Spatiul de lupta



Daca ne hotaram sa acceleram tranzitia, ea poate fi incheiata la inceputul secolului urmator. Am putea fi atunci de cealalta parte a actualei revolutii in domeniul militar, cu un avantaj de, poate, cateva decenii, fata de oricare alta natiune. Acest lucru este important pentru o multitudine de ratiuni; una dintre cele mai importante este ca, realizand revolutia, ni se ofera posibilitatea, mai degraba, de a modela mediul international, decat de a reactiona la stimulii sai." (Amiral William Owens, Vicepresedinte al Comitetului Mixt al Sefilor de Stat Major).

Nimeni nu se mai indoieste ca epoca pe care o traim este una de mari transformari.

Intr-adevar, sistemul european si mondial sunt in curs de prefacere profunda, dupa cum si actorii lor sufera, in acelasi timp, profunde transformari interne. Astfel, pe parcursul ultimei decade se pot inregistra doua transformari structurale ale sistemului international initiate de sfarsitul Razboiului Rece si, respective, de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.

Restructurarea raporturilor de putere din perioada post-razboi rece a fost urmata abrupt, dupa atacurile asupra unor obiective de pe teritoriul american, de inceputul unei noi ere in istoria sistemului global, pe care o putem numi perioada post/post-razboi rece.
Aceste transformari politice au avut si au loc in cadrul unei accelerari a proceselor de globalizare economica, financiara, culturala si militara, precum si al impactului tehnologiilor informationale, al massmediei globale.




Drept urmare, distinctia clasica dintre politica interna si cea externa - erodata de mai multa vreme - tinde sa se estompeze si mai accentuat.



Se inregistreaza, de asemenea, o crestere a importantei atat prin numar, cat si prin influenta reala pe scena politica mondiala a altor actori non-statali: corporatiile transnationale, respectiv organizatiile non-guvernamentale internationale (INGO).

Este semnificativ faptul ca o organizatie non-guvernamentala - Medecins sans frontieres - a obtinut Premiul Nobel pentru pace, iar actiunile unor INGO cum ar fi Greenpeace sau Amnesty International se afla constant pe agenda politica a guvernelor.
Tendinta actuala a zecilor de mii de ONG locale este de a obtine un statut regional si apoi global, unele obtinand recunoasterea din partea Organizatiei Natiunilor Unite (statut consultative in cadrul Consiliuuil Economic si Social - ECOSOC) si devenind, astfel, actori legitimi in diplomatia internationala. Totodata, mass media internationale - prin influenta asupra publicului si a decidentilor - sunt considerate de un numar din ce in ce mai mare de analisti drept actori autonomi in sistemul international.