Logo referatecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

CONTINUTUL, PARTICULARITATILE SI STRUCTURA PIETEI TURISTICE





Continutul pietei turistice
 Cererea turistica
 Consumul turistic

 Oferta turistica
 Productia turistica
Continutul pietei turistice - particularitati
 Interferentele intre piata turistica si pietele de servicii respectiv bunuri materiale;
 Complementaritatea serviciilor turistice;
 Modul de materializare a consumului turistic;
 Aria pietei turistice.
Continutul pietei turistice
 Piata turistica:
 Internationala
 Nationala:
. Activa - piete de unde provin pentru tarile receptoare turistii;
. Pasiva - piete spre care se indreapta turistii, pentru tarile emitatoare.
Continutul pietei turistice
Extinderea pietei turistice:
- calea extensiva - cresterea numarului de turisti prin transformarea nonconsumatorilor relativi in consumatori efectivi;
- calea intensiva - alocarea unui timp mai mare consumului turistic si sporirea cantitatilor consumate.
Elemente constitutive ale pietei turistice
 Ofertantii turistici - propriu-zisi si distribuitori
 Cererea de produse turistice
 Intermediarii - turoperatori, agentii detaliiste, institutii financiar-bancare si de marketing



 Concurentii
 Prescriptorii
 Legislatia in domeniul turismului
 Canalele de distributie a produselor turistice
 Mijloacele de comunicare
 Mijloacele de transport
Segmentarea pietei turistice
Piata turistica - piata fragmentata

Criterii de segmentare:
- sociologice: virsta, sex, origine, religie, profesie, venit, poz. sociala, stare civila, nivel cultural
- de comportament turistic: tipul si destinatia, motivul-scopul, dependenta de destinatie, gradul de fidelitate pt. o destinatie, durata sejurului, structura cheltuielilor, forma de turism, modalitatea de finantare etc.
Criterii de segmentare geografice
 Pornind de la tara de origine a turistului,
 Rezulta doua segmente importante:
. Piata nationala;
 Piata turismului local
 Piata turismului zonal (regional)
 Piata turismului national
. Piata internationala
 Piata turismului international

Segmentarea in functie de motivatie
 Turismul de agrement;
 Turismul cultural;
 Turismul de odihna si recreere;
 Turismul de tratament si cura balneo;
 Turismul sportiv;
 Turismul de cumparaturi;
 Turismul tehnic si stiintific;
 Turismul religios;
 Turismul de reuniuni (afaceri si congrese).
Segmentarea pietei turistice
 Segmentare functie de motivatiile, caracteristicile socio-profesionale ale turistilor si tipurile lor de comportament:
 Turistul sedentar
 Turistul sedentar-mobil
 Turistul itinerant
 Turistul nomad
Segmentarea pietei turistice
Functie de stilul de viata:
- turistii organizati;
- turistii economi;
- turistii familiali;
- turistii sociali;
- turistii neincrezatori;
- turistii "intelectuali";
- turistii in cautarea unui statut;
- turistii sportivi;
- turistii pasionati de istorie;
- turistii culturali;
- turistii ecologisti;
- turistii nocturni.

Segmentarea functie de marimea veniturilor consumtorilor potentiali:

 Turismul de lux;
 Turismul clasei de mijloc;
 Turismul de masa.
Alte criterii de segmentare:
 Functie de natura elementelor de atractivitate: litoral, munte, statiuni balneare, orase si trasee turistice;

 Functie de categoria de varsta (si ocupatia turistilor):
. Tineret;
. Adulti;
. Persoane in varsta.
Segmentarea pietei unei unitati de cazare
(dupa G.Peroni - Marketing turistico, Franco Angeli, Italia)

CEREREA SI CONSUMUL TURISTIC
Particularitatile cererii turistice
 Cererea turistica - ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor activitati renumerate la locul de destinatie.

 Consumul turistic - manifestarea cererii solvabile a populatiei pentru produsele turistice oferite pe piata.
Particularitatile cererii turistice
 Criterii potentiale de diferentiere a cererii turistice (manifestarea cererii):
. motivatiile clientelei si preferintele turistilor pt. atractiile oferite;
. tipologia socio-profesionala, familia, forma de turism;
. sursele financiare si sumele disponibile pentru cheltuieli turistice;
. caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejur, forme de transport, modalitatile de cazare etc.)
Particularitatile cererii turistice
Gradul ridicat de mobilitate a cererii turistice - schimbari relativ rapide (cantitativ si structural) sub influenta unor factori obiectivi si subiectivi
Particularitatile cererii turistice
Evolutie continua a cererii turistice - volum, structura,dispersie spatiala si temporala, insa cresterile nu au o ritmicitate constanta si nici o dispersare unitara spre toate destinatiile turistice
Particularitatile cererii turistice
Cererea turistica este foarte elastica
Consumatori impartiti in doua categorii:
- Consumatori pt. care produsele turistice sunt considerate esentiale - turismul de afaceri, turismul balnear, cel familial, pelerinajele religioase - elasticitate relativ redusa
- Consumatori pt. care produsele turistice sunt considerate facultative

Valoarea medie pe o zi de sejur a consumului turistic este superioara consumului la locul de resedinta si superioara veniturilor individuale curente.
Particularitatile cererii turistice
Cererea turistica nu se identifica in totalitate cu consumul turistic


Cererea turistica este mai putin presanta
Particularitatile cererii turistice

Particularitatile cererii turistice
Cererea turistica - gradul ridicat de spontaneitate

Cererea turistica - puternica tendinta de concentrare in spatiu la nivelul destinatiilor turistice
Particularitatile cererii turistice
Cererea turistica
- concentrare in timp

- prioritar intraregionala

- se manifesta la locul de resedinta al turistului
Factorii determinanti ai cererii turistice
 Dupa natura si sensul interventiei:
 factori exogeni
 factori endogeni

 Dupa durata de timp a actiunii lor:
 factori cu influenta permanenta
 factori conjuncturali

 Functie de importanta determinantilor cererii turistice:
 factori primari
 factori secundari
Factorii determinanti ai cererii turistice
 Dupa natura social economica:
. Factori economici;
. Factori sociali;
. Factori de natura psihologica;
. Factori de natura culturala;
. Factori demografici;
. Factorii determinati de progresul tehnic;
. Gradul de accesibilitate a diferitelor obiective turistice si distantele fata de zonele de resedinta;
. Oferta turistica;
. Factorii politici;
. Politica de promovare a diferitelor destinatii turistice.
Motivatia turistica
Motivatia turistica
 Factori de conturare a motivatiilor turistice:
. Fortele energizante ale cererii;
. Determinantii cererii;
. Imaginea consumatorului cu privire la destinatia, produsul sau prestatorul turistic;
. Rolul familiei in decizia de cumparare.
Motivatia turistica
 Caracteristici:
 Subiectiva;
 Profund personala;
 Determinata de impulsuri endogene (psihologce) si exogene (influentate de mediu).
Motivatii turistice (Crompton si Dann):
 Dorinta de evadare;
 Confortul psihic si psihologic intr-un mediu fizic diferit;
 Interactiunea sociala.
Motivatia turistica
DORINTA DE SCHIMBARE

"Chiar si raiul poate fi plicticos dupa un timp." Mark TWAIN
Motivatia turistica
Modelul lui A.H. Maslow
Nivel 1 - nevoi fiziologice
Nivel 2 - nevoia de securitate
Nivel 3 - nevoia de apartenenta
Nivel 4 - nevoia de stima
Nivel 5 - nevoia de realizare personala
Motivatia turistica
 Motivatia fiziologica si sociala
 Motivarea socio-culturala
 Motivarea cognitiv-formativa
 Motivatia afectiva si estetica
Motivatia turistica
Modelul McIntosh si Goeldner:
motive fizice;
motive culturale;
motive interpersonale;
motive legate de statutul social si prestigiul personal al turistului.
Motivatia turistica
Conform organismelor mondiale din turism:
 Motivatii sociale ale turismului;
 Motivatii familiale ale turismului;
 Motivatii personale ale turismului.
Motivatia turistica
Modelul Lanquar, Py si McIntosh - 4 nevoi personale:

 Nevoia de echilibru
 Nevoia de diferentiere
 Nevoia de identificare
 Nevoia de economisire.

Motivatia turistica
Motive pentru care sunt efectuate voiaje:
- educationale si culturale;
- religioase si etnice;
- sociale si istorice;
- relaxare si placere;
- sanatate si sportive;
- stimulative de afaceri.
Motivatia turistica
Motivatia turistica
Conform lui Plog - clasificare a motivatiilor turistice d.p.d.v. al psihologiei turistului:
- psihocentricii;
- cvasipsihocentricii;
- mediocentricii;
- cvasialocentricii;
- alocentricii.


Motivatia turistica

Motivatia turistica
EVOLUTII ale motivatiilor turistice:

3S (sun, sea, sand)

5S (sun, sea, sand, sport, sex)

Necesitati Satisfactii
Particularitatile consumului turistic
 Se poate materializa numai dupa ce in prealabil a avut loc un act comercial de vanzare-cumparare
Particularitatile consumului turistic
1. Locul consumului turistic coincide cu locul ofertei, dar nu si cu locul de formare a cererii


Este obligatorie deplasarea turistilor de la resedinta lor permanenta

Particularitatile consumului turistic
2. Politicile de marketing ale firmei de turism sunt influentate de simultaneitatea productiei si a consumului


Producatorul si consumatorul sunt fata in fata
Particularitatile consumului turistic
3. Consumul turistic se realizeaza in cadrul bazinului ofertei turistice in mai multe etape desfasurate in timp si spatiu:
 inainte de inceperea deplasarii efective catre destinatia turistica;
 in timpul deplasarii la destinatia turistica;
 in timpul sejurului, la destinatia turistica.

Deplasare a consumului
Particularitatile consumului turistic
4. Volumul consumului echivaleaza cu volumul productiei, ceea ce inseamna ca nu se poate produce decat ceea ce este consumat

Stocare imposibila a serviciilor turistice
Particularitatile consumului turistic
5. Volumul consumului turistic este dimensionat in functie de nivelul preturilor produselor turistice si al venitului disponibil al consumatorului
Particularitatile consumului turistic
6. Orice defectiune sau dereglare a uneia din componentele turistice antreneaza efecte in lant cu consecinte nefavorabile asupra consumului turistic

Respectarea principiului functionalitatii optime a intregului sistem turistic
Particularitatile consumului turistic
7. Consumul de servicii turistice satisface exigentele unor nevoi si dorinte foarte eterogene si complexe, in majoritatea lor personalizate la nivelul fiecarui turist potential
Particularitatile consumului turistic
8. Puternica concentrare:
 in timp
 in spatiu
 in motivatie
Cuantificarea cererii si consumului turistic
 Masurarea circulatiei turistice

 Dificil de cuantificat cu exactitate datorita mobilitatii si al sezonalitatii

 Dificultatea cuantificarii determinata si de cazarea in alte locuri decat unitatile de cazare specifice
Cuantificarea cererii si consumului turistic
 Conferinta Natiunilor Unite pentru Turism si Calatorii Internationale - Roma 1963:

- Vizitatori - persoane care viziteaza o tara diferita de cea in care isi au locul de resedinta pentru orice scop cu exceptia aceluia de a exercita o activitate renumerata in cadrul tarii vizitate;

- Turisti - vizitatorii care raman cel putin 24 de ore sau o noapte in tara vizitata si al caror motiv al calatoriei este: petrecerea timpului liber, afacerile, scopurile familiale, interesul de serviciu, intalnirile;

- Excursionisti - vizitatorii temporari al caror sejur nu depaseste 24 de ore in tara vizitata (inclusiv cei care fac croaziere).
Cuantificarea cererii si consumului turistic
 Date statistice ce trebuie inregistrate:

. volumul circulatiei turistice;
. nationalitatea, tara de resedinta si de destinatie;
. date demografice (varsta, sex, pregatire profesionala), venituri anuale, compozitia familiei, durata medie a calatoriei, motivel voiajului, mijloacele de transport folosite,, formele de cazare;
. veniturile totale realizate de diferiti agenti economici din turism;
. cheltuielile totale efectuate de turisti, eventual pe forme de servicii turistice consumate;
. incasarile medii pe zi/turist;
. coeficientul mediu de ocupare a capacitatilor de cazare turistica;
. numarul total al inoptarilor (zile/turist)pe diferite categorii de turisti.
Cuantificarea cererii si consumului turistic
 IMPORTANT!

Stabilirea locului unde se culeg informatiile privind circulatia turistica
Cuantificarea cererii si consumului turistic
 Metode de cuantificare:
. Metoda de inregistrare a turistilor la frontiera;
. Inregistrarea turistilor de catre receptiile diferitelor unitati de cazare;
. Metoda bugetelor de familie;
. Metoda inregistrarilor bancare;
. Metoda sondajului;
. Metoda balantei de plati;
. Metoda coeficientului de elasticitate a cererii in raport cu variatia veniturilor sau preturilor.

OFERTA SI PRODUCTIA TURISTICA
Semnificatia ofertei turistice
 Oferta turistica:

Ansamblul atractiilor care pot motiva vizitarea lor de catre turisti

Ansamblul de bunuri si servicii propuse consumatorului pentru a-i satisface nevoile turistice
Semnificatia ofertei turistice
 Oferta turistica = ansamblul atractiilor care pot determina vizitarea anumitor zone de catre turisti, impreuna cu capacitatea organizatorica a retelei de a satisface in anumite conditii cererea populatiei

 Productia turistica = ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca, echipament de productie si bunuri materiale si care se materializeaza intr-un consum efectiv in cadru ambiantei specifice
Particularitati ale ofertei si productiei turistice:
 Productia turistica este cel mult egala cu oferta turistica;
 Oferta turistica exista si independent de productia turistica, in timp ce acesta din urma nu se poate realiza in afara ofertei;
 Structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei turistice;
 Oferta turistica este ferma in timp ce productia turistica este efemera (incheindu-se odata cu incheierea consumului).
Caracteristici specifice ale ofertei si productiei turistice:
 Complexitatea si eterogenitatea ofertei si productiei turistice:
 Oferta turistica originala;
 Oferta turistica derivata.

 Sezonalitatea ofertei oferta permanenta
In functie de motivatia consumatorilor, oferta turistica:
 Oferta turistica de vacanta;
 Oferta de turism cultural;
 Oferta de turism de afaceri;
 Oferta turistica pentru ingrijirea sanatatii.
Caracteristici specifice ale ofertei si productiei turistice:
 Oferta turistica se adreseaza unui numar mare de consumatori potentiali;

 Notiunea de consum, in cazul majoritatii elementelor de oferta turistica este diferita decat in cazul ofertei de marfuri;
Caracteristici specifice ale ofertei si productiei turistice:
 Productia turistica are un caracter efemer;

 Pe termen scurt oferta de servicii turistice este rigida - aspecte:
. imobilitatea ofertei si productiei turistice;
. imposibilitatea stocarii ofertei - perisabilitatea serviciiilor turistice;
. rigiditatea in amplasarea capacitatilor de productie turistica;
. imposibilitatea adaptarii ofertei la oscilatiile cantitative de tip sezonier ale cererii turistice si la restructurarile calitative ale cererii.
Caracteristici specifice ale ofertei si productiei turistice:
 Inelasticitatea partiala a ofertei comparativ cu cererea;

 Punerea in valoare a ofertei turistice implica un volum important de investitii;

 Dimensionarea optima a ofertei se impune ca aceasta sa fie realizata in raport cu distributia sezoniera a cererii;
Caracteristici specifice ale ofertei si productiei turistice:
 Efectul de substituire a ofertei ca tip;

 Dinamica ofertei turistice mai putin accentuata decat cea a ofertei de marfuri;

 Standardizarea ofertei turistice este imposibila datorita diversitatii si caracterului eterogen al serviciilor turistice;

 Complementaritatea serviciilor turistice.
Factorii determinanti ai ofertei turistice
 Factorii naturali (teritoriul cu toate componentele lui);

 Factorii antropici (patrimoniul istoric, artistic, cultural; infrastructura; superstructura turismului - baza materiala);

 Serviciile turistice (pentru pregatirea consumului turistic; de baza; complementare; cu caracter special; nespecifice);

 Forta de munca.

DIRECTII IN POLITICA DE MARKETING TURISTIC

Politica de produs
Politica de pret
Politica de distributie
Politica de comunicatie
Conceptul si elementele mixului de marketing in turism
 Combinatia sugerata in concept se refera la proportia si modul in care sunt utilizate resursele intreprinderii in turism.
 Accentul pus pe diferitele componente ale marketingului mix variaza in timp si pentru diferitele sectoare de activitate.
 Intreaga politica de marketing a intreprinderii, in general, are ca nucleu strategia de piata, iar ca instrument de realizare a ei mixul de marketing
Mix-ul de marketing in turism
Mix-ul de marketing in turism versus piata tinta
Coordonate ale politicii de produs turistic
 Produs turistic = totalitatea bunurilor si serviciilor oferite turistilor de catre o intreprindere de profil sau, cu alte cuvinte, tot ceea ce cumpara turistii;
 Din p.d.v. al turistului, produsul turistic acopera experienta completa de la plecarea de acasa si pana la intoarcere.
 Elementele componente ale produsului:
. tangibile - esenta, marca, calitate, stil etc.;
. intangibile - accesibilitate, climat, interactiunea consumatorului cu sistemul de servicii, participarea consumatorului in realizarea produsului, interactiunea consumatorilor intre ei etc.

 Marca (brand-ul)- identitatea intreprinderii

Importanta marcarii-(branding-ului) in turism:
. adauga valoare produsului prin diferentierea lui fata de competitori
. individualizeaza nivelul calitatii produsului
. ajuta la reducerea riscului
. asociaza produsul cu avantajele si beneficiile sale

 Marca (brand-ul) destinatiei
Ciclul de viata al produsului
Strategii in etapa de lansare:
 strategia de skimming rapid (pret mare, promovare rapida);
 strategia de skimming lent (pret mare, promovare lenta);
 strategia de penetrare rapida (pret scazut, promovare rapida);
 strategia de penetrare lenta (pret scazut, promovare lenta);
Strategii in etapa de crestere:
 imbunatatirea calitatii produsului;
 orientarea spre noi piete tinta;
 utilizarea de noi canale de distributie;
 stabilirea de preturi mai scazute;
 schimbarea scopului final al unor reclame de la informare spre crearea dorintei.
Strategii in etapa de maturitate:
 strategia de modificare a pietei;
 strategia de modificare a produsului;
 strategia de modificare a mix-ului de marketing.

Matricea
BOSTON CONSULTING GROUP
POLITICA DE PRET
 Pretul - element acorporal al produsului

 Pretul - potentiala sursa de informatii (natura, calitatea, caracteristicile competitionale etc.)

 Pretul - una dintre deciziile strategice

Tehnici de stabilire a preturilor si tarifelor in turism
 Tehnica orientata spre costuri;

 Tehnica orientata spre cerere;

 Tehnica bazata pe competitie.
Preturi in etapa de lansare
 Pretul de prestigiu

 Pretul "de fructificare a avantajului de piata" ("de luare a caimacului")

 Pretul de penetrare a pietei

Strategii de preturi in etapele de crestere si de declin
 Pretul forfetar (pt. pachetele de produse turistice)
 Discountul
 Pretul discriminatoriu
 Pretul psihologic (de referinta, promotional etc.)

Schimbari de pret tactice induse de:
 sezonalitate;

 fluctuatii neprevazute ale pietei;

 activitate competitiva intensa.

Stabilirea pretului avand in vedere calitatea produsului
La stabilirea pretului final mai pot interveni si factori ca:
- elemente psihologice ( legate de perceptia calitatii produsului de catre clienti)
- imaginea companiei
- impactul colateral (furnizorii, intermediarii)
Reduceri de pret
 reducere de pret in raport cu cantitatea cumparata
 reducere de pret pentru plata "cash"
 reducere de pret sezoniera
 reducere de pret pentru plata in avans
 reducere de pret promotionala
POLITICA DE DISTRIBUTIE
 Deciziile privind canalele de distributie depind de:
 Cost
 Controlul si nivelul serviciului cerute
 Eficienta
Functiile membrilor canalelor de distributie
 Informarea
 Promovarea
 Contactarea
 Modelarea
 Negocierea
 Distributia propriu-zisa
 Finantarea
 Asumarea riscului

POLITICA DE COMUNICATIE
 Cuprinde toate masurile interne si externe ale unei intreprinderi care actioneaza asupra cunostintelor, conceptiilor si aptitudinilor participantilor la piata, fata de informatiile intreprinderii
Procesul de comunicare poate fi construit cu ajutorul urmatoarelor elemente:
Matricea informarii consumatorului - principalele surse de informatii
Formatorii de opinie - persoane, grupuri de persoane sau agentii de turism care pot transmite informatia consumatorului - in masura sa influenteze consumatorul.

Liderii de opinie - persoane care fac parte din aceeasi categorie sociala cu cei pe care-i infuenteaza si cu o experienta in consumul produsului turistic respectiv.
Principalele utilizari ale publicitatii pentru produsele turistice
Metode de stabilire a bugetului promotional
Orientari strategice de marketing in matricea pret/promovare

OBIECTIVE SI STRATEGII DE MARKETING
 Obiective de marketing
 Strategii de marketing - concept si dimensiuni
 Tipuri de strategii de marketing in turism
Obiective de marketing
 Deriva din misiunea de baza a firmei si urmaresc atingerea obiectivelor pe termen scurt, mediu si lung
 Scopul general - pastrarea echilibrului intre produse si pietele lor (matricea Ansoff)
 Scopul particular - obiective de personal, de promovare etc.
Matricea lui Ansoff
Cerinte ale obiectivelor de marketing:
 Sa fie elaborate pentru fiecare piata-tinta selectata;
 Sa fie exprimate in termenii rezultatelor dorite in marketing;
 Sa fie exprimate numeric - cuantificarea rezultatelor pentru o masurare si evaluare obiectiva;
 Sa fie elaborate pentru o anumita perioada de timp.
Obiectivele de marketing - functie de scopul si tinta propusa:
 Obiective legate de cresterea profitului;
 Obiective de piata;
 Obiective referitoare la volumul vanzarilor;
 Obiective referitoare la concurenta;
 Alte obiective (pozitionarea firmei pe piata, marci de produse turistice etc.)
Strategii de marketing - concept si dimensiuni
"Cel mai important in razboi este sa ataci in strategia inamicului."
Sun Tzu

" (invingatorul) cel care exceleaza in solutionarea dificultatilor inainte ca ele sa apara."
Sun Tzu

Ansamblul criteriilor de decizie care ghideaza comportamentul intreprinderii in vederea realizarii obiectivelor propuse.
Strategii de marketing
 Se exprima folosind termeni din domeniul militar foarte concisi si urmareste doar modul in care se intentioneaza sa se ajunga la scopul fixat.
 Functie de termenul de referinta strategia de marketing poate fi concretizata ca strategie de produs, de pret, de distributie, de promovare, de piata etc.
 Aplicarea strategiei este realizata prin tactici de marketing
Conditii pentru indeplinirea functiei strategiilor de marketing
 Oferirea de indicii pentru realizarea obiectivelor;
 Stabilirea de prioritati in alegerea si prospectarea segmentelor de piata pe baza resurselor proprii;
 Posibilitatea executarii in timp a controlului strategic (realizarea obiectivelor);
 Prezentarea unui raport cu consecintele rezultate din aplicarea strategiei de piata;
 Prezentarea in scris sub forma de documente strategice cu caracter obligatoriu , a deciziilor de marketing.
Optiuni strategice in marketing:
 Strategia cresterii - a dezvoltarii activitatii de piata (pe una sau mai multe piete);
 Strategia mentinerii activitatii de piata (in cazul intreprinderilor cu potential limitat pe piete saturate);
 Strategia restrangerii activitatii de piata (pentru reorientarea profilului de activitate daca piata este in regres)
Dupa pozitia intreprinderii fata de structurile pietei:
 strategia nediferentiata (insuficient diferentiata);
 strategia diferentiata;
 strategia concentrata.
Dupa pozitia intreprinderii fata de schimbarile pietei:
 strategia activa;
 strategia adaptiva;
 strategia pasiva.
Dupa pozitia intreprinderii fata de exigentele pietei:
 strategia exigentei ridicate;
 strategia exigentei medii;
 strategia exigentei reduse.
Functie de pozitia intreprinderii fata de nivelul competitiei:
 strategia ofensiva;
 strategia defensiva.

 Evaluarea performantelor impune:
. standarde de performante;
. cuantificarea in marimi masurabile a obiectivelor;
. prevederea expresa a valorii obiectivelor in momentele de control.