Obiective specifice:
In acest capitol vor fi analizate notiunea, adoptarea, modificarea, continutul normativ, suprematia Constitutiei si controlul constitutionalitatii legilor.
1 Constitutia, ca act normativ suprem si lege fundamentalǎ a unui stat, are o istorie recentǎ, prima Constitutie scrisǎ fiind cea americanǎ (1787), iar in Europa, prima Constitutie este socotitǎ cea a Frantei (1791) desi in acelasi an a apǎrut si Constitutia Poloniei. In Romania, prima Constitutie a fost adoptatǎ in . Existǎ incǎ Constitutii cutumiare in Marea Britanie (1215, Magna Carta Libertatum a lui Ioan Fǎrǎ de Tarǎ), Israel si Noua Zeelandǎ.
2 Adoptarea Constitutiei se face de cǎtre forta politicǎ si organul statal care detin puterea supremǎ in momentul respectiv. Autoritatea in cauzǎ se cheamǎ constituantǎ si poate fi originarǎ (revolutionarǎ sau precursoare) sau instituitǎ. In cazul autoritǎtii instituite se poate proceda doar la modificarea vechii Constitutii, nu la inlǎturarea celei vechi, prin reformǎ.
3 In baza procedurii de adoptare, existǎ Constitutii proclamate de monarh sau de forta revolutionarǎ, si Constitutii adoptate prin plebiscit (referendum). Constitutiile se pot naste si ca urmare a unor intelegeri (pacte, conventii) intre fortele politice detinǎtoare ale puterii si cele nou apǎrute. In statele parlamentare, Constitutia se adoptǎ, de regulǎ, de cǎtre Parlament.
4 Modificarea Constitutiei. Conform principiului simetriei juridice, modificarea Constitutiei se face de cǎtre organul care a adoptat-o. In practicǎ, modificarea se face prin referendum sau de cǎtre Parlament in baza unei autorizǎri prevǎzute in corpul Constitutiei. Constitutiile rigide nu pot fi practic modificate, iar cele flexibile au o procedurǎ extrem de complicatǎ. Constitutia Romaniei in vigoare (1991) prevede cǎ initiativa modificǎrii apartine Presedintelui la propunerea Guvernului, unei pǎtrimi din numǎrul deputatilor sau senatorilor, ori a 500.000 de alegǎtori. Modificarea se face prin referendum. Constitutia nu poate fi modificatǎ in cazul stǎrii de necesitate, de urgentǎ sau de rǎzboi. Prevederile referitoare la caracterul national, independent, unitar, indivizibil al statului roman, forma republicanǎ de guvernǎmant, integritatea teritorialǎ, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficialǎ romanǎ (exclusiv) nu poate face obiectul revizuirii. De aceea, statutul minoritǎtilor, prin care se cere autonomie teritorialǎ, ca si tentativele de instituire si a unei alte limbi oficiale sunt anticonstitutionale.
5 Continutul normativ al Constitutiei este destul de complex si diferit de la o Constitutie la alta, dar in principiu reglementeazǎ relatiile sociale fundamentale referitoare la puterea de stat (atributele, insemnele, organele si atributiile), fundamentele economice si sociale (proprietate, fundamente ideologice si religioase), drepturile, libertǎtile si obligatiile cetǎtenesti.
6 Suprematia Constitutiei este trǎsǎtura caracteristicǎ a legii fundamentale si exprimǎ pozitia supraordonatǎ in raport cu toate celelalte acte normative, precum si faptul cǎ nu poate fi adoptatǎ, modificatǎ, suspendatǎ sau inlocuitǎ decat de forta politicǎ supremǎ. In cazul neconstitutionalitǎtii legilor, normele neconforme sunt inlǎturate, in vreme ce modificarea normelor constitutionale implicǎ modificarea tuturor normelor subsecvente,
7 Controlul constitutionalitǎtii legilor constǎ in clarificarea conformitǎtii legilor cu Constitutia si se face in ultimǎ instantǎ de Curtea Constitutionalǎ. Acest control este preventiv (anterior) si posterior, asupra legilor deja in vigoare.
Teme de control:
. Cand a fost adoptata prima Constitutie a statului roman ?
. Care sunt modalitatile de adoptare a Constitutiei ?
. Care este organul indreptatit sa modifice Constitutia ?
Verificarea de cunostinte
Test grila (demonstrativ)
2 Constitutia este ?
a. Act normativ suprem si lege fundamentala
b. O culegere de legi importante ale statului
c. Act normativ privitor la constituirea organelor de stat
Baremul de evaluare:
La stabilirea notei finale se iau in considerare
Ponderea la notare, exprimata in %
(Total = 100%)
- raspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finala)
70 %
- raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator
- testarea periodica prin lucrari de control
- testarea continua pe parcursul semestrului
- activitati gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.
30 %
- alte activitati (precizati).
Descrieti modalitatea practica de evaluare finala, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisa (descriptiva si/sau test grila si/sau probleme etc.), examinare orala cu bilete, colocviu individual ori in grup, proiect etc.)
Lucrare scrisa descriptiva si test grila
Cerinte minime pentru nota 5
(sau cum se acorda nota 5)
Cerinte minime pentru nota 10
(sau cum se acorda nota 10)
Nivelul satisfacator al cunostintelor, acuratetea gramaticala si logica a textului
Nivel maxim de cunostinte, redactare impecabila.
Bibliografie recomandata
7 Constitutia Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Nr. 758 din 29 oct. 2003
8 Cǎlinoiu, Constanta, Duculescu, Victor, Drept constitutional si institutii publice, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2008
9 Deleanu, Ion, Institutii si proceduri constitutionale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006
10 Muraru, Ioan, Drept constitutional si institutii politice, Ed. Lumina Lex, 2001
11 Ion Marin, Ordinea Constitutionalǎ in contextul integrǎrii Romaniei in Uniunea Europeanǎ, Ed. "Romania 2000", Bucuresti 2007
12 Ion Marin, Ordinea constitutionala si securitatea nationala in contextul integrarii si globalizarii, Editura Sitech, 2009
Studiu de caz
Influente comune asupra Constitutiilor SUA si Frantei
Constitutia SUA (1787) si cea a Frantei (1791) sunt socotite a fi opere ale Masoneriei. George Washington, primul presedinte al SUA si comandantul suprem al armatei de eliberare si savantul iluminist Benjamin Franklin, cel ce a redactat textul Constitutiei, socotiti a fi pǎrintii Americii sunt si "frati" in cel mai inalt grad, Constitutia lor fiind in vigoare si astǎzi, cu doar 27 de amendamente. Constitutia a fost adoptatǎ la unsprezece ani (17 sept. 1787) dupǎ Declaratia de independentǎ de la 4 iulie 1776, datǎ la un an dupǎ izbucnirea rǎzboiului cu Marea Britanie, Franta si Spania, incheiat prin Tratatul de la Paris (1783).
In Franta, "Declaratia drepturilor omului si cetǎteanului (1789) a influentat Constitutia Francezǎ (1791) si toate Constitutiile lumii. Deviza sa "Liberté, Egalité, Fraternité este, de asemenea, revendicatǎ de Masonerie.
