Intre butic si marile magazine
In ultimii ani comertul cu amanuntul in tara noastra a suferit numeroase modificari atat in privinta tipurilor de operatori existenti cat si a gamei de produse oferite. Exista insa o diferenta foarte mare intre sectorul distributiei din Romania si cel din tarile europene dezvoltate, in Romania comertul cu amanuntul continuand sa evolueze in ritm mult mai lent in atie cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est.
De asemenea, la sfarsitul deceniului anterior comertul cu amanuntul in Romania a avut o evolutie decendenta, numarul intreprinderilor cu activitatea principala de comert cu amanuntul inregistrand si ele o evolutie preponderent descendendenta, in perioada 1996-2000. Aceasta tendinta s-a manifestat pe fondul unei diminuari treptate a numarului intreprinderilor cu activitate de comert cu ridicata si cu amanuntul.
In urma recensamantului efectuat de AC Nielsen in Romania in perioada iulie-noiembrie 2000 a rezultat ca numarul de puncte de vanzare cu amanuntul era de 85000.
Sistemul de comercializare cu amanuntul in tara noastra are ca principale caracteristici: caracter fragmentat, predomina comertul traditional, aparitia noilor forme de comert cu amanuntul, un stadiu incipient de evolutie a comertului electronic.
Caracterul fragmentat deriva pe de o parte din dimensiunea unitatilor existente si pe de alta parte din gradul de concentrare al proprietatii. Exista numeroase unitati de mici dimensiuni, cum ar fi: chiosccuri, buticuri, mici magazine, sistemul de distributie fiind dominat de micii independenti. In prezent gradul de cocentrare este redus, numarul lanturilor de magazine de mari suprafete este destul de mic.
Preponderenta comertului traditional este o caracteristica specifica a distributiei pe piata romaneasca. Dintre cele 85000 de puncte de vanzare, doar 1% erau supermarketuri sau minimarketuri si aproximativ jumatate erau magazine alimentare pure si mixte, 30% erau magazine de tip ,connience', 20% magazine de dulciuri, de bauturi, produse cosmetice si magazine din statiile de benzina.
Totusi in ultimii ani au inceput sa se dezvolte si la noi hypermarketurile, magazinele de tip discount, mallurile, ponderea acestora a inceput sa creasca si sa atraga din ce in ce mai multi consumatori, aparitia noilor forme de comert cu amanuntul fiind o alta caracteristica a comertului cu amanuntul din Romania.
Forma de distributie de tip hypermarket a fost introdusa in Romania in 2001 din initiativa unuia dintre cei mai mari detailisti mondiali, Hiproma, companie detinuta de Carrefour si Hyparlo Group. Hypermarketul Carrefour a fost primul deschis in Romania, reprezentand o institie totala de 50 milioane USD. In prezent in Bucuresti sunt patru hypermarketuri Carrefour: Militari, Grozasti, Baneasa si Colentina, existand de asemenea si in Brasov si Ploiesti.
Pana in anul 2002 Carrefour a fost singurul hypermarket din tara, dar in 2003 lantul de hypermarketuri Cora al grupului Louis Delhaize a deschis in Bucuresti primul sau hypermarket in Romania, al doilea urmand a fi deschis in 2005. in Romania grupul Louis Delhaize detine lantul de magazine discount Profi din Timisoara si lantul de supermarketuri Mega Image din Bucuresti.
Supermarketurile si lanturile de supermarketuri au inceput sa se dezvolte pe piata romaneasca atat ca urmare a initiatii operatorilor locali, cat si a promovarii supermarketurilor la standarde globale de catre marii detailisti straini. In ultimul deceniu al secolului XX in afara de supermarketurile nou create, multe magazine au fost restructurate si denumite supermarketuri. Formula de distributie de tip supermarket a promovat o noua imagine in comertul cu amanuntul, prin lanturi de magazine ca Mega Image si La Fourmie din Bucuresti, precum si Billa si Gima, care exista atat in capitala, cat si in mari orase din tara.
In afara de lantul Profi, formula de distributie prin magazine de tip discount este prezenta in Romania si prin XXL Megadiscount. Magazinele de tip discount au un mare potential de extindere, in conditiile in care piata are inca o capacitate mare de absorbtie. Prin preturile mici pe care le ofera, magazinele discount au sansa de a deni o camponenta majora a sistemului de comercializare cu amanuntul, evolutie favorizata de puterea mica de cumparare a unei mari parti a populatiei.
Se observa de asemenea aparitia pe piata romaneasca a magazinelor specializate. Un exemplu poate fi magazinul Bricostore, primul centru de bricolaj din Romania. Magazine specializate, la standarde internationale, au fost infiintate si in sistemul francizei. Un exemplu ar fi magazinele The Body Shop. Primul astfel de magazin a fost deschis in 1999 in cadrul centrului comercial Bucuresti Mall.
La frontiera dintre comertul cu amanuntul si cel cu ridicata s-a dezvoltat formula cash&carry. Aceasta formula a aparut pentru a indeplini cerintele micilor clienti organizationali, produsele fiind destinate, in principal, revanzarii. Plata se face pe loc, cantitatile care pot fi cumparate din fiecare produs sunt relativ mari, iar transportul marfurilor este efectuat de cumparatori. Ca magazine de tip cash&carry din Romania putem exemplifica Metro si Selgros.
Stadiul incipient de evolutie a comertului electronic este o alta caracteristica a comertului cu amanuntul in Romania. Magazinele virtuale au inceput sa faca parte din peisajul distributiei bunurilor de consum.
Piata romaneasca are un potential de dezvoltare foarte mare. Comertul cu amanuntul se situeaza pe un stadiu evolutiv inferior. Trecerea de la o structura fragmentata, dominata de comertul de tip traditional, la o structura dominata de puncte de vanzare la standarde internationale, in care marile suprafete detin o pondere insemnata, nu se poate realiza rapid. Diferentierea si avantajul competitiv vor deni cheia reusitei unui operator cu amanuntul. De altfel, mutatiile din domeniul distributiei vor determina schimbari si in domeniul productiei de bunuri de consum.
Comertul electronic in plina ascensiune si in Romania
Dezvoltarea comertului electronic impulsioneaza procesul de globalizare prin depasirea barierelor comertului traditional. Un site de comert electronic poate fi accesat de catre firmele sau consumatorii finali interesati din orice tara a lumii unde exista un calculator conectat la internet.
Comertul electronic are doua componente principale: comertul de tip Business-to-Business, in cadrul caruia tranzactiile se desfasoara intre firme, si comertul de tip Business-to-Consumer, care se refera la relatiile dintre comercianti si consumatorul final.
In Romania, nilul vanzariilor si serviciilor on-line creste zilnic, chiar daca se afla sub media celui din U.E. Potentialul de dezvoltare al comertului electronic romanesc este foarte mare, fapt demonstrat de volumul si de dinamica tranzactiilor.
In Romania, comertul electronic s-a dezvoltat puternic in anul 2004, pe portalul www.trafic.ro fiind inregistrate peste 70 de site-uri care realizeaza aceasta activitate si care sunt vizitate zilnic de cel putin 1000 de persoane.
Conform datelor publicate in ianuarie 2005 de Visa International cifra totala de vanzari in anul 2004 arata ca, in Romania, comertul electronic derulat prin intermediul cardurilor Visa a depasit 5,7 milioane USD, detinatorii de carduri Visa romani si straini efectuand peste 41000 de tranzactii cumparate prin intermediul internetului. Cea mai spectaculoasa crestere inregistrata in anul 2004 s-a produs in luna decembrie, cand detinatorii de carduri Visa au preferat sa isi utilizeze cardul pentru a face cumparaturi on-line, mai mult decat in oricare luna a anului. Astfel, valoarea totala a vanzarilor realizate on-line in decembrie a atins peste un sfert(28%)din suma totala cheltuita on-line in tot anul 2004. Datele facute publice de Visa International arata ca, in anul 2004, detinatorii de carduri Visa din Romania au cheltuit 4,6 milioane USD pentru a cumpara bunuri si servicii prin internet, in magazinele virtuale din Romania si din strainatate, valoarea medie a unei tranzactii fiind de 135 USD.Aceste cifre reprezinta o crestere substantiala fata de datele corespunzatoare anului 2003, numarul si valoarea tranzactiilor pe internet prin intermediul cardurilor Visa crescand cu 193%, respectiv cu 226%.
Faptul ca romanii au inceput sa cumpere tot mai mult prin intermediul internetului se de si din vanzarile realizate de magazinele on-line.
Spre exemplu, firma Spot Digital, care gazduieste magazine on-line Digital Word, specializate in vanzarea produselor electronice si IT, a inregistrat in anul 2004 o crestere a vanzarii de aproximativ 20% fata de anul anterior. Cel mai bine s-au vandut echipamentele multimedia, aparatele foto digitale sau cele audio-video.
Magazinele virtuale care se bucura de cel mai mare succes sunt librariile, site-urile de calculatoare, electronice si electrocasnice.
Contextul evolutiei comertului on-line este marcat insa si de cateva blocaje de natura psihologica-neincrederea si conservatorismul cumparatorilor, de natura institutionala- nu este posibila implementarea unei proceduri reale de plata on-line, datorita lipsei unui organism care sa gireze si sa coordoneze platile on-line, de natura tehnica- numarul inca mic al utilizatorilor de internet, raportat la numarul populatiei , si de natura media -promovare insuficienta in mass-media a acestui tip de comert. In ciuda tuturor piedicilor, comertul electronic va continua sa creasca atat in ceea ce priste numarul operatorilor, cat si cifra totala de afaceri.
