca teme prietenia, cinstea, temerile, succesul, handicapurile, sentimentul de apartenenta la grup, conformarea la un sistem de reguli
b. discutii problematizante: relatia programei de studiu cu situatiile concrete din existenta cotidiana, desi subiectele abordate pot depasi nivelul strict al scolii
c. sedinte de diagnoza educationala, legate de programa de studiu si de eficientizarea invatarii. Acestea au rolul de a promova parteneriatul dintre elevi si profesori.
. Metode:
a. Toate problemele care privesc clasa ca grup sau elevul ca individ sunt subiecte potrivite pentru discutii menite sa rezolve problemele existente, nu sa invinovateasca sau sa pedepseasca. Profesorul nu trebuie sa se erijeze in judecator.
b. Oricum, el poate evalua metodele aplicate la nivel de grup. Dispunerea in cerc in spatiul destinat discutiei este adecvata pentru aceste intalniri de grup care nu trebuie sa depaseasca 30-40 minute.
c. Elevilor trebuie sa li se ofere ocazia de a interveni in discutie, insa grupul nu trebuie sa intrerupa pe cel care vorbeste pentru a corecta o idee sau a pune sub semnul intrebarii o anume pozitie.
-10-
III.Mangementul problemelor disciplinare se refera la tehnicile necesare rezolvarii problemelor de disciplina a clasei.
Lista comportamentelor observabile
___ 1. aprecierea simtului de raspundere
___ 2. corectarea comportamentului iresponsabil sau neadecvat
___ 3. ignorarea
___ 4. controlul proxemic
___ 5. admonestarea verbala blanda
___ 6. amanarea
___ 7. asezarea diferentiata a elevilor in clasa
___ 8. tehnica "timpului datorat"
___ 9. eliminarea
___ 10. instiintarea parintilor/supraveghetorilor
___ 11. angajamentul scris
___ 12. stabilirea regulilor de comportament in afara clasei
___ 13. masurile coercitive
Aplicatii/Exemple
___ 1. Aprecierea simtului de raspundere
. Profesorii pot monitoriza comportamentul elevilor, pot vedea daca acesta corespunde asteptarilor si daca elevii dovedesc simt de raspundere. Profesorul trebuie sa pastreze contactul vizual cu clasa (s-o "scruteze" frecvent), sa se miste prin clasa in timpul lucrului independent, apreciind efortul sustinut al elevilor sau comportamentul deosebit al acestora.
. Profesorul poate aprecia comportamenul adecvat prin zambet, inclinarea aprobativa a capului, laude, remarci compatibile cu varsta elevilor, in mod frecvent. Comportamentul responsabil al acestora poate fi consemnat in scris, prin notificari adresate direct elevului sau parintilor/supraveghetorilor, incluzand certificate de merit. De asemenea, profesorul poate sa arate aprecierea dand elevului sarcini suplimentare si laudandu-l pentru eforturile lui zilnice. Exemple: "Robert, ai simt de raspundere. Vad ca esti atent si interesat." "Bogdan, interventia ta ne-a ajutat sa intelegem mai bine problema".
___ 2. Corectarea comportamentului iresponsabil sau neadecvat
. Profesorul aduce la cunostinta elevilor un numar de acte comportamentale neadecvate (observabile de catre acestia) care pot interveni pe parcursul unei zile. Profesorul trebuie sa determine daca aceste comportamente pot fi controlate prin ignorare, masuri ulterioare de corectie etc. Masurile potrivite trebuie aplicate cu calm, fermitate si obiectivitate.
-11-
Elevii trebuie instiintati de la inceput care sunt masurile carora vor fi supusi in cazul comportamentului neadecvat (in spatiul scolii masurile includ ignorarea, controlul proxemic, admonestarea verbala blanda, aluzii si avertismente, exemplele pozitive, tehnica "timpului datorat", eliminarea). Profesorul trebuie sa se asigure ca masura corectiva este adecvata comportamentului care a cauzat-o.
___ 3. Ignorarea
. Profesorul trebuie sa ignore un elev care poate reactiona negativ la admonestarea verbala blanda sau al carui comportament neadecvat nu lezeaza desfasurarea orei. Profesorul trebuie sa gaseasca ocazii pentru a da exemple de comportamente responsabile si iresponsabile, sa interactioneze pozitiv cu elevul si sa ignore constant limbajul verbal sau corporal neadecvat.
___ 4. Controlul proxemic
. Profesorul se deplaseaza in spatiul elevului pentru a-i supraveghea comportamentul.
___ 5. Admonestarea verbala blanda
. Aceasta metoda se aplica atunci cand elevul nu realizeaza ca are un comportament neadecvat. Profesorul se va adresa individual elevului in cauza, insotind admonestarea blanda cu exemple de comportament pozitiv alternativ. Ex.: "Andreea, trebuie sa vizionezi acest film. Aminteste-ti care e regula noastra - Fii gata sa inveti"
___ 6. Amanarea
. Amanarea intervine cand un elev incearca in mod insistent sa atraga atentia asupra propriei persoane. Ex.: "Sanda, daca ai o plangere, o discutam la momentul potrivit". "Monica, ai inceput sa vorbesti fara rost. Noteaza-ti ce ai de spus si asteapta pana vei primi raspunsul la timpul cuvenit"
___ 7. Asezarea diferentiata a elevilor in clasa
. Profesorul trebuie sa aseze mai aproape de catedra/tabla pe cei care au probleme de acuitate vizuala/auditiva sau pe cei care necesita mai multa asistenta. De asemenea, aranjamentul trebuie sa tina seama si de aptitudinile elevilor.
___ 8. Tehnica "Timpului datorat"
. Aceasta tehnica se aplica in cazul in care timpul irosit in clasa din cauza comportamentului neadecvat al elevului trebuie recuperat de acesta in timpul lui liber. Se fixeaza intervale mici de timp pentru fiecare abatere. Profesorul trebuie sa decida care va fi activitatea elevului in intervalul de "timp datorat". Ex.: "Victor, trebuie sa asculti cand altcineva vorbeste". Daca elevul continua sa vorbeasca, profesorul ii comunica: "Victor, ne esti dator doua minute"
-12-
___ 9. Eliminarea
. Eliminarea in spatiul clasei, intr-un loc special desemnat. Profesorul stabileste dinainte durata eliminarii, astfel ca aceasta sa fie compatibila cu varsta/nivelul elevului; se foloseste un cronometru pentru a urmari respectarea intervalului de catre elev; elevii de varsta mica trebuie insotiti pana la locul respectiv; daca elevul are acelasi comportament dupa ce revine la loc, va fi trimis inapoi; profesorul trebuie sa pregateasca un formular care va trebui completat de elev, cu scopul ca acesta sa reflecteze asupra propriului comportament; de asemenea, va purta o discutie coerenta cu elevul.
___ 10. Instiintarea parintilor/supraveghetorilor
. Parintii/supraveghetorii vor fi instiintati cu privire la comportamentul elevului si li se va sugera sa induca acestuia un comportament responsabil. In orice caz, metoda nu poate fi aplicata in cazurile de comportament neadecvat "cronic".
___ 11. Angajamentul scris
. Angajamentul scris reprezinta o solutie cooperanta pentru rezolvarea problemelor disciplinare in cazul in care masurile de mai sus nu sunt eficiente; angajamentul include asteptarile profesorului (clar formulate), consecintele negative ce decurg din comportamentul elevului, precum si intervalul de timp in care se asteapta remedierea. Profesorul trebuie sa-i invete pe elevi cum se alcatuiesc aceste angajamente si sa-i ajute sa aleaga si sa administreze singuri posibilele consecinte si masuri.
___ 12. Stabilirea regulilor de comportament in afara clasei
. Daca elevii sunt pusi sa supravegheze activitatile din pauza, se vor mandri ca sunt tratati ca niste adulti. Cei care incalca regulile trebuie sa suporte consecintele. Profesorul stabileste o lista de tipuri de comportament in spatiul respectiv (acceptabil si neacceptabil) si o lista de masuri in cazul nerespectarii regulilor. Profesorul trebuie sa identifice modalitati de permanentizare a supravegherii pe holuri si sa ofere un feedback pozitiv elevilor cand comportamentul acestora s-a imbunatatit.
___ 13. Masurile coercitive.
. Acestea trebuie utilizate cu grija, deoarece sunt considerate interventii radicale. Trebuie aplicate pe termen scurt si planificate in raport cu tipul de comportament rezistent la alte solutii mai simple.
-13-
Exemplu personal de management al clasei unde sunt diriginte
Pot exemlifica o situatie de fapt pe care am intampinat-o in cadrul clasei unde sunt diriginta.Elevii mei sunt clasa a-12a,liceu zi,ruta progresiva.,provenind din clase de SAM si nu au fost obisnuiti sa interactioneze unii cu ceilalti si sa se comporte colegial.In septembrie 2007 am preluat o clasa a carei elevi au fost selectati din alte 3 clase.Inca de la inceput am observant refuzul unora de a socializa cu ceilalti,refuz avand la baza diferente bazate pe diferente de clasa sociala.Am propus in prima instanta amestecarea lor in banci astefel incat sa fie cumva constransi sa comunice cu colegul abia cunoscut.Situatia s-a imbunatatit in sensul ca de rusinea mea si in prezenta mea comunicau.in rest nu aveau nicio interactiune.Atunci am propus sa scrie fiecare pe cate o bucata de hartie(fara a se semna) cum vede rezolvarea problemei din punctul sau de vedere,apoi am citit in fata clasei fiecare idée asternuta de ei.In final dupa discutii aprinse am votat cea mai buna propunere,precum si o lista de "amenzi" privind comportamentul neadecvat.Minoritatea s-a supus majoritatii si la inceputul semestrului al -II-lea pot afirma ca am un colectiv unit.Problemele ivite le-am discutat impreuna cu parintii elevilor care au fost "sanctionati" si cu acordul si ajutorul lor copiii lor au devenit mai constienti de comportamentul pe care trebuie sa-l aiba intr-o situatie care nu le este tocmai pe plac.Fireste ca exista disensiuni,dar nu de amploarea celor de la inceputul semestrului I.Toate le solutionam impreuna in cadrul orelor de dirigentie,incercand sa luam cea mai buna decizie astfel incat nimeni sa nu se simta nedreptatit sau lezat,ci sa accepte ca in momentul in care a gresit trebuie sa se corijeze.Pentru a putea avea o buna colaborare cu clasa organizez periodic iesiri in parc,la spectacole,in excursii unde folosim banii colectati din "amenzile" percepute pt a ne petrece timpul liber cat mai placut posibil.
Consider ca situatia care exista la inceputul anului scolar este solutionata in sensul ca elevii mei sunt constienti acum ca aceasta perioada este unica in viata lor si ca pt a avea amintiri dintre cele mai haioase si placute trebuie sa relationeze unii cu altii astfel incat sa se respecte reciproc si sa nu se lezeze din niciun punct de vedere indiferent de religia fiecaruia si clasa sociala din care provine.
Pot spune ca sunt apreciata de catre restul colegilor mei si de catre directiunea liceului pt modul in care reusesc sa-mi manageriez problemele ivite in cadrul colectivului de elevi al clasei.
