Reclama-forta economica. fizionomie



Reprezinta sursa majora de nit pentru ziarele care apar zilnic - cam 72%. Daca presupunem ca un consumator
plateste costul total al reclamelor, asta ar insemna, conform statisticilor, ca in 1969, o familie ar plati 83 dolari. Astfel,
costul final al ziarelor, inclusiv cele de duminica, ar fi cam 37 dolari plat iti direct de consumator + 83 dolari pentru reclame,
deci cam 120 dolari pe an.
Ar putea sa para usor de calculat cine plateste reteaua tv. datorita reclamelor. Acest lucru lasa impresia, incurajata de
operatorii tv., ca radio-tv. nu percep taxe.
Totusi, spre deosebire de ziare, tv. nu poate fi receptionata decat daca consumatorul face institie in echipament
special: aparate tv., antena, reparatii, etc. Asta insemna cam 47 dolari in medie anual platiti de fiecare familie.
In privinta radioului, datorita tehnicilor moderne, costul a ajuns in medie 10 dolari de familie.
Familiile in care sunt membri cu diplome unirsitare sau colegii cumpara de doua ori mai multe ziare, decat cele in
care membrii lor nu au studii superioare.
Comunicatiile si receptionarea stirilor vor fi influentate de interconexiunea diferitelor sisteme. Viitorul reclamei este
foarte important. Schimbarea caracteristicilor populatiei si tehnicile de comunicatie vor produce schimbari radicale privind
modul in care sunt cheltuiti banii pentru reclame in mass-media.
Schimbari majore s-au vazut dupa al doilea razboi mondial cand s-au cheltuit sume importante pentru reclame.
Reclama a denit o activitate in plina desfasurare lipsind alte aspecte din mass-media. In 1945-l950 s-au dezvoltat toate
felurile de reclame - dar schimbari majore s-au inregistrat in anii '50, cand a inceput sa se dezvolte televiziunea. Ea s-a
dezvoltat in defavoarea radioului, care a inregistrat o cadere. Revistele si ziarele de afaceri au beneficiat doar in mica
masura la inceput pentru ca, ulterior, ziarele sa ocupe un loc dominant in reclama, desi televiziunea castiga din ce in ce
mai mult teren. Asta a insemnat ca:
1) 1) - introducerea unei noi tehnologii insemna captarea atentiei si a banilor. Radioul aa de suferit de pe urma
concurentei facute de televiziune. Mai dramatica a fost reactia productiei de filme fata de tv. Productia de filme a crescut
spectaculos in perioada 1940-l946, dar cand tv. a aparut in localuri publice, baruri, etc., filmul a inregistrat un declin, din
care nu s-a redresat pana in 1960, cand productia de filme a inceput sa fie un furnizor important pentru tv.;
2) 2) - apoi, un actor nou aparea in scurte secnte de reclama bucurandu-se de succes fata de actorii mai in
varsta. Ulterior au fost antrenati in acest proces si actori bine cunoscuti, care apareau alaturi de cei noi.
Tehnologia influenteaza foarte mult procesul de difuzare al stirilor. In 97% din orasele Americii ziarele detin
monopolul, iar numarul ziarelor care apar zilnic a ramas aproximativ constant. Spatiul acordat ziarelor a crescut
considerabil dupa al doilea razboi mondial.
In prezent, ziarele necesita o institie majora, atat de mare, incat rareori este profiil pentru cineva sa inceapa
producerea unui ziar pe cont propriu, decat sa insteasca intr-o alta afacere. Din acest punct de dere reclama nu mai
ocupa un loc atat de important. Cu cat ziarele capata un format mai mic si au o circulatie mai mica si un numar de ini
mai mic, spatiul de reclama ocupa cam 61% din inile tiparite ale unui ziar. Se cheltuiesc mai multi bani cand este
vorba de reclama. De exemplu procesarea diferitelor stiri si informatii costa 3,23 dolari iar a reclamelor 10,81 dolari. Hartia
si cerneala tipografica reprezinta aproximativ 20% din costul total al unui ziar.
Nu se stie ce s-ar intampla cu un ziar daca s-ar reduce sau s-ar elimina spatiul pentru reclama.
Din studiul facut de Dr. James N. Rose, se estimeaza ca daca ziarele ar elimina complet reclama, orice forma de
reclama tiparita si orice proces legat de aceasta si s-ar livra ziarele numai cu stiri, abonatul ar plati cu 65-75% mai mult pe
ziar decat o face in prezent, adica un plus de 18 centi. Pe baza datelor adunate, prof. Rosse apreciaza ca un ziar care
costa acum 6,5 centi bucata, va c osta 9,5 centi si cel care ar costa 8,5 centi, ar costa 13 centi. Nu este un pret exorbitant,
considerand puterea dolarului si cresterea puterii lui de cumparare in perioada acesta.
Reclama este mai mult decat o simpla sursa de bani-gheata pentru un ziar. Este o sursa de atractie pentru cititori si o
sursa de informatie pentru tranzactiile zilnice. Daca unui consumator i s-ar cere sa plateasca direct pentru ziar sau pentru
programul tv. si taxa pentru reclama, acest lucru ar intampina rezistenta din partea acestuia. Ziarele contin tot felul de
articole si de stiri care poate ca nu intereseaza pe fiecare.
Nota. In context romanesc o valoroasa lucrare, "Psihologia reclamei", de dr. Maria Moldoanu si Dorina Miron,
1995, Edit. Libra.