Mediul de dezvoltare Delphi al firmei Borland a apărut, în prima lui versiune (Delphi 1) în anul 1992, ca o aplicaţie pe 16 biţi lucrând sub sistemele de operare Windows 3.1 şi 3.11. Îşi are originea în produsul Borland Pascal with Objects, versiunea 7.0 (aplicaţie DOS ce permitea dezvoltarea atât a aplicaţiilor DOS, cât şi a celor Windows pe 16 biţi). Începând cu versiune a doua, Delphi 2, mediul devine o aplicaţie Windows destinată atât dezvoltării aplicaţiilor Windows pentru sistemele de operare pe 32 de biţi cât şi aplicaţiilor de tip consolă. Este primul mediu de dezvoltare care introduce conceptul de Two way programming prin care codul sursă se poate genera atât prin introducere de la tastatură cât şi prin operaţii grafice în interfaţa aplicaţiei (concept utilizat astăzi în quasi-totalitatea mediilor de dezvoltare a aplicaţiilor). Începând cu versiunea Delphi 5 este posibilă dezvoltarea aplicaţiilor pe dublă platformă (cross-platform), Windows şi Linux. Până la versiunea Delphi 8, numerele versiunile au fost succesive. Versiunea Delphi 8 a fost succedată de versiunea Delphi 2005. Începând cu versiunea a Delphi 8, aplicaţiile se pot dezvolta şi pe platformă .NET utilizând fie ierarhia nativă de obiecte (clase) ale Delphi, fie cea furnizată de către .NET Framework.
De menţionat că începând cu versiunea Delphi 3, firma Borland a început sa livreze şi produsul C++ Builder care utilizează, în esenţă, aceeaşi ierarhie de clase ca în Delphi dar utilizează ca limbaj de lucru C++, în loc de Object Pascal. De altfel, aproape toţi dezvoltatorii de componente îşi livrează componentele concomitent pentru Delphi şi C++ Builder. Versiunile .NET ale lui C++ Builder utilizează limbajul C# şi poartă numele de Borland C# Builder.
Ca şi o caracterizare succintă a produsului, se poate spune că el este apropiat (prin modelul obiectual) de limbajul Java, prin facilităţile lui de dezvoltare rapidă a aplicaţiilor (datorate mediului de dezvoltare) de produsul Visual Basic şi, prin ambele caracteristici enumerate anterior, de produsul C# din Visual Studio .NET (de altfel, şeful proiectului C# la Microsoft şi unii dintre proiectanţii lui .NET Framework, Anders Hejlsberg, a fost anterior şeful proiectului Delphi la Borland). În Tabelul de mai jos se prezintă o comparaţie între limbajele Delphi, Java, C++ şi Visual Basic. [10]
Aplicaţia din lucrare a fost dezvoltată utilizând versiunea Delphi 7 a mediului de dezvoltare.
Cracteristici Delphi Java C++ Visual Basic
Moştenire
Moştenire multiplă
Interfeţe
[1]
Single root class
Metaclase
Câmpuri statice (de clasă)
Metode virtuale
Metode pur virtuale abstracte
Metode statice (de clasă)
Metode dinamice
Colector de gunoaie [2]
[2]
Tipul Variant
OLE automation
Tratarea excepţiilor
Supraînvărcarea funcţiilor
Supraîncărcarea operatorilor
Funcţii înafara claselor
Variabile înafara obiectelor
Proprietăţi
Informaţii runtime
[3]
Tipuri generice (template-uri)
Suport incorporate pentru fire de execuţie (threads)
Transmiterea mesajelor
Asamblor incorporat
[4]
Funcţii inline
[1] C++ poate emula interfeţe prin clase abstracte
[2] Interfeţele utilizează mecanismul de reference-counting pentru a manipula durata de viaţă.
[3] RTTI in C++ este limitat la tipurile de comparare şi de casting.
[4] Un asamblor incorporat nu este parte a limbajului C++ standard, dar majoritatea compilatoarelor de C++, inclusive cele ale firmei Borland, suportă asambloarele ca extensii ale limbajelor.
