Proces istoric de mari dimensiuni,piatra fundamentala,de temelie dar si de legatura in acelasi timp,formarea statului national unitar roman s-a realizat intr-un climat de puternic avant revolutionar,manifestat plenar,in octombrie-noiembrie 1918.Evenimnte;e petrecute pe pamantul Transilvaniei la sfarsitul primului razboi mondial,in lunile octombrie-noiembrie 1918,se constituie,prin fortele participante,imtr-o adevarata revolutie populara,care prin obiectivele sale a avut un profund caracter burghezo-democratic,urmarind deopotriva revendicari sociale si nationale.
"Traiasca Revolutia!" Traiasca Romania!" sunt cuvintele ce au fost rostite de catre toti romanii transilvaneni sau bihoreni,banateni ori maramureseni la ceasurile de apus ale monarhiei dualiste.
Traiasca revolutia!Traiasca Romania!au fost cuvinte ce s-au rostit atunci cand la ceasurile miezului de noapte,in noptile de sfarsit ale lui octombrie, s-a aflat ca soldatii au depus armele,n-au mai vrut sa lupte,au degradat pe superiorii lor,regele a abdicat si soldatii au declarat revolutie.
Era intr-adevar acesta inceputul revolutiei ce s-a desfasurat pe intreg pamantul Transilvaniei la sfarsitul lunii octombrie si in zilele lui noiembrie 1918.Era semnalul revolutiei dat,prin tulnice sau clopote trase in dunga,anuntand un sfarsit asteptat si un inceput dorit,chemand si indemnand lumea oprimata a satelor si pe aceea mai putin bogata a oraselor,la vechea putere dualista.
Sfarsitul razboiului a insemnat pentru romanii transilvaneni vremea rafuielilor cu cei bogati si deopotriva cu cei ce i-au sprijinit, a fost vremea rasturnarii puterilor locale represive,iar intaia zi de decembrie 1918 a fost si va ramane in istoria poporului roman,ziua implinirii marelui sau ideal national.In aceasta dublalupta ,pentru eliberarea nationala si sociala,taranimea transilvaneana,muncitorimea,intelectualitatea au jucat un rol deosebit.In fruntea acestei lupte s-au asezat intai de toate fostii soldati intorsi la vetrele lor.Soldatii intorsi de pe fronturi duceau cu ei ,alaturi de ceea ce au purtat in inimile lorin vremea razboiului,dorinta de a fi stapani pe pamantul lucrat precum si unirea cu fratii din toate provinciile romanesti-aduceau suflul revolutionar.
Revolutia nu a cuprins numa satele,ci si orasele,mai ales centrele muncitoresti.
Obiectivele revolutiei din octombrie-noiembrie 1918 desfasurata in orase sau sate,erau aceleasi,de ordin social si national:lichidarea ramasitelor feudale,a marii proprietati mosieresti si infaptuirea reformei agrare;infaptuirea libertatilor democratice,in primul rand a votului universal;cucerirea dreptului la autodeterminare prin despartirea Transilvaniei de Austro-Ungaria si unirea cu Romania;inlaturarea aparatului de stat burghezo-mosieresc maghiar;consolidarea pacii.
Au fost pe pamantul Transilvaniei,la sfarsit de octombrie si inceput de noiembrie 1918,inclestari si confruntari puternice intre cei ce fusesera vreme indelungata asupriti si intre puternicii stapanirii apuse.Slujbasii primariilor,a jandarmeriilor,stapanii ori arendasii mosiilor fusesera alungati sau au fugit singuri din calea rasculatilor temandu-se de judecata aspra a multimii, a poporului.Au venit sa ceara socoteala si celor care au ramas acasa sa "chiverniseasca"treburile satului si au "uitat" sa imparta sotiilor celor plecati la razboi si batranilor din sat,drepturile banesti ce li se cuveneau.
Jndarmeria-un binecunoscut organ de represiune al puterii dualiste-a constituit de asemenea un obiectiv insemnat in revolutie.Ei erau urati de popor si in 1918 intreg poporul s-a ridicat impotriva lor.Prin ruperea acestei verigi puternice s-a descompus treptat in luna noiembrie veghea putere locala.In felul acesta a avut loc in multe parti ale Transilvaniei o inlocuire a puterii locale- a primariilor si jandarmeriilor apartinand stapanirii austro-ungare.Fenomenul trebuie consemnat ca o etapa importanta in procesul de realizare a unirii Transilvaniei cu Romania.Actiunea a avut un profund caracter popular,pornind de jos in sus,dinspre mase si a fost realizata pe cale revolutionara.
In timpul revolutiei din octombrie-noiembrie 1918, in toate satele transilvanene curtile grofilor,pamanturile acestora,fie ele terenuri arabile,pasuni sau paduri au constituit un principal obiectiv pentru tarani.
Formele de lupta erau diferite.Au predominat totusi cateva:atacul asupra curtilor mosieresti,impartirea bunurilor gasite,alungarea marilor proprietari sau a arendasilor.Au aratat,astfel spus ,cu un ceas mai devreme de a porni spre Alba Iulia,ceea ce isi doreau ei de la noile vremuri ce es pregateau:unirea cu Tara,dreptate,pamant.
Desfasurate la cumpana dintre doua epoci-moderna si contemporana-acctiunile taranesti si cele muncitoresti au contribuit in mod direct la destramarea vechii puteri administrativ politice si de represiune locale impuse de stapanirea austro-ungara.De aici si importanta lor deosebita.
Toate acestea fac din revolutie o forma de manifestare a ideii de unitate nationala,o etapa in drumul implinirii acesteia.