Unul din primele elemente, fundamentale de altfel, ale WWW (World Wide Web) este HTML (HyperText Markup Language), standard ce descrie formatul primar în care documentele sunt distribuite şi văzute pe Web. Multe din trăsăturile lui, cum ar fi independenţa faţă de platforma, structurarea formatării şi legăturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet şi Web. Primele specificaţii de bază ale Web-ului au fost HTML, HTTP şi URL.
Standardul oficial HTML este dat de World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enunţat câteva versiuni ale specificaţiei HTML, printre care şi HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 şi, cel mai recent, HTML 4.01. În acelaşi timp, autorii de browsere cum ar fi Netscape şi Microsoft, au dezvoltat adesea propriile \"extensii\" HTML în afara procesului standard şi le-au încorporat în browserele lor. În unele cazuri (cum ar fi tagul Netscape), aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere. Când navigatorul încarcă un document HTML, el \"citeşte\" documentul în căutarea tag-urilor HTML, formatează textul şi imaginea şi le afişează pe ecran. Este motivul pentru care acelaşi document HTML apare uşor diferit când este privit utilizând navigatoare diferite.
