Valorile profesiei de jurnalist - autoreglementarea mass-media
Valorile profesiei de jurnalist
Printre valorile fundamentale ale profesiei de jurnalist se numara:
a) libertatea de exprimare si opinie,
b) onestitatea in culegerea si prezentarea informatiilor,
c) independenta si integritatea profesionala.
a) Libertatea de exprimare si de opinie este esentiala pentru activitatea de presa. Ea reprezinta dreptul fundamental al omului de a-si exprima public gandurile, opiniile, credintele religioase si creatiile spirituale de orice fel. Printre importantele scopuri pe care le slujeste libertatea de exprimare se numara: aflarea adevarului, guvernarea democratica, schimbarea pasnica si afirmarea de sine .
Credinta ca libertatea de exprimare contribuie la aflarea adevarului este sintetic exprimata prin metafora “piata ideilor”. Ideile bune se impun pe piata, iar oamenii nu au decat de castigat de pe urma confruntarii ideilor bune cu cele rele .
Libertatea de exprimare are un important rol in guvernarea democratica. Pentru ca oamenii sa participe la guvernare trebuie sa cunoasca toate ideile, opiniile, convingerile si informatiile relevante. In plus, libertatea de exprimare exercita un control asupra abuzurilor autoritatilor .
Libertatea de exprimare contribuie la dezvoltarea unei societati tolerante si la schimbarea pasnica. Ea actioneaza ca o “supapa de siguranta, permitand criticilor sa participe la schimbare, fara a cauta sa obtina influenta prin acte antisociale” .
Libertatea de exprimare este necesara si pentru a proteja integritatea individului. Oamenii se realizeaza prin cuvantul scris sau spus si, in acelasi timp, servesc si valorilor sociale si politice ale libertatii de exprimare .
b) Onestitatea in culegerea si prezentarea informatiilor este o valoare ce se regaseste in toate codurile deontologice ale jurnalistilor. Jurnalistii trebuie sa obtina si sa prezinte informatia numai utililizand mijloace deschise si transparente. Cerinta onestitatii poate fi rezumata in cateva practici simple: un text de presa este onest daca este complet si relevant, adica nu sunt omise fapte importante sau cu o semnificatie majora, nu sunt incluse informatii nerelevante in dauna faptelor semnificative si nu ii induce in eroare sau ii dezamageste pe cititori .
c) Independenta si integritatea jurnalistilor sunt asigurate prin refuzul favorurilor, darurilor sau tratamentelor speciale, evitarea conflictelor de interese, refuzul oricarui tratament preferential pentru cumparatorii de spatiu publicitar, prin verificarea si confidentialitatea surselor, prin dreptul la clauza de constiinta. Deseori, jurnalistii sunt supusi la presiuni din partea celor care au diferite interese in publicarea anumitor informatii. Aceste presiuni pot fi exercitate fie prin incercari de a capta bunavointa jurnalistului (promisiuni de bani, daruri, alte avantaje), fie prin amenintari, santaj sau alte forme de violenta.
Autoreglementarea mass-media
Autoreglementarea presei este definita ca fiind asumarea unor dispozitive si instante independente, capabile sa defineasca si sa asigure respectarea unor reguli de conduita ale jurnalismului, bazate pe o etica profesionala .
Ea presupune stabilirea unor standarde acceptate de persoanele si institutiile carora li se aplica, precum si gasirea unor proceduri si mecanisme pentru implementarea lor. Principiul aderarii voluntare este fundamental pentru conceptul de autoreglementare .
Aderarea la aceste standarde profesionale trebuie facuta fara amenintarea unei sanctiuni legale, din motive pozitive, cum ar fi dorinta de a imbunatati statutul si credibilitatea profesiei.
Prin angajamentul pe care il iau fata de un cod deontologic si prin eforturile de a practica un jurnalism etic, jurnalistii sunt responsabili in fata propriei constiinte si pot fi trasi la raspundere de colegi, in functie de standardele acceptate de asociatia profesionala sau de sindicatul de care apartin .
Autoreglementarea nu se refera insa doar la jurnalisti, ci ii include pe toti cei care raspund de continutul publicatiilor, adica pe editori si pe patronii de presa.
Principala justificare a autoreglementarii este aceea ca ea permite institutiilor media sa-si exercite libertatea de exprimare fara controlul statului.
