a. FUNCTIA DE INTERPRETARE
Acesta slujeste genurile de opinie (comentative) si se structureaza pe principiul "faptele sunt sacre, comentariile
libere". Este cea mai importanta functie a mess-media, ea isi exercita atributele dupa urmatoarele criterii:
- - definirea momentului celui mai oportun in a face public un eveniment care se preteaza la comentarii. Aceasta
definire cade in competenta reporterilor si a editorilor. Reporterii sunt prilegiati de faptul ca participa direct la eveniment,
poseda in documentare date si judecati de valoare prind evenimentul. In acest sens, momentul deciziei presupune o
selectie a evenimentelor, prin aducerea in fata a aceluia care sa satisfaca un echilibru decizional. Urmeaza faza de filtrare
a evenimentelor documentate, de ierarhizare a acest ora si de elaborare intr-o ziune care sa fie si un act de rutina
jurnalistica, dar si de responsabilitate sociala.
La realizarea factorilor de decizie enumerati prin mesaje interpretative, rolul prim il au reporterii care trebuie sa
connga editorii (sau alti superiori) atat de oportunitatea cat si de semnificatia faptelor. Acest rol ii implica in postura de
mediatori intre realitate si redactii si de mediatori-lideri intre realitate si opinia publica.
In acest sens M. Palmer, considera ca jurnalistii sunt mediatori in dubla postura, ca vulgarizatori ai cunostintelor si
faptelor altor persoane, in conditiile in care actualitatea are ceva in ea: noul care apare in durere si in
dezordine.
Daca opinia lui M. Palmer se valideaza, aceasta semnifica mai multe indatoriri ale jurnalismului, solicitat: sa faca
ordine in dezordine:
- - sa atenueze astfel consecintele traumelor sociale;
- - sa claseze si sa ierarhizeze evenimentele;
- - sa le analizeze cu forta argumentelor documentate si a argumentelor posibile, prezionate, fenomenele care
franeaza progresul social;
- - sa le explice cititorilor, de la cauza la efect si invers, in situatia unor strategii esuate.
Functia de interpretare, in desfasurarea ei trece prin:
- - faza documentarii;
- - faza elaborarii;
- - faza finala.
Pentru jurnalistul de opinie, autor de editoriale, moderator de dezbateri, autor de anchete si reportaje de investigare,
etc., prima faza ii solicita selectarea temelor prin atie, in functie de semnificatie, oportunitate si arie de cuprindere.
Ierarhizarea faptelor selectate potrit profilului publicatiei (redactiei sau publicului caruia i se adreseaza), reprezinta oInterpretare indirecta. In faza de elaborare, functia de interpretare presupune gasirea unghiului de abordare cel mai
favorabil si comentarea faptelor ierarhizate intr-o formula publicistica ceruta de un gen de opinie sau de mai multe genuri.
Faza finala, impreuna cu cea de elaborare, presupune interpretarea propriu-zisa a fapt elor, ceea ce reprezinta forma
directa si asumata a mesajului oferit publicului prin respectul pentru adevar (sacralitatea faptelor), dar libertatea de a-lInterpreta intr- o ziune personala, care sa duca la elucidarea ideilor in ziune critica si prin sugerare de solutii.
Presa moderna, mai ales dupa ascensiunea radioului si teleziunii are o "lege de aur" a ei, a carei paternitate este
atribuita editorului ziarului englez "The Guardian", S. P. Scott: "Faptele sunt sacre, comentariile libere" (1922). Ea se
aplica diferentiat, in functie de tara in care jurnalistii beneficiaza de libertati depline sau partiale sub cenzura.
In tarile democrate europene, functia interpretativa se face simtita mai mult decat pe continentul Nord-American,
opiniile, comentariile, judecatile de valoare sunt expuse in proportie de 20%-30% in medie, fata de partea informativa.
Pierre Albert observa de exemplu ca jurnalismul francez a fost intotdeauna mai bogat in expresie decat in observare. Prin
aceasta el este deosebit de jurnalismul anglo-saxon, pentru care stirea a avut prioritate in fata comentariului.
8.b. Functia de "legatura"
Teoretizata de Jacques Durant, in "Les formes de la comunication", functia "de legatura" are o semnificatie aparteIntre celelalte, in sensul ca ea se raporteaza la aproape toate functiile, pe portiuni restranse si intr-o ziune mozaicata,
avand drept obiectiv urmarirea modului in care presa satisface cvasitotalitatea asteptarilor publicului.
Daca presa de tip informativ mobilizeaza cea mai mare parte a publicului, mai ales prin teleziune, ea nu izbuteste
simultan sa desluseasca si semnificatiile stirilor relatate, care trebuie sa dena apanajul presei de opinie. Functia "de
legatura" se realizeaza cvasiglobal, dar la suprafata, eficienta ei dovedindu-se in reluarile acelorasi evenimente, in cadru
mai larg, analitic, fie in jurnalismul radio-TV, fie in presa scrisa, in editoriale si comentarii.
Prin preponderenta partii informative, cu deosebire in audio-zual, mass-media leaga prin fire nevazute milioane de
oameni care consuma in general aceleasi produse culturale, fara posibilitatea si capacitatea de a le descifra intotdeauna
simbolurile, consecintele in jurul problemelor majore ale umanitatii, astfel incat pe continente diferite pot descoperi ca au
aceleasi stari afective si reactii in fata evenimentelor de exceptie care pot periclita existenta umana.
8.c. Functia culturalizatoare
Tot ce se subsumeaza conceptului de cultura presupune o prima abordare in sensul tematic nediferentiat.
Semnificatia reiese in etapa selectiei. Functia culturalizatoare este o functie de socializare, pe directia abordarii modelelor
culturale. Acestea sunt asumate de receptorii care poseda o anumita pregatire cultural-intelectuala, obtinuta in cadrul
formativ al institutiilor sau in filiera de autoinstructie.
Mass-media, prin functia culturalizatoare exercita o actiune educativa neutra, formand indizi informati, culturalizati.
Ea este "curtata" de anumiti factori institutinali. Ea poate influenta politic educatia partizanala.
Modul de comportament si cunoastere culturalizatoare impun ca functia culturalizatoare sa fie insotita de un
vocabular operator (accesibil linstic si stilistic) si simbolic (termeni specifici presei de specialitate)
Echilibrul in alegerea temelor culturale, in folosirea uneia sau ambelor limbaje utilizate, reprezinta pentru mass-media
forta de patrundere si intelegere in masa receptorilor. Modelele culturale de presa cuprind si valori conservat oare si valoriInovatoare.
8.d. Functia de divertisment
Ocupa o treime din toate mesajle mass-media. Ea nu se cicumscrie doar unor mesaje ale rasului in sine, ale
petrecerii timpului liber in mod intamplator, ci unor cerinte exprese ale comunicarii mass-media ambiante psiho-afective si
compensatoare ale stresului cotidian. Functia de divertisment se concretizeaza in emisiuni satirico-umoristice, show- uri si
alte tipuri de mesaje (filme, sport). Ea are ca scop iesirea indidului din actitati limitate si rutiniere. Tipologia mesajelor
mentionate corespunde unor nevoi ale receptorului - de relaxare, odihna activa, de evadare din cotidian. Mass-media de
divertisment isi plaseaza produsele la preturi mai mici decat alte produse (teatru, turism, cinema). Experiente care tin de
trairi imaginare (telefoane, jocuri), deaza perceptia rationala asupra lumii si implica foarte multi bani.
