Vulcanul Etna




Cel mai înalt vulcan din Europa este Etna. Se află pe coasta de est a insulei Sicilia. Numele provine de la cuvântul grecesc \"Aitne\", care înseamnă \"a arde\". Cea mai mare înălţime este de aproape 3.350 metri, depinzând de efectele ultimei erupţii. Mai mult de 135 de erupţii au fost înregistrate de când scriitorii antici menţionau erupţia din anul 800 Î. Cr. În anul 1169 D. Cr. 15.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în oraşul Catania, care se afla la baza vulcanului. În anul 1669 20.000 de oameni au fost omorâţi.

Baza vulcanului este foarte populată. Pământul foarte fertil, format de lavă veche a atras fermierii. Vulcanul este alcătuit din 3 zone: prima, care este populată şi cultivată, şi care se află la altitudinea de 900 de metri. Aici se află cultivate legume, măslini, vii şi pomi fructiferi. Următoarea regiune împădurită este alcătuită dintr-o pădure de castani, stejari, pini şi fagi. La altitudinea de 1.980 metri se află o jalnică risipă de lavă neagră şi cenuşă, care este acoperită de zăpadă în timpul ierni. Etna a fost activ timp de 2.5 milioane de ani. A avut cel puţin două centre principale active.




Grecii au creat multe legende despre vulcani. Unele spun ca a fost atelierul lui Hefaistos, zeul focului, şi al Cyclopilor. Altele spun că sub vulcan se află aşezat marele Typhon, cutremurând Pământul când se mişcă. Poetul antic Hesiod a vorbit despre erupţile vulcanului. Şaptezeci şi unu de erupţii au fost înregistrate din 1500 Î. Cr. până la 1669 D. Cr.

În anul 1669 erupţia a durat din 11 martie până la 15 iulie. Lava scursă a distrus mai multe sate şi a acoperit patrea de vest a Cataniei. Muncitorii au încearcat să înlăture scurgerile de lavă săpând nişte diguri mai sus de sat. Această este recunoscută ca fiind prima încercare din istorie de a schimba scurgerile de lavă.
În anul 1983 o erupţie a durat aproape patru luni. Autorităţile au folosit dinamită pentru a schimba direcţia lavei.