Samuel Huntington - Ciocnirea Civilizaţiilor



Huntington susţine că în lumea de după Războiul Rece, cele mai importante distincţii dintre oameni nu sunt de natură ideologică, politică sau economică. Ele sunt de natură culturală. În timp ce statele naţionale vor rămâne principalele unităţi de analiză în afacerile internaţionale, comportarea lor va fi influenţată decisiv nu de goana după putere si bogăţie (aşa cum ar sugera realismul), ci de preferinţele, asemănările si deosebirile culturale.
Huntington defineşte civilizaţia ca fiind cel mai larg nivel de recunoaştere cu care o persoană se poate identifica, una care se referă la valorile, normele sociale şi instituţiile care conduc societatea. Huntington analizează diferenţele dintre rasă şi civilizaţie : rasa nu este influenţată de istorie, norme sociale şi valori aşa cum poate fi influenţată civilizaţia, aşadar fiind posibil ca indivizi aparţinând aceleiaşi rase sa fie adânc diferenţiaţi de civilizaţie, sau ca indivizi din rase diferite sa fie uniţi de civilizaţie. Huntington admite că civilizaţiile sunt flexibile, fără începuturi sau sfârşituri precise, concrete. Cu toate acestea, el susţine că graniţele care împart civilizaţiile ar putea fi ambigue însa ele sunt reale şi importante. Civilizaţiile nu sunt structuri politice însa ar putea reprezenta un număr de unităţi politice (mai multe naţiuni, mai multe state etc.). El susţine religia ca o unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor şi o foloseşte ca o variabilă în identificarea câtorva dintre cele mai proeminente civilizaţii .



Huntington doreşte să sublinieze faptul ca occidentalii trebuie să înţeleagă că cultura lor este unică,dar nu universală. Înainte de a se încerca occidentalizarea unei regiuni trebuie ţinut cont de substratul cultural al regiunii respective.
În lume există 8 civilizaţii distincte,războiale actuale ducându-se între actori aparţinând unor civilizaţii diferite. S-a încheiat perioada războaielor între clasele sociale.În războiul din fosta Yugoslavie, Rusia a sprijint sârbii,iar Arabia,Turcia,Iran şi Libia i-au sprijinit cu arme pe musulmanii bosniaci.
Cultura divide sau unifica. Societăţi despărţite de ideologie se unesc (Coreea);societăţi unite de ideologie se despart (Rusia ,Yugoslavia).Astăzi,Cortina de Fier s-a mutat spre Est,separând creştinismul de islamism.
Marile civilizaţii ale lumii au fost identificate cu marile religii;popoarele care împărtăşesc aceeaşi etnicitate şi limbă,dar au religii diferite ajung să se măcelărească (Yugoslavia).
Potrivit analizei lui Huntington,cele opt mari civilizaţii ale Globului sunt:
1. Sinică
2. Japoneză
3. Hindusă (miezul civilizaţiei indiene)
4. Islamică
5. Ortodoxă
6. Occidentală
7. Latino-americană (deşi urmaşă europeană,a evoluat pe căi diferite)

În mod ciudat,budismul,deşi o mare religie,nu a fost baza unei civilizaţii.
Expansiunea Occidentului s-a datorat tehnologiei,în special vaselor de transport cu care au exportat cultura şi violenţei organizate. Cu toate acestea,Occidentul nu a creat o mare religie.
Se susţine ca Occidentul. A creat o civilizaţie universală,dar dacă o civilizaţie universală e pe cale de apariţie,trebuie să apară o limbă şi o religie universale. Limba universală pretinsă de occident este engleza,dar aceasta este străină pentru 90% din populaţia globului.
Puţine ţări cu tradiţii puternice au adoptat modelul occidental:
Rusia a fost modernizată (europenizată) de Petru cel Mare printr-o serie de reforme ce au dus la simplificarea alfabetului chirilic,introducerea taxării si a codului moral de inspiraţie engleză.
Turcia a fost modernizată de Ataturk prin cele "6 săgeţi" :
1. populism
2. republicanism
3. naţionalism
4. laicitate
5. etatism
6. reformism
În cadrul reformelor sale, Ataturk a respins ideea unui imperiu multinaţional,ajungându-se la masacrul armean. Punctele pozitive au fost abolirea Califatului (guvernarea religioasă),adoptarea Codului Civil Elveţian,adoptarea calendarului gregorian. În cele din urmă,Turcia s-a apropiat extrem de mult de Occident datorită acestor reforme,ea fiind un important membru NATO si un candidat la aderarea în Uniunea Europeană.
Celelalte state musulmane se opun Occidentalizării. Problema statelor islamice este ca nu au un stat lider (nucleu) care să le reprezinte interesele. Fiecare mare stat musulman are lacune care îl împiedică să devină un lider.
1. Indonezia:deşi cea mai mare ţară musulmană,cu o creştere rapidă,este departe de centrul arab
2. Egiptul : este o ţară prea săracă,dependentă financiar de SUA
3. Iranul : ar fi liderul ideal având în vedere poziţia,mărimea şi economia,dar Iranul este o ţară şiită,în condiţiile în care 90% dintre musulmani sunt suniţi
4. Pakistan : se confruntă cu instabilitate politică şi cu probleme cu India
5. Arabia Saudită : deşi leagănul Islamului,este dependentă de Occident
6. Turcia : este o ţară dezvoltată,dar este laica,musulmanii renegând-o

Musulmanii văd civilizaţia occidentală ca decăzând,fapt subliniat şi de Fukuyama în "Marea Ruptură".Musulmanii,care au tradiţia familiei şi care nu acordă drepturi femeii,nu pot sa vadă o femeie lăsându-şi copilul în grija unei bone,sau o femeie lider.
Strategia de cucerire adoptată de occidentali,aceea a cooperării economice,apropie popoarele dar nu le poate face să se înţeleagă.
Conflictul din timpul Războiului Rece au fost mult mai mici decât conflictele mocnite de astăzi dintre islamism şi creştinism. Lumea a fost cuprinsă de războaie de falie. Primul război civilizaţional modern a fost cel din Afganistan (1979-1989).SUA au susţinut cu armament insurgenţii,iar URSS care lupta pe un teritoriu necunoscut, a fost umilită. Înfrângerea URSS s-a datorat unui efort colectiv al islamicilor,care au contribuit cu 25 000 de voluntari. Acest război a dus la accelerarea decăderii URSS.
Războiul din Golf : occidentalii au intervenit militar într-un război între musulmani,pe care l-au văzut ca pe un război împotriva lor. Musulmanii afirmau: "Saddam este un lider sângeros,însă este al nostru". Războaiele de falie sunt prelungite,fiecare aliindu-se cu cel mai apropiat civilizaţiei sale.
Occidentalii în acuză pe musulmani că au emigrat în ţările occidentale şi au declanşat instabilităţi. Aceste mişcări de populaţie care sunt motorul istoriei au fost în proporţie de 2/3 formate din musulmani în anii 90.Tocmai din cauza escaladării tensiunilor create de musulmani, Chirac considera că "imigraţia trebuie totalmente oprită"
Pe seama imigraţiei s-ar putea pune şi războiul din fosta Yugoslavie:sârbii au convieţuit paşnic,până când extinderea numerică a unui grup a creat tensiuni politice,culturale şi sociale asupra celorlalte grupuri. Albanezii au început să ceară Kossovo, dar naţionalismul sârb dezvoltat sub Miloşevici a trecut la reprimarea albanezilor. În acest conflict, Serbia a achiziţionat arme de la ortodocşi,iar musulmanii i-au ajutat pe musulmanii bosniaci. Până la urmă, războaiele de falie se termină când combatanţii se epuizează.
Focare ale războaielor de falie au fost puse pe seama ruşilor 1979 - 1989,1992 Tadjikistan,1994 Cecenia.
Islamicii sunt convinşi de superioritatea civilizaţiei lor şi nu vor să o accepte pe cea occidentală,pătată de crimă,droguri şi o etică negativă a muncii..
O gafă a lui Huntington, prezenta in acest volum ar fi referitoare la separarea catolicismului de creştinism .Acesta a separat Transilvania de restul Romaniei,trecand Transilvania ca fiind catolica.