Factorii de influenta a evolutiei comertului cu amanuntul pe mondial
Comertul cu amauntul a fost puternic influentat, in ceea ce priste evolutia sa, de o multitudine de fenomene, fiecare punandu-si amprenta pe anumite laturi ale acestuia. Unele dintre aceste fenomene tin de cumparator, iar altele sunt generate chiar de activitatea comerciala.
In ceea ce priste influentele care vin din partea cumparatorilor, ele sunt generate de mutatiile internite in structura pe varste a populatiei, in cresterea puterii de cumparare si in transformarile continue care intervin in modul de viata.
Modificarea structurii pe varste a populatiei genereaza, indeosebi, prin gusturile si inovatiile fiecarei categorii de consumatori, in mod continuu, noi exigente cu privire la evolutia comertului, in sensul modernizarii sale sub toate formele.
Sporirea puterii de cumparare favorizeaza evolutia comertului cu amanuntul, atat prin redimensionarea si restructurarea nevoilor de consum ale populatiei cat si prin disponibilizarea si facilitarea unor cai de satisfacere a nevoilor respecti.
In ceea ce priste transformarile internite in modul de viata, acestea au la randul lor multiple influente asupra evolutiei de perspectiva a comertului cu amanuntul. Trebuie avute in dere urbanizarea crescanda a mediului rural, cat si aparitia unor orasele satelit in preajma marilor aglomeratii urbane, fenomene care genereaza o noua orientare a relatiei comerciale sile cat si necesitatea apelarii la noi metode de vanzare pentru acoperirea unor astfel de zone.
Aspectele de ordin managerial au in dere penetrarea si extinderea continua, in cadrul comertului cu amanuntul, a unor metode moderne de gestiune a stocurilor, a noi sisteme de aprovizionare, precum si influenta puternica a informaticii de activitate manageriala.Pe material, fenomenele se refera la: imbunatatirea sistemelor si mijloacelor de transport, mecanizarea si automatizarea manipularii de marfuri, aparitia de noi materiale si tipuri de ambalare a marfurilor, care permit tehnologii moderne de prezentare si etalare a marfurilor si chiar de vanzare a produselor.
Fenomenele de ordin comercial, ca factor de influenta au in dere trecerea la aplicarea pe scara larga a tehnicilor de marketing, realizarea diferitelor studii de piata si de motivatie, in derea cunoasterii ai atragerii clientilor, perfectionarea sistemului de prezentare a marfurilor, utilizarea design-ului si merchandising-ului.
Mutatii in structura distributiei pe international
Ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea s-au caracterizat prin mutatii profunde ale comertului st-european. Pe fundalul conrgentei tendintelor de evolutie a mediului economic, specifica pietei U.E., au avut loc orientari comune in structura retelei de distributie. Totusi nu se poate vorbi de disparitia specificitatii fiecarei tari, deoarece comertul cu amanuntul, spre deosebire de productie, ramane o industrie locala. In viitor, ritmul evolutiei distributiei se va accelera, iar mutatiile inregistrate in trecut se vor amplifica. Acest fenomen este argumentat prin faptul ca evolutia si progresul, inregistrate in sfera distributiei, sunt strans legate de : dezvoltarea economiilor de piata, cresterea productiei, care a generat varietatea impresionanta a ofertei de produse destinate pietei ; multiplicarea schimburilor internationale cresterea distantelor dintre producatori si consumatori , in contextul tendintei de internationalizare a pietelor, explozia si exigentele unui consum de masa; eficacitatea economica prin specializare.
Aspectele cele mai semnificati ale schimburilor aparute in domeniul distributiei au fost :
- evolutia formulelor de distributie (structurilor - tip de vanzare )
- un val important de concentrari in cadrul aceleiasi formule de distributie
- politici de dirsificare mai complexe
- internationalizarea crescanda
- strategii destul de generalizate de reducere a costurilor
- preocupari sistematice pentru gasirea unor solutii de parteneriat cu furnizori.
Evolutia formelor de distributie
In cursul celei de-a doua jumatati a secolului a XX-lea, ierarhia structurilor- tip de vanzare dominante a fost bulrsata. S-a putut observa:
- pierderea cotei de piata a marilor magazine unirsale si a magazinelor populare
- cresterea lanturilor de magazine cu dominanta alimentara: supermagazine, hipermagazine.
- dezvoltarea marilor suprafete specializate, nealimentare
- proliferarea magazinelor discount
Supermagazinul ramane structura tip cu cea mai omogena si cea mai dezvoltata, dar aceasta formula a explodat in mai multe concepte: orientate pe pret (hard-discount, supermagazinul discount, hipermagazinul) sau orientate pe servicii (marile magazine, magazinul de comoditate, supermagazinul de calitate )
Marile magazine, suportand concurenta magazinelor specializate, in domeniul alegerin marfurilor, si al magazinelor discount, in ceea ce priste preturile practicate, au cautat sa se repozitioneze pe piata, in special pe linia articolelor de moda si a celor pentru dotarea locuintei, denind comercianti specializati pe un sortiment lung, la nilul acestor sectoare.
Desi cota lor de piata se afla in declin, pentru a-si dodi necesitatea si oportunitatea, marile magazine au facut si fac eforturi pentru dirsificarea si modernizarea activitatilor. Specialistii apreciaza ca marile magazine generale vor fi obligate, in viitor , sa adopte o strategie proprie in fata constrangerilor generate de declinul cotei lor de piata, de concurenta mai puternica, de o productivitate si un nil al serviciilor inca nesatisfacatoare.
Marile magazine vor trebui sa-si regandeasca strategia unitatilor lor din provincie si sa-si indrepte eforturile in directia costurilor, a dezvoltarii pietelor proprii (marketing) si a satisfacerii in mai mare masura a clientilor potentiali.
Magazinele populare vor trebui sa-si schimbe conceptul de origine (varietate), pentru a se concentra asupra catorva raioane, cautand sa cucereasca pe fiecare piata o pozitie puternica, printr-o oferta dominanta.
In cursul ultimelor doua decenii, comertul specializat a cunoscut schimbari structurale semnificati. Noile magazine specializate s-au dezvoltat atat pe mari suprafete(B8Q,IKEA) cat si pe suprafete reduse(Tie Rack, Sweaterie). Aceasta polarizare a suprafetelor corespunde, in general, unei imtari in centrul orasului (micile unitati) sau la periferie (marile unitati).
Se apreciaza de catre specialisti ca comertul specializat ar trebui sa se extinda catre hiperspecializare, integrare rticala a functiilor si concentrare internationala.
