Prin enuntul acestui submodul avem in vedere, in primul rand, anumite genuri publicistice, "de granita", apte sa
comunice mesaje mass-media in structuri narative moderne preponderent conotative, aduse in pragul literaturii de
fictiune. Bunaoara volumele de memorialistica, biografiile romantate, cartile de reportaje literare, antologiile de pamflete
sau de lete, unele texte "de autor" ("cronicile" calinesciene, de ex.).
Cititorul modern arata o larga disponibilitate fata de literatura construita pe fapte, date si adevaruri fruste. Statisticile
probeaza ca faptul real, depozitarul unor semnificatii de mare cuprindere sociala, concureaza cu faptul literar creat , rod al
fanteziei, intrecand-ul in audienta de multe ori. In procesul de gandire si elaborare a literaturii-document se infrunta stilul
jurnalistic rutinier cu stilul inventiv, novator, acela care, dupa opinia lui J. L. Morene, inseamna "facultatea de a introduceIn lume un lucru oarecare nou" (apud A. Moles, R. Claude, Créativité et méthodes d'observation, Paris, p. 17), facultate
ce presupune "un ansamblu de calitati si raporturi care duc la generarea noului, la originalitate" (Idem, p. 41),
completeaza G. Aliport.
S-au dat zeci de definitii conceptului de creativitate, in raport cu diversele domenii ale activitatii umane; indiferent de
formulele in care a fost definita, creativitatea presupune un relief intelectual dispus pe mai multe nivele. In opinia lui I. A.
Taylor, acestea sunt:
1) 1) Un nivel expresiv, in care spontaneitatea nu imprima trasaturi esentiale originalitatii;
2) 2) Un nivel productiv, care restrange libertatea spontana prin apelul la tehnici necesare producerii unor lucruri
finite;
3) 3) Un nivel inventiv, caracterizat prin perceperea unor relatii noi, neuzuale, intre parti anterior separate;
4) 4) Un nivel inovativ, modificator al principiilor ce statueaza un anume domeniu, relevand conceptualizari noi;
5) 5) Un nivel emergent, care dezvolta principii si ipoteze noi, generatoare de "scoli", curente (cf. Al. Rosca, Teorii
si probleme generale ale creativitatii, C. I. D. S. P. , Buc., 1973, p. 15).
Cum se raporteaza nivelele creativitatii la "legile" jurnalistice" si la limitarile de structura ale unor genuri mass-media?
Un raspuns reflexiv si logic ni l -a oferit Tudor anu: "Limitarile pe care genurile le impun, deopotriva ca toate obstacoleleIn arta, au fictiune creatoare. Cine sparge si depaseste limitele genurilor pare mai usor sa se piarda in nedeterminarea
lipsei de forma. Disciplina genurilor garanteaza insa rigoarea formala, strictetea compozitiei. Apoi, in aceste granite
restranse, imaginatia impiedicata sa se desfasoare in suprafata, se concentreaza si se adanceste" (Tudor anu, Estetica, Editura pentru literatura, 1968, p. 15).
