PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA
Asezarea geografica si limitele
In cadrul limitelor Carpatilor Orientali, masivul cristalin, inalt al Muntilor Rodnei face parte din grupa nordica a acestora, cunoscuta sub numele de Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
Muntii Rodnei corespund ariei de maxima dezvoltare a cristalinului, ei reprezentand unitatea cea mai importanta, nu numai din cuprinsul muntilor cristalini, ci din intregul lant al Orientalilor, Fiind singurii munti alpini din aceasta ramura carpatica. Se intind pe un spatiu vast, de peste 1 000 km2 si prezinta aspectul unui masiv impunator corespunzand unui horst dezvoltat asimetric, cu flancul nordic abrupt (spre Depresiunea Maramuresului), iar cu cel sudic, prelungit pana in valea Somesului Mare.
Limita nordica si nord-estica este data de falia Dragos Voda, marcand contactul cristalinului Rodnei cu depozitele sedimentare ale Depresiunii Maramuresului. Cursul superior al Viseului separa Muntii Rodnei de cei ai Maramuresului, a caror legatura stransa se realizeaza, totusi, in Pasul Prislop (1 416 m alt.). Intre acest pas si Casele Rotunda, limita intre aceiasi munti este constituita de raul Bistrita Aurie.
In vest, limita se suprapune, in general, liniei de afundare a cristalinului sub depozitele flisului, in lungul careia s-a grefat valea Salautei, intre Pasul Setref (826 m alt) , si localitatea Cosbuc. Mai catre nord aceasta limita este continuata de Valea Carelor, afluent al Izei. Salauta separa Muntii Rodnei de cei ai Tiblesului.
Catre est, fata de Muntii Suhardului, limita poate fi urmarita in lungul paraielor Rotunda si Preluci, precum si al Somesului Mare (pana in dreptul localitatii Valea Mare). Legatura intre cele doua subunitati montane se face in Pasul Rotunda (1 277 m alt.).
In sud, limita fata de Muntii Bargaului se urmareste in lungul Somesului Mare, pana in dreptul comunei Anies. In continuare, limita sudica este data de o denivelare accentuata datorata unei falii (numita falia Rodnei), evidenta intre localitatile Parva si Rodna. De aici catre vest, o linie conventionala trasata catre localitatea Cosbuc, constituie, in prelungirea faliei mentionate, limita fata de Dealurile Nasaudului.
Alcatuirea geologica
Masivul cristalin al Rodnei constituie un horst, ridicat intre bazinul sedimentar al Bargaului si bazinul Maramuresului. Masa principala de roci a acestor munti o alcatuiesc sisturile cristaline. In comparatie cu acestea, rocile sedimentare si cele eruptive noi sunt prezente intr-un procent mai scazut. Sisturile cristaline apartin la trei serii: Seria mezometamorfica de Bretila, Seria epimetamorfica de Repedea si Seria mezometamorfica de Rebra. Ultima dintre ele incaleca peste precedentele alcatuind Panza de Rodna.
Seria de Bretila are o raspandire foarte larga in acesti munti, peste ea repauzand celelalte doua serii. Ea este, in ansamblu, sedimentar-vulcanogena si cuprinde o stiva groasa de roci, reprezentate prin micasisturi si paragnaise in care se afla intercalate diferite alte roci: amfibolite si serpentinite. Deosebit de caracteristice seriei sunt intercalatiile stratiforme si lenticulare de gnaise oculare asociate adesea cu amfibolite si gnaise fine. albe. cuarto-feldspatice.
Seria de Repedea cuprinde formatiunile epimetamorfice din Muntii Rodnei reprezentate prin sisturi sericito-cloritoase, sisturi verzi tufogene, metaconglomerate, cuartite, sisturi grafitoase, calcare si dolomite
Seria de Rebra este constituita dintr-o stiva groasa de roci cristaline, in partea inferioara a seriei predomina calcarele si amfibolitele, in timp ce partea superioara este constituita din micasisturi.
Rocile sedimentare
Masa cristalina a Rodnei este inconjurata de un brau aproape concentric de depozite sedimentare de varsta cretacica si paleogena. Astfel rocile de varsta paleogena sunt reprezentate prin gresii, marno-argile, menilite, sisturi bituminoase (Strate de Borsa), de varsta oligocena si, de asemenea, prin flisul marno-grezos si sisturile bituminoase (Strate de Valea Carelor), tot de varsta oligocena, in ceea ce priveste eocenul, acesta este reprezentat prin conglomerate, calcare, marne, marno-argile (flis). Sedimentarul care inconjoara cristalinul este cutat.
Rocile eruptive, in afara celor vechi mai sunt prezente in spatiul Muntilor Rodnei si o serie de roci eruptive neogene (in special pe rama sudica). Semnalam prezenta dacitelor si, in special, a andezitelor, dispuse sub forma unor dykuri si silluri.
Relieful
Muntii Rodnei constituie una dintre cele mai reprezentative unitati ale Carpatilor Romanesti, fiind singurul perimetru muntos din Carpatii Orientali, care prezinta caractere alpine.
Aspectul reliefului (modelat in cea mai mare parte in roci cristaline) reflecta puternic structura geologica, caci Muntii Rodnei ne apar ca un horst asimetric, cu flancul nordic, scurt si abrupt (de peste 1 000 m) si cu cel sudic, prelung si puternic fragmentat de o retea hidrografica bine dezvoltata.
Asimetria aceasta scoate in evidenta succesiunea de culmi desprinse de o parte si de alta a culmii centrale, care prezinta doua noduri orohidrografice impresionante: Pietrosu (in vest) si Ineu (in est). Sub aceste denumiri sunt cunoscute si doua dintre cele mai importante compartimente ale Muntilor Rodnei.
Pietrosu este compartimentul cel mai important, fiind delimitat de Tarnita Batranei, in vest si de Curmatura Galatului, in est. Constituit din sisturi sericito-cloritoase, filite, benzi de amfibolite (pe versantul sudic), si benzi de calcare (pe cel nordic), el este acoperit, in buna parte, cu depozite glaciare si grohotisuri. Morfologic este alcatuit din trei ramuri principale, ale caror altitudini depasesc frecvent 2 000 m. Cel mai inalt varf este Pietrosu-2 303 m alt.
Ineul, compartimentul estic al Muntilor Rodnei, este un adevarat nod orografic din care culmile muntoase se rasfira in toate directiile. Este alcatuit din roci cristaline puternic metamorfozate (micasisturi, paragnaise cu amfibolite, sisturi epimetamorfice, sisturi sericito-grafitoase, calcare) acoperite si eie cu depozite glaciare si grohotisuri. Culmineaza in varful Ineu -2 279 m alt., avand aspectul unui con imens.
Se poate separa si un al treilea compartiment, situat in vestul culmii principale - Batrana-alcatuit din formatiuni sedimentare de varsta cretacica (gresii, marno-argile, sisturi bituminoase, roci flisoide marno-grezoase, petice de calcare). Prezinta un relief nivelat la inaltimi de 1 600-l 700 m-Platforma Batrana, dominate de varful Batrana-l 710 m).
Formele de relief glaciar ocupa in spatiul Muntilor Rodnei un loc mult mai important decat celelalte tipuri de relief, in cuaternar, acesti munti au fost acoperiti de ghetari in doua perioade, in prima dintre ele, au luat nastere puternici ghetari de vale. Ei sunt cei care au dat amprenta alpina actuala a Muntilor Rodnei. Muntele era acoperit atunci cu zapezi permanente de la 1 500 m altitudine. Ghetarii de vale coborau mult mai jos de aceasta altitudine, pe unele vai chiar pana la 1 2S0 m. Acum au fost sculptate de catre ghetari marile circuri si crestele alpine din jurul Pietrosului si Ineului. In cea de a doua perioada, nu s-au produs decat lentile de gheata, de tipul firnurilor. Acestea au sculptat pitorestile circuri glaciare, situate in partea superioara a marilor circuri si vai glaciare.
Formele de relief periglaciar. Fenomenele periglaciare s-au manifestat atat in timpul perioadelor glaciare (in zona inconjuratoare ghetarilor) cat si dupa aceea, dar se produc si astazi, in timpul iernii. Aceste fenomene (ce actioneaza in special asupra crestelor si abrupturilor) maresc aspectul de detaliu alpin al culmilor inalte. Relieful periglaciar este reprezentat prin campuri de blocuri, potcoave nivale, trene de grohotisuri, terasete inierbate, musuroaie inierbate, culoare de avalanse etc.
Formele de relief carstic. Formele carstice legate de prezenta calcarelor sunt relativ putin dezvoltate datorita si masei mai reduse a acestor roci. Formele care predomina sunt cele de Suprafata lapiezuri, doline etc.), dar apar si forme de adancime (pesteri, cursuri subterane).
In spatiul Muntilor Rodnd pot fi intalnite urmatoarele tipuri de carst: carst in calcare sedi-mentare puternic tectonizate (Pestera de la Izvorul Tausoarelor); carst in calcare cristaline dolomitice (Pestera Laptelui); carst in calcare cristaline marmoreene (Pestera Baia lui Schneider); carst de contact geologic intre cristalin si sedimentar (Pestera de la Izvorul Albastru al Izei).
Pestera de la Izvorul Tausoarelor se deschide in versantul stang al Izvorului Tausoarelor, la o altitudine de 950 m. Ea este dezvoltata in calcare eocene si prezinta o morfogeneza prin excelenta tectonica. Lungimea totala este de circa 16 km, iar adancimea de -360 m.
Pestera Jgheabul lui Zalion este dezvoltata in lungul unei diaclaze stramte aflate1 in calcarele eocene din sud-vestul Muntilor Rodnei. Galeriile sale totalizeaza 2 121 m si are o denivelare de-226 m.
Alaturi de Pestera de la Izvorul Tausoarelor aceasta alcatuieste Complexul carstic Tausoare-Zalion cu resurgenta in izbucul Izvorul Rece din valea Telcisor.
Pestera de la Izvorul Albastru al Izei se afla pe versantul nordic al Seii Batrana la o altitudine de circa 1 300 m. Patrunsa aici in subteran, apa coboara o diferenta de nivel de circa 300 m pana la resurgenta de la Izvorul Albastru al Izei. Reteaua subterana s-a format la contactul sedimentarului (calcar eocen) cu cristalinul (sisturi sericito-cloritoase). Pestera are o lungime de peste 2,5 km si o adancime de-l 70 m.
Pestera Baia lui Schneider este dezvoltata in calcare cristaline. Situata la peste 1 500 m alt., pestera are o lungime de circa 400 m.
In cadrul ei se remarca prezenta cristalelor de aragonit si a excentricelor de calcit.
Grota Zanelor se afla la obarsia Rebrii. Pestera este modelata alternativ in calcare, cristaline si marne. Reteaua subterana are o lungime de 4 269 m (Viehman Iosif, 1988) si o denivelare de -l10 m. Este considerata pestera cu coeficientul de ramificatie cel mai mare din tara.
Culmea principala a Muntilor Rodnd se desfasoara pe circa 45 km, incepand din Pasul Setref (826 m alt.), in vest si pana in Pasul Rotunda (1 277 m alt.), in est. Cu o directie generala aproximativ vest-est, ea se constituie in cumpana de ape intre bazinele Somesului, Bistritei si Tisei. Avand ca punct de plecare Pasul Setref, ea se orienteaza mai intai catre sud-est, primul varf mai important fiind Posiusiu (1 031 m). De aici catre nord-est se desfasoara Culmea Fagetelului. Dupa ce face un cot pronuntat catre sud-vest, creste in altitudine si atinge in Muncelu Raios -l 703 m. Pe aliniamentul culmii trebuie mentionata in continuare Obcina Pietrii. Totodata este de semnalat existenta Pasului Pietrii (1 196 m alt.) aflat la obarsia vailor Iza si Stramba (afluent al Salautei). Continuand catre sudvest, culmea salta din nou in altitudine: varful Batrana-1710 m. Dupa o abatere catre nord-est, ea capata o directie clara estica. Se remarca in continuare prezenta Seii, Poienii, Podului si, in final, a Muntelui Batranei. Nu departe, se afla Varful Gropilor 2 063 m, urmat apoi de Varful Buhaescu Mare -2 119 m, din care se desprinde catre nord culmea care face legatura cu varful Pietrosu. Dincolo de Buhaescu Mare, catre sud-est, culmea principala scade in altitudine in Tarnita "La Cruce" pentru a ajunge din nou la peste 2 000 m (2 055 m in Varful Obarsia Rebrii) Pe masura ce se orienteaza catre sud, culmea este punctata de varfurile Cormaia -2 033 m si Repede -2 074 m. Curand, ne indreptam spre est. Se depasesc pe rand punctul "La Carti", Saua "Intre Izvoare", Tarnita Negoieselor si varful Negoiasa-2 049 m. Dincolo de acesta din urma se afla Tarnita Barsanului, directia culmii modificandu-se catre nord-est. Impozant se ridica la 2 188 m, varful Pusdrele. De acum, directia estica devine predominanta. Principalele varfuri sunt Laptele Mare-2 167 m si Galatu -2 048 m.
Dupa Curmatura Galatului se intinde Muntele Cimpoiesului (1 931 m). Urmatorul varf important este Gargalau-2 158 m, aflat dincolo de saua cu acelasi nume. De acum culmea se orienteaza clar catre sud si in lungul ei se inalta varfurile Claii - 2 117 m, La Cepi -2 102 m si Omului -2 135 m. Incepand din acest varf, pe o directie est-sud-est se remarca prezenta varfului Cisia-2 039 m, a Tarnita lui Putredu si a Varfului Coasta Neteda -2 060 m. Coasta Neteda, portiune importanta a culmii Rodnei, face trecerea spre cel de-al doilea varf ca altitudine al acestor munti: Ineu -2 279 m. Separat de acesta prin Saua Ineut, catre est, se inalta varful Ineut -2 222 m. In continuare, culmea principala continua catre nord-est cu Muntele Gaja (Gagea) sau Prelucile Gagii, cu varfurile sale Gaja (Gagii)-l 847 m si Dosu Gaja (Gagii)-1 856 m. Ultimul varf mai important este Nichitasu, dincolo de care culmea ia sfarsit in Pasul Rotunda.
Din aceasta culme principala, se desprind culmi secundare, unele cu lungimi apreciabile (catre sud) sau altele mai scurte (catre nord, nord-est sau vest). Dintre acestea mentionam pe cele care se desprind din:
- Varful Buhaescu Mare, catre nord, culme stancoasa aflata la peste 2 000 m altitudine, in lungul careia se inalta varfurile Rebra -2 225 m si Pietrosu-2 303 m. Din aceasta se desprinde catre nord-est o culme stancoasa si ea, dominata de Varful Piatra Alba-2 034 m si o alta spre nord-vest, Culmea Hotarului. Din aceasta din urma se separa, spre nord, doua veritabile custuri alpine: Turnul Rosu si Piciorul Mosului.
- Varful Batrana spre sud, intre vaile Stramba, Guset si Rebrisoara Mare, o culme dominata de varfurile Nedeii-l 596 m si Muncelului-l 607 m. Continuata cu Obcina Muncelului, ea coboara la confluenta Rebrd cu Rebrisoara Mare. Tot din varful Batrana, dar spre nord, printre Izvorul Batranei si Iza se desprinde o culme alcatuita din Preluca sub Maguri -1 441 m, Magura Mare -1 599 m si Dealul Sterp, sfarsind la confluenta Vaii lui Dragos cu Viseul.
- Varful Cormaia catre sud-vest, o culme importanta coboara sub 1 800 m pentru a urca apoi la peste 2 000 m. Ea include varfurile Tapului- 2 024 m, Pietros-2 004 m, Paltinului-l 787 m. Detunata -1 752 m si Craiului -1 659 m, ea coborand prin Dealul Jgheabul Rapa la confluenta Cormaiei cu Molidisu.
- Varful Repede catre sud, printre vaile Aniesului Mic si Cormaiei se desprinde culmea dominata de varfurile Nedeia Strajii-l 857 m, Jneapanului -1 788 m si Mires-l 748 m. Creste apoi in altitudine, varful Laptele Mare si varful Rabla avand 1 931 m si respectiv 1 902 m. In acest ultim varf, ea se ramifica: o ramura se continua catre sud-vest (Muntele Pietrelor), iar o alta catre sud-est prin Muntele Poienilor-1 657 m si Varful Nedeia Taranului-1 857 m. Aceasta din urma se imparte si ea la randul d intr-o culme ce urmeaza o directie sud-vestica coborand catre Muntele Cucului-l 671 m si Barledele -1 138 m (sfarsind la confluenta Cormaia cu Valea Vinului), iar cea de a doua, dominata de varfurile Muncelului-l 625 m, Prelucii-l 402 m, Cornu Arsitei-1 232 m, terminandu-se la confluenta Cormaia cu Valea Plesei.
- Varful Negoiasa Mare se desprinde spre sud-est culmea ce separa vaile Aniesului Mare si Mic, al carei varf principal este Mihaiasa-1 804 m.
- Varful Pusdrele spre nord, printre paraiele Negoiescu si Repede, se afla culmea dominata de Varful Fetei - 1 815 m si Piatra Negoiescului - 1 365 m, ce coboara la confluenta Viseu.ui cu Paraul Repede.
- Varful Galatu spre nord, porneste culmea ce cuprinde Paltinisul-1 773 m, Buza Muntelui -l 663 m si Dealul Prisacii.
- Varful Gargalau spre nord-est, intre Paraul Putred si Bistrita Aurie se desprinde o culme aflata la 1 700 m altitudine, ce coboara la confluenta lor prin Piciorul Oncu.
- Varful Gargalau spre nord-est si nord, culmea ce continua spre Poiana Stiol, apoi Varful Stiol -1 611 m si coboara spre Pasul Prislop, racordandu-se cu Culmea Prislop din Muntii Maramuresului. Din aceasta se desprinde spre nord-vest o alta: Culmea Runcu-Stiol, care ia sfarsit la confluenta Viseului cu Zanoaga.
- Varful Omului spre sud-sud-est, coboara Coasta Taului, aflata la altitudini de 1 800 m intre Paraul Lazilor si Izvorul Galatu. Ulterior, ea creste in altitudine in varful Corongis (stancos)- 1 987 m, apoi continua cu Muntele Scorusetului catre varful Seaca-1 121 m si Valea Aniesului Mic Din varful Corongis, catre sud, intre Izvorul Rosu si Anies se afla culmea dominata de varfurile Paltinisului-l 705 m, Capatanii- 1 254 m, Fantanelelor- 1 701 m, Cetatuii-759 m. Ea ia sfarsit la confluenta Aniesului cu Somesul Mare.
- Varful Coasta Neteda catre nord-est, porneste o culme care coboara la 1 700 m altitudine si creste din nou in inaltime atingand in Varful Tomnaticul Mare (Bila) -1 966 m si in Tomnaticul-l 640 m (cu o importanta zona de stancarie), alungita intre vaile Bilei si Putredului.
- Varful Ineu spre sud-sud-vest, o culme aflata la peste 2 000 m, separa Izvorul Bailor de Cobasel si continua cu Muntele Curatel spre Capul Benesului -1 587 m. Dupa ce se orienteaza catre sudvest ea scade altitudinal - Varful Lazului-994 m. Tot din Ineu, dar spre nord-est, intre vaile Lalei si Bilei, porneste culmea Piciorul Plescutei (creasta) cu altitudini de peste 2 000 m, continuata cu Muncelutu.-l 768 m si Varful Plescutei -1 571 m. Ia sfarsit la Gura Lalei
- Varful Ineut spre sud-est, o creasta cu aspect stancos include Varful Rosu-2 113 m si separa vaile Gagea si Cobasel. Paralel cu valea acestuia din urma, ea continua spre sud, dominata fiind de varfurile Cobasel-1 835 m si Stanistea-l 478 m. Culmea se termina la confluenta Somesului Mare cu Cobaselul.
Alta culme importanta este cea care porneste din Varful Nedeii spre est si sud-est. Ea este jalonata de varfurile Tomnaticu-l 374 m, Cocozisului, de Obcina Frumusica si cea a Telcisorului. Dincolo de Varful Chicerei-l 056 m si Dealul Stanistii - 711 m ea coboara la confluenta Telcisorului cu Salauta, precum si aceea care se afla paralel cu paraul Rebra. Ea este dominata de varfurile Capu Muntelui-l 560 m, Caldarusei-l 627 m, Barlea-l 620 m si Poclacilor-l 254 m.
Reteaua hidrografica
Muntii Rodnei prezinta o retea hidrografica bine dezvoltata, in cea mai mare parte a ei cu caracter permanent si dispunand de debite bosate de apa. Raurile de pe versantul nordic sunt, in general, mai scurte, prezentand pante accentuate, in timp ce raurile de pe versantul sudic sunt mai lungi, au un numar important de afluenti si schimbari numeroase de directie.
Viseu! isi aduna apele atat din Muntii Rodnei, cat si din cei ai Maramuresului. O serie de izvoare se afla chiar sub Pasul Prislop (paraul Iancu).
Mai catre vest, Viseul primeste apele paraului Fantana, care izvoraste de sub culmea principala a Muntilor Rodnei, strangand laolalta apele Paltinisului, Cimpoiesei si Zanoagei. Pe aceasta din urma se remarca prezenta Cascadei Cailor (Piatra Rea). Alti afluenti ai Viseului sunt: paraul Negoiescu (S=12 km2, L = 6 km) aparut din unirea apelor Negoiescului Mic si Mare, pornit la drum de sub Varful Pusdrele, Paraul Repede (S=42 km2, L = 10 km) are izvoare numeroase in zona inalta. Curge printr-una dintre cele mai frumoase vai ale acestor munti, adanca si presarata cu numeroase cascade, isi trage apele din lacurile Buhaescului. Paraul Pietrosu (S = 12 km2, L=7 km) porneste de sub Curmatura Pietrosului, strabatand caldarile glaciare de pe versantul nordic al Muntilor Rodnei. Cu apele limpezite in Iezerul Pietrosului curge apoi catre nord printr-o vale adanca si presarata cu cascade, sapata intre Piciorul Mosului si Piciorul Pietrei Albe.
Spre Siret isi poarta apele Bistrita Aurie. Ea isi are obarsia in Iezerul Bistritei aflat in caldarea nordica a Gargalaului. Afluenti importanti ai Bistritei Aurii sunt Bila (S=22 km2, L = 10 km) si Lala (S = 21 km2, L = 10km). Bila izvoraste de sub varful Ineu si curge aproape paralel cu Lala si ea cu izvoarele tot sub acelasi varf, dar cu ape primenite in Lacul Lala Mare. Prima se varsa in Bistrita Aurie in punctul Sesuri, iar a doua la Gura Lalei.
Somesul Mare primeste din spatiul Muntilor Rodnei o serie de afluenti importanti: paraiele Nichitas, Gaja si Blazna. In dreptul localitatii Sant, se varsa in Somesul Mare, Cobaselul (S=20 km2, L = 19 km) izvorand de sub varfurile semete Ineut si Rosu. La Rodna isi aduce prinosul de ape Izvorul Baii sau Valea Vinului, ape stranse laolalta sub varfurile Corongisului, Omului, Cisiei si Coastei Netede prin obarsiile Izvorului Rosu, dar si de sub Ineu prin Paraul Bailor.
Aniesul (S = 139 km2, L = 20 km), parau important pornit la drum de sub culmea principala a muntilor, ia nastere din unirea Aniesului Mic si Aniesului Mare. Are un bazin hidrografic superior bine dezvoltat strangand cununa bogata de afluenti ca: Izvorul Cepelor, Izvorul Lazilor si Izvorul Laptelui.
Cormaia (S = 103 km2, L=22 km) izvoraste de sub varfurile Cormaia. Nedeia Strajii si Repede sapandu-si una dintre cele mai pitoresti vai de pe versantul sudic al Muntilor Rodnei.
Borcutul, este un rau mai mic care curge pe rama sudica a muntilor. In valea sa se intilnesc numeroase izvoare minerale.
Una dintre cele mai importante si mai mari artere hidrografice ce strabate atat Muntii Rodnei, cat si Dealurile Nasaudului, este Rebra (S = 203 km2, L=43 km). Ea izvoraste de sub varful Obarsia Rebrii, sub numele de paraul Guset. Strabate o vale cu numeroase cascade, cu aspect de veritabil defileu. Mai jos de localitatea Parva, cunoaste un cot pronuntat catre vest, dupa care se indreapta brusc catre sud. Trece prin localitatea Rebra si se varsa in Somesul Mare avale de satul Rebrisoara.
Gersa (L = 24 km) isi are izvoarele sub Picioru Negru si Capul Muntelui. Are un traseu sinuos pana mai jos de satul Gersa II, de unde se indreapta direct catre sud-vest, apele sale poposind in Somesul Mare, tot in comuna Rebrisoara.
Un alt mare afluent al Somesului Mare este Salauta (L=41 km). Ea aduna apele afluentilor veniti atat din Muntii Tibles, cat si din Muntii Rodnei. Pornita de sub culmile ce domina Pasul Setref ea culege apele paraielor Fundoaia, Repede si Stramba.
Cel mai mare afluent ramane, insa, Telcisorul, rau cu izvoare bogate. El curge catre sud-vest, strabate localitatile Telcisor si Telciu, varsandu-se in Somesul Mare la sud de Salva.
Muntii Rodnei adapostesc si o serie de lacuri, in majoritatea lor de origine glaciara. Sunt raspandite in special pe flancul nordic, la altitudini cuprinse intre 1 800 si 1 950 m, fiind in majoritate lacuri instalate in spatele unor depozite morenice (lacuri de baraj morenic), aflate in vai sau in caldari glaciare.
Cele mai mari si mai adanci sunt situate in jurul varfurilor Pietrosu, Ineu si Rebra. Lacul Lala Mare este cel mai extins ca suprafata -5 637,5 m. In timp ce Lacul Buhaescu II este cel mai adanc-5,2 m.
Cele mai cunoscute si frumoase lacuri (iezere sau tauri) sunt: Iezerul Pietrosului (3450 m2 ca suprafata si o adancime maxima de 2,1 m); Iezerele Buhaescului (in numar de patru), Lacul Repedea (aflat la obarsia Izvorului Repede), lacurile din Valea Negoiescului (in numar de sapte, risipite in caldarea de sub varful Pusdrele), lacurile din Valea Piatra Rea (sase la numar, insumand o suprafata de circa 184 m), aflate deasupra pragului glaciar, pe stanga si pe dreapta paraului, in spatele unor depozite morenice, Iezerul Bistritei (aflat la izvoarele Bistritei Aurii, pe flancul nordic al varfului Gargalau si avand o adancime maxima de 2 m); Lacul Lala Mica (cu o adancime de circa 40 cm) adapostit sub varful Ineu, in caldarea superioara aflata la obarsia paraului Lala; Lacul Lala Mare, cel mai mare si mai frumos dintre lacurile din Muntii Rodnei, se afla la obarsia aceluiasi parau al Lalei, fiind strajuit de varful Ineut.
In afara de acestea, mai exista o serie de lacuri mai mici, unele si de origine nivala, cu existenta efemera sau in curs de colmatare: Lacul La Carti, aflat pe versantul estic al Varfului Repede; Lacul Cimpoiesului (Lacul Cailor), amplasat in sudul Muntelui Cailor; Taul Corongisului, de pe versantul estic al. varfului Corongis; Lacul de sub Ineu (in caldarea Bilei), etc. Taul Muced, aflat la obarsia Izei, este un lac de alunecare cu o adancime de 1,5 m.
In Muntii Rodnei semnalam prezenta a numeroase izvoare. Totodata, in afara izvoarelor obisnuite, dulci, mai apar si o serie de izvoare minerale, in legatura cu liniile de falie, de diferitele formatiuni petrografice si contactului dintre ele sau cu activitatile postvulcanice. Sunt mai numeroase pe flancul sudic al Muntilor Rodnei, acolo unde, in raza localitatilor Parva, Sflngeorz-Bai, Anies, Rodna, Sant, Valea Vinului, apar ape bicarbonatate si carbogazoase. Ele sunt intalnite si pe flancul nordic, acolo unde pe valea Fantanii sunt semnalate ape minerale carbogazoase. Catre nord-est, in zona Pasului Prislop exista Izvorul Barjabei, iar pe Valea Stramba, in apropiere de Romuli, izvoarele minerale de la Zavoaiele Borcutului.
Conditiile climatice
Pozitia geografica, dispunerea culmii principale pe o directie aproximativa vest-est ca si masivitatea, situeaza Muntii Rodnei in zona cu climat continental-moderat, supus influentelor baltice si oceanice. Influentele oceanice se resimt preponderent in valorile ridicate ale nebulozitatii si precipitatiilor, indeosebi pe versantii cu expunere nordica si nord-vestica. La acestea se mai adauga conditiile locale legate de altitudine, configuratia reliefului, expozitie, etc.
Pe cele mai mari inaltimi (la peste 2 200 m altitudine), temperatura medie anuala a aerului este in jur de - 2°C in caldarile glaciare si pe vaile mai adapostite, valorile acesteia sunt de circa - 1,5°C. La statia meteorologica Iezer aflata la 1 770 m alt., temperatura medie anuala oscileaza in jurul valorii de 0°, iar la altitudini de 1 700-1 800 m ea se mentine in jur de 2°C. Sub aceste altitudini, la nivelul culmilor ce se desprind catre nord si sud din culmea principala, valorile temperaturii medii anuale sunt cuprinse intre 2° si 4°C. Spre periferia masivului, corespunzator fatadelor: sudica, nordica si vestica, temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 4° si 6°C. La poalele Muntilor Rodnei valorile sunt de circa 6°C, in nord si 7°C, in sud.
Cea mai rece luna este ianuarie, valorile medii ajung la - 7,5°--9,5°C in zona inalta, iar catre poale la -3,5°, in sud si 4°C, in nord. Temperatura minima absoluta inregistrata la Statia meteorologica Iezer a fost de -29° (5 februarie 1965).
Luna cea mai calda este iulie. La peste 2 000 m altitudine, temperatura medie este cuprinsa intre 3° si 5°. Odata cu scaderea altitudinii valorile acesteia sunt cuprinse intre 8° si 10°C. Catre marginea spatiului montan, temperaturile medii anuale sunt de 13 - 15°C, iar la poale sunt cuprinse intre 15 si 17°C (mentinandu-se diferenta de circa 1° intre cele doua fatade: nordica si sudica).
Temperatura maxima absoluta inregistrata la Statia Iezer a fost de 23,4° (28 iunie 1969).
Precipitatiile atmosferice au o repartitie neuniforma, in functie de altitudine, expozitie, etc.
Situandu-se in calea maselor de aer vestice, Muntii Rodnei primesc cantitati ridicate de precipitatii atmosferice. Acestea totalizeaza anual - in medie - 1 200 - 1 400 mm. Spre exemplu, la Statia Iezer se inregistreaza o medie de 1 327,1 mm.
Daca culmile si varfurile cele mai inalte primesc aceste Cantitati ridicate, catre marginea muntilor cantitatile scad la 1 000 mm si chiar sub 800 mm la poalele sudice si nordice ale Muntilor Rodnei (Rodna -918 mm, Borsa -725,5 mm).
Cantitatile maxime cazute in 24 de ore oscileaza intre 30 si 80 mm cele mai mari valori inregistrandu-se la Statia Iezer in 29 iulie 1966-80,8 mm.
In sezonul cald (aprilie-septembrie) cad 60-70% din cantitatile anuale (816,2 mm la Statia Iezer, 571,3 mm la Rodna, 504 mm la Borsa). Luna cea mai ploioasa este iunie, cand se inregistreaza 184,4 mm la Statia Iezer, 115 mm la Rodna si 112 mm la Borsa, dar aceste cantitati scad treptat pana la inceputul toamnei.
In sezonul rece (octombrie - martie), cantitatile de precipitatii sunt mai reduse: 510,9 mm la Statia Iezer, 346,7 mm la Rodna si 221,5 mm la Borsa. Luna cu valorile cele mai scazute este februarie (44,2 mm la Rodna) sau martie (Statia Iezer -76,6 mm si Borsa -29,8 mm). In perioada rece a anului, precipitatiile cad mai ales sub forma de zapada. Numarul zilelor cu ninsoare creste de la est la vest, respectiv de la 40 la 70, iar grosimea stratului de zapada depaseste 90 cm. In zona inalta a Muntilor Rodnei, ninsoarea poate sa se produca in tot timpul anului. In medie, prima zi cu strat de zapada este semnalata in prima decada a lunii noiembrie. In zona inalta, iar in zonele cu altitudini de peste 800 m, incepand din a doua decada a aceleiasi luni. La Statia Iezer stratul de zapada poate sa apara incepand cu a treia decada a lunii septembrie, dar in special cu prima decada a acestei luni. Aici stratul de zapada se mentine pana in prima decada a lunii iunie. Numarul de zile cu strat de zapada in zona inalta se mentine intre 160 si 200 de zile, iar in restul teritoriului intre 90 si 160 de zile. Grosimea medie decadala a stratului de zapada este cuprinsa intre 30 si 80 cm.
In cazul Statiei Iezer, grosimile medii decadale cele mai ridicate se inregistreaza in luna martie (47,5, 49,9 si respectiv 55,4 cm). De la 1 500 m altitudine in sus, inghetul este posibil in orice zi a anului. Numarul zilelor cu inghet este de circa 200 anual.
Pe inaltimi, vantul bate tot timpul anului cu viteze medii de peste 4 m/s.
In circa 10 - 25% din cazuri sunt frecvente vanturile tari de peste 15 m/s.
In zanoage si in vaile adapostite, vitezele scad sau este dominant calmul. Pentru spatiul Muntilor Rodnei sunt dominante vanturile dinspre nord-vest si mai putin cele de nord-est. La Statia Iezer frecvente sunt vanturile de sud-vest (19,5%) si nord-est (16%), datorita situarii ei intr-o caldare glaciara - cu viteze intre 4 si 6 m/s. Tot aici, calmul atmosferic reprezinta 16,3% din cazuri.
Din observatiile meteorologice si din informatiile obtinute de la localnici s-au putut trage urmatoarele concluzii: vanturile din est prevestesc o vreme frumoasa; cele din nord si nord-est: o vreme friguroasa, iar cele din vest si nord-vest: ploaie.
Un alt fenomen care trebuie mentionat este ceata. La Statia Iezer numarul zilelor cu ceata este de circa 173 anual.
Vegetatia si fauna
Muntii Rodnei dispun de o cuvertura vegetala bogata si variata, in care pot fi intalnite elementele unei numeroase faune specifice Carpatilor. Ea reflecta particularitatile reliefului (masivitate, altitudine, dispunerea in trepte, tipul modelarii), dispunandu-se in etaje de vegetatie, ce cuprind asociatii comune intregului lant carpatic, dar si azonal in functie de alte particularitati locale (conditii topoclimatice, de roca, de sol, s.a.).
Cele doua etaje de vegetatie specifice sunt: al padurilor si al pajistilor montane. Etajul padurilor este cel mai extins. El cuprinde in principal conifere, ce urca pana la 1 750 m alt. si coboara pana la 1 100 m alt. Dintre acestea este dominant molidul (Picta abies), alaturi de care apare (tn amestec) si bradul (Abies alba). Al doilea subetaj cuprinde padurile de fagi (Fagus silvatica), care urca pana la 1 300-1 400 m alt. (pe versantul vestic).
Dincolo de limita superioara a padurii, se intind tufarisuri de jneapan (Pinus mugo), ienupar (Juniperus communis, ssp. nana), afin (Vaccinium myrtillus, Vaccinium gaultherioides), merisor (Vac-cinium vitis-idaea).
Etajul pajistilor montane are si el o dezvoltare apreciabila in Muntii Rodnei. Acestea sunt alcatuite din asociatii de parusca (Festuca supina), paius rosu (Festuca rubra), iarba campului (Agrostis rupestris) si rugina (Juncus trifidus).
In cadrul golului alpin si subalpin (golului de munte), apare binecunoscutul smardar (Rhododendron kotschyi), atat de cautat de turisti pentru culorile (roz, rosu si chiar si alb) si mirosul sau deosebit de placut.
Tot aici, in cadrul covorului multicolor cu nuante de alb, galben, rosu, violet sau albastru, mai pot fi intalnite: bulbucul de munte (Trollius europaeus) - monument al naturii, ghintura galbena (Gentiana lutea) si ea ocrotita, vulturica Hieracim transsihanicum), clopotelul de munte (Campanula carpatica), garofita (Dianthus glacilisj, argintica (Veronica baumgartenii), degetarutul (Soldanella carpatica) s.a.
Alaturi de vegetatia zonala, exista in Muntii Rodnei si o vegetatie azonala cu extensiuni reduse, alteori cu exemplare rare, izolate, cum sunt: zftmbrul (Pinus cembra) - relict glaciar, prezent la limita superioara a padurii; zada sau laricele (Larix decidua); tisa (Taxus baccata); mesteacanul pitic (Betula nana).
O mentiune aparte trebuie facuta pentru prezenta (in special pe terenurile calcaroase) a florii de colt (Leontopodium alpinum) numita si albumita, planta monument al naturii si care se cere protejata in mod special.
Si in ceea ce priveste fauna se poate vorbi in cazul Muntilor Rodnei de o bogatie si o varietate deosebita. Dintre animalele de importanta cinegetica amintim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus montanus), capriorul (Capraolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), ierunca (Tetrastes bonasia). Dintre rapitoare, amintim prezenta rasului (Lynx lynx) - animal ocrotit, a vulpii (Canis vulpes) sau a jderului (Martes martes). Din randul pasarilor, cele mai reprezentative specii (unele declarate monumente ale naturii) sunt: cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), acvila de munte (Aquila crysaetos) etc.
Pentru peisajul faunistic al Muntilor Rodnei, trebuie semnalata prezenta caprei negre (Rupi capra rupicapra) si a marmotei (Marmota marmota), ambele animale ocrotite prin lege, ca monumente ale naturii.
Reteaua hidrografica densa a masivului a permis si dezvoltarea unei ihtiofaune bogate. Pot fi intalniti astfel: lipanul (Thymallus thymallus), pastravul (Sal mo trutta far io) - pentru care in bazinul Viseului a fost creata o zona speciala de protectie, boisteanul (Phoxinus phoxinus) etc.
Rezervatiile naturale
Rezervatia naturala complexa "Pietrosul Mare" se afla in partea nord-vestica a Muntilor Rodnei. A fost infiintata in anul 1932 si are o Suprafata de 3 300 ha, precum si o zona stiintifica de protectie absoluta. Ea se desfasoara pe un larg ecart altimetric (de la circa 750 m la 2 303 m), include in arealul ei reliefuri apartinand diferitelor cicluri de modelare (in special glaciar si periglaciar), precum si portiuni din principalele etaje de vegetatie ale Muntilor Rodnei, adapostind un mare numar de endemisme si raritati floristice.
In rezervatie sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene. Dintre acestea, pot fi amintite: gusa porumbelului (Polyschemone nivalis), soparlita (Veronica baumgartenii), mierea ursului (Pulmonar ia filarszkiana), ghintura (Gentiana lutea), floarea de colt (Leontopodiurn alpinum), etc. Ca endemisme rodnene mai pot fi mentionate Saussurea porci si crucea pamantului (Heracleum carpaticum). Dintre briofite (muschi) apare si o specie rara arctica-boreala: Aulacomnium turgidum). O serie de plante ocrotite pot fi intalnite atat in golul alpin (smftrdarul), cit si la limita superioara a padurii: zimbrul (Pinus cembra) si exemplare rare de tisa (Taxus baccata).
Dintre animalele ocrotite, In cadrul rezervatiei se intalnesc: ursul, rasul, capra neagra, marmota, acvila de stanca, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, ciuful pitic sa.
Rezervatia naturala "Izvorul albastru al Izei" este situata in partea estica a Muntilor Rodnei, in apropierea localitatilor Sacel si Moisei. Denumirea acestei rezervatii geologice si peisagistice (declarata in anul 1977), cu o suprafata de 100 ha, provine de la nuanta verzui-albastruie a izvorului carstic ce constituie unul dintre afluentii de obarsie ai raului Iza. Perimetrul rezervatiei se gaseste pe versantul sudic al Muntelui Magura. Puternicul izbuc iese dintr-un grup de stanci calcaroase, curgand apoi spre sud-sud-vest pe o suprafata structurala. Aici la 1 040 m alt. iese la lumina apa care patrunde in subteran printr-un aven situat la circa 1 270 m alt.
Rezervatia naturala Bila-Lala (1 000 ha) poarta numele a doua rauri cu izvoarele sub Vf. Ineu, care curg paralei in partea de nord-est a Muntilor Rodnei si ale caror vai reprezinta principala suprafata a rezervatiei. In perimetrul acesteia se remarca larga dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri si vai glaciare, morene etc), prezenta unor elemente apartinand retelei hidrografice deosebit de pitoresti (cascade, lacuri glaciare) si a unor elemente apartinand florei si faunei acestor munti: tisa, zambrul si cocosul de mesteacan.
Limita sudica a rezervatiei este reprezentata de culmea principala a Muntilor Rodnei (in lungul careia se aliniaza varfurile: Ineu, Ineut, Rosu), iar in nord-estul ei curge Bistrita Aurie. De altfel, accesul principal in rezervatie se face pornind din valea acestui rau, precum si din Pasul Rotunda si din localitatile Sant si Rodna.
Rezervatia naturala "Pestera de la Izvorul Tausoarelor*1 aflata in bazinul superior al paraului Gersa, a fost declarata monument al naturii in principal datorita prezentei Cristalelor de gips (anthodite) si a unor fosile cu importanta stiintifica descoperite in cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci). Este accesibila din localitatea Rebrisoara, pe valea raului Gersa.
OBIECTIVE DE INTERES PEISAGISTIC
Cascada Cailor intregeste frumusetea peisajului modelat in calcarele Pietrei Rele. Isi arunca apele peste praguri de roca ce insumeaza o cadere de peste 80 m (treapta principala are circa 16 m inaltime).
Cheile Bistricioarei se afla in apropierea Poienii Stiol, dar in cursul superior al Bistritei Aurii, care aici se numeste Bistricioara. Sunt chei scurte si stramte (4 - 5 m), cu pereti verticali nu prea inalti, sculptati in calcare cristaline. Cheile pot fi strabatute la ape mici, pana in locul in care se afla o cascada.
Circul glaciar Buhaescu aflat la partea superioara a vaii cu acelasi nume, este cel mai mare din Muntii Rodnei. Este compus din trei circuri. Unul adaposteste lacul Buhaescu. Altul se afla la picioarele Varfului Rebra, iar ultimul (cei al Iezerelor) este prins intre Culmea Grohotului si Vf. Rebra. Cel in care se afla lacurile are aspectul unui troc glaciar salbatic. In cadrul lui sunt sculptate in masa dura a sisturilor cristaline (si ocrotite de grohotisuri) cuvetele lacustre etajate ce adapostesc splendidele Tauri ale Buhaescului.
Circul glaciar Izvorul Cailor reprezinta un circ de dimensium mari, cu doua trepte, ultima sfarsind deasupra Cascadei Cailor. Este unul dintre cele mai pitoresti circuri glaciare din intreg masivul.
Circul glaciar Pusdrele este un troc glaciar tipic, independent de cel al Negoiescului, dar cu curgere spre acesta. Abrupturi si praguri acoperite cu ingramadiri de blocuri domina peisajul. La 1 520 m se afla Cascada Pusdrele.
Pasul Prislop (1 416 m alt.). Pe aici se face trecerea din bazinul Viseului in cel al Bistritei Aurii. Din pas putem admira in voie o portiune importanta din culmea principala a Muntilor Rodnei si in mod special imaginea unica a Ineului. Peisajul puternic umanizat al bazinului Viseului poate fi privit in tihna, din acest punct obligatoriu de popas pentru iubitorii muntelui.
Pasul Rotunda (Rodna) - 1 277 m alt., reprezinta cea mai pitoreasca trecatoare inalta din tara. La 1859 pe aici s-a construit un drum ce lega "Tara Nasaudului" de Bucovina si Moldova. La pitorescul peisajului se adauga splendida panorama oieri ta asupra varfurilor golase din lungul culmii Muntilor Rodnei (in vest), asupra Muntilor Maramuresului cu padurile lor nesfarsite de conifere (nord, nord-vest), Obcinelor Bucovinei (nord-est), ca si asupra Muntilor Suhardului si Bargaului, in sud-est.
Pasul Setref (826 m alt.). Desi nu este prea inalt, acest pas ofera spre nord o incantatoare priveliste asupra "Tarii Maramuresului", vechea vatra a dacilor liberi. Spre vest si sud-vest poate fi admirata culmea zimtata a Tiblesului, punctata de varfurile Bran, Tibles si Arcer. Catre est se desfasoara panorama Muntilor Rodnei, din trupul carora se detaseaza Vf. Pietrosu, iar la sud, Valea Salautei coboara spre "Tara Nasaudului"
Piatra Rea se remarca prin imensul abrupt calcaros cuprins intre Paraul Fantanii si Paraul Cimpoiesu. Pe un substrat alcatuit din calcare cristaline sunt ocrotite numeroase flori de colt. Alaturi de acestea sunt prezente multe specii arctico-alpine (vestigii ale florei arcto-tertiare). Trasatura caracteristica a florei acestor stancarii este abundenta elementelor floristice dacice: Aconitum moldavicum, var. hosteanum, Silene nutans. L, ssp. dubia, Saxifraga luteoviridis.
Piciorul Mosului. Veritabila creasta ce separa Zanoaga Pietrosului (Iezerului) de Zanoaga Mare. Din loc in loc, este presarata cu steiuri din roci calcaroase.
Poiana Stiol (circa 1 550 m alt.). Sub acest nume este cunoscuta vasta suprafata netezita, acoperita cu pasune, aflata pe cumpana de ape dintre Bistrita Aurie si Viseu. Ea ofera largi perspective catre Muntii Maramuresului, bazinul superior al Viseului, obarsiilor Bistritei Aurii si Varfului Gargalau, dar, in acelasi timp, si asupra caldarii glaciare Izvorul Cailor.
Turnul Rosu. Creasta ce separa Zanoaga Mica de Zanoaga Mare, intregind aspectul alpin al locurilor din jurul Pietrosului. "Ulita de Piatra". Sub aceasta denumire este cunoscut un mic defileu sapat in calcare, aflat in apropierea izbucului "Izvorul Albastru al Izei".
Valea Bila constituie, in special in partea ei terminala, un colt tainic de natura. Urmele ghetarilor de altadata sunt prezente la tot pasul. Impresionantele abrupturi stancoase ce coboara de sub Vf. Ineu si Coasta Neteda o fac de admirat dar si de temut. De la 1 650 m in sus turistii pot admira un circ glaciar in trepte, imbracat in imense acumulari de blocuri.
Valea Bistricioarei (denumirea Bistritei Aurii catre izvoare) reprezinta o vale glaciara de o frumusete aparte. Obirsiile sale sunt strajuite de silueta masiva a Varfului Gargalau.
Valea Lala, una dintre cele mai frumoase vai glaciare din acesti munti, prinsa intre Piciorul Plescutei (nord-vest) si Muntele Gaja (sud-est) porneste de sub Vf. Ineu. Ea prezinta la partea superioara un circ glaciar de dimensiuni mari. Aici sunt adapostite, in spatele pragurilor, morenelor si grohotisurilor, apele unor lacuri. Pe fundalul verde al jnepenisurilor se disting apele inspumate ale cascadelor raului nascut din prinosul apelor acestora.
Valea Negoiescului. Are partea superioara sub forma unui circ glaciar complex, In trepte, situat intre Varful Laptele Mare si Varful Galatul, in cadrul lui apar stanci slefuite de gheata, iar In fundal abrupturi suprapuse, tivite cu grohotisuri
Valea Putreda. Vale glaciara terminata la partea superioara prin doua mari circuri in trepte. Primul, cel de est, aflat sub Custura Cisiei. Cel de vest, complex, cuprinde patru circuri laterale: unul aflat sub Varful Omului, altul sub Vf. Cisa si doua sub Vf. Gargalau.
Vf. Batrana (1 710 m) domina partea occidentala a Muntilor Rodnei. Din varf se deschide o cuprinzatoare panorama asupra vailor Viseului si Izei (nord), crestei Tiblesului si vaii Salauta (vest) sau Culmii Nedeii (sud). Cea mai impresionanta imagine este cea a muntilor dispusi asemeni unor imense valuri de piatra punctate de varfurile Pietrosu, Rebra, Buhaescu Mare sau de Cormaia si Varful Repede, ce inchid adanca caldare a Gusetului.
Vf. Buhaescu Mare (2 119 m alt.) reprezinta o masiva piramida stancoasa aflata In punctul tn care se desprinde spre nord culmea inalta (veritabila creasta) ce face legatura cu Vf. Pietrosu. Din varf, privirea poate cuprinde imense spatii din interiorul Muntilor Rodnei, dar In mod special atrage atentia zona intens modelata glaciar de la obarsiile Buhaescului Mare.
Vf. Cobasel (1 835 m alt.) aflat pe rama sudica a muntilor, acoperit numai cu ienuparis, el ofera posibilitatea admirarii unor spatii vaste din arealul Rodnei, din cursul superior al Somesului Mare, ca si a peisajului original al Muntilor Bargaului.
Vf. Corongis (1 987 m alt.) reprezinta punctul culminant al culmii dintre Aniesul Mare si Izvorul Rosu, culme ce prezinta spre est aoruptun accentuate, scrijelite de numeroase culoare de avalanse, si presarata ta adevarate mari de grohotisuri. Spre nord se afla Coasta Taului, denumire datorata prezentei, atat pe culme, cat si pe versant, a unor mici lacuri. In stancile ce marginesc varful si-au gasit adapost: floarea de colt, planta Saussurea porcii (cunoscuta numai aici in Muntii Rodnei), specia de afin: Vaccinium uliginosum, precum si rarisimul alpin Astragalus penduliflorus.
Vf. Cormaia (2 033 m alt), alaturi de Varful Repede (2 074 m), domina zona occidentala cuprinsa Intre obarsiile inramurate ale paraului cu acelasi nume. Ofera imagini impresionante de o parte si alta a culmii principale a Muntilor Rodnei.
Varful Gropilor (2 063 m), situat intr-o portiune accidentata a culmii principale, lasa catre nord abrupturi impresionante de roca cristalina.
Vf. Ineu (2 279 m alt.) situat in partea rasariteana a Muntilor Rodnei, constituie una din atractiile zonei alpine. Impunator, prezentand o creasta prelunga ce coboara mai lin catre sud-est, dar cu prapastii impresionante pe versantul nordic, el este usor de recunoscut de la mare departare. Din varf, putem face un cuprinzator tur de orizont asupra culmilor si vailor ce se ramifica in chip de uriasa roza a vanturilor. Catre nord-vest admiram varfurile ce puncteaza traseul culmii principale, care culmineaza in Vf. Pietrosu, spre nord, dincolo de Pasul Prislop, culmile acoperite de paduri seculare de conifere ale Muntilor Maramuresului. La nord-est se adanceste caldarea si valea glaciara a Lalei, iar spre sud, dincolo de magurile Bargaului, se zareste cetatea de piatra a Calimanului.
Vf. Laptele Mare (Vf. Aniesul Mare) - 2 167 m alt. Desi ascensiunea pe varf solicita un efort in plus, ea ofera o priveliste frumoasa si salbatica in acelasi timp. Spre sud si sud-est poate fi urmarita serpuirea culmii principale, avand ca strajer Ineul, iar catre vest insiruirea de piscuri inalte dinspre Vf. Buhaescul Mare. Tot spre sud-est zvelta piramida de calcare a Varfului Corongis ne aduce aminte de un urias corn de rinocer.
Vf. Nedeia Taranului (1 857 m alt.), piramida muntoasa ce se inalta intre bazinele hidrografice ale Aniesului si Cormaiei, este un loc frecventat de turisti prin panorama cuprinzatoare pe care o ofera asupra culmilor sudice ale Rodnei sau Culoarului Somesului Mare, dincolo de care tasnesc spre cer magurile vulcanice ale Bargaului.
Varful Omului (2 135 m alt.). Prin pozitia sa, acest varf ofera posibilitatea de a face un tur de orizont cuprinzator asupra culmilor principale sau secundare ale Muntilor Rodnei. La sud salta zvelt, ascutit, Vf. Corongis, in apropierea caruia sclipeste in soare oglinda unui lac aflat chiar pe culme. Catre est se poate admira framantata portiune a crestei ce culmineaza in Vf. Ineu. Spre nord-est isi arata crestetul stancos, colosii de piatra ai masivului: Pusdrele (in plan mai apropiat), Pietrosu si Rebra (intr-un plan mai departat).
Vf. Pietrosu (2 303 m alt.) este, indiscutabil, "regele" inaltimilor, ce salta accentuat deasupra Piemontului Borsei. Uluitoarea zidire de roca dura poarta pe pantele sale urmele adancii scrijeliri efectuata de ghetarii pleistocen.. El domina tezaurul de neasemuita splendoare alpina al Muntilor Rodnei si atrage privirile turistului, indiferent de locul in care s-ar afla. Abrupturi ametitoare coboara catre Zanoaga Mare si Zanoaga Iezerului. Din trupul lui pornesc crestele alpine Turnu Rosu si Piciorul Mosului, unde doar caprele negre indraznesc sa se catere, in zilele cu cer senin, de pe varful punctat de statia meteo automata, ni se ofera panorama "Tarii Maramuresului", a lantului vulcanic Oas-Gutai-Tibles (nord, nord-vest), ca si a culmilor mai domoale ale Bargaului sau luminile si umbrele crestei Calimanilor (sud-est). Palcuri de jnepeni imbraca versantii ce marginesc crestele cu aspect tipic alpin ce pornesc catre Vf. Piatra Alba sau Varful Hotarului. Pietrosu, ca si Ineu, uriasa sentinela de piatra ce strajuie cu semetie intreg haosul de stanca, puzderia de zanoage si vai a Rodnei, este punctat cu violetul florilor de anghelina (Primula halleri) sau albul saxifragelor alpine (Saxifraga cymosa).
Vf. Pusdrele (2 188 m alt.) reprezinta un adevarat bastion stancos (aflat putin mai la nord de creasta principala) de pe pantele caruia isi aduna apele Paraul Repede si Negoiescul. Din varf, pot fi admirate caldarile glaciare de pe pantele nordice ale Muntilor Rodnei.
Vf. Rebra (2 225 m alt.), masiv, prins intre dqua sei adanci, el domina creasta ce leaga Buhaescul Mare de Pietrosu. Abrupturi impresionante coboara catre est sporindu-i zveltetea.
Vf. Rosu (2 113 m alt.). Inalt si stancos, el ocroteste vaile Cobaselului si Gajei (cu obarsiile modelate de dalta ghetarilor cuaternari). Catre nord-vest, din varf .porneste o creasta accidentata ce trebuie strabatuta cu atentie.
Varful Tapului (2 024 m alt.) cu profilul sau ascutit domina cumpana de ape dintre Cormaia si Guset, asistand impasibil la intensa modelare exercitata de izvoarele Lucacesei si Cormaiei.
Zanoaga Pietrosului (Iezerului) se afla la obarsia celei mai. importante vai ce coboara pe versantul nordic al Pietrosului. Versantii acestei caldari glaciare sunt imbracati in adevarate "mari" de pietre si palcuri de jnepeni. Perla ei o reprezinta lacul glaciar al carui contur se aseamana cu cel al tarii noastre.
CAI DE ACCES, LOCALITATI SI PUNCTE DE PLECARE IN DRUMETI
O adevarata centura de drumuri modernizate sau nemodernizate si, partial, de cale ferata, faciliteaza apropierea turistilor de spatiul Muntilor Rodnei. Cele mai importante drumuri sunt:
* Drumul national 18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei si Viseu de Sus, iar incepand de la Moisei, se indreapta catre Borsa si Pasul Prislop, permite apropierea de munte, dinspre nord. Din Pas catre Carlibaba, Iacobeni si Vatra Dornei, acelasi drum asigura trecerea sau accesul, spre si dinspre Moldova.
* Drumul national 17 C patrunde dinspre sud, intre Muntii Rodnei si cei ai Tiblesului, legand Becleanul pe Somes, Salva, Cosbucul, cu Romuli, Sacel (prin Pasul Setref) si respectiv Moisei. Din el pornesc traseele de pe versantul vestic al Rodnei, asigurand totodata trecerea spre "Tara Maramuresului".
* Drumul national 17 D se desprinde de cel anterior, in localitatea Salva si se indreapta catre Nasaud, Sangcorz-Bai, Rodna si Sant. Patrunde adanc in lungul Vaii Somesului Mare si din el pornesc o serie de drumuri forestiere si trasee turistice care asigura cunoasterea culmilor si vailor de pe versantul sudic al Muntilor Rodnei. De la Sant in sus, el nu mai este modernizat si nici accesibil auto. Poate fi parcurs insa cu piciorul. Dupa ce trece prin Pasul Rotunda face jonctiunea cu DN 18.
* Drumul judetean 172 B (nemodernizat) se desprinde din DN 17 D si asigura legatura cu localitatile Rebra si Parva.
Accesul pe calea ferata se face prin intermediul caii ferate ce se desprinde la Beclean, din magistrala Brasov -Ciceu -Deda -Dej -Baia Mare, si indreptandu-se, catre nord, prin Salva si Viseu de Jos asigura legatura cu Sighetu Marmatiei. Din aceasta se desprinde la Viseu de Jos o cale ferata secundara ce asigura legatura cu Borsa. De asemenea in localitatea Salva se realizeaza jonctiunea cu calea ferata care leaga Becleanul, Ilva Mica si Vatra Dornei. La Ilva Mica o alta cale ferata secundara asigura un acces usor catre Sangeorz-Bai si Rodna.
Anies (480 - 540 m alt.). Sat situat in apropierea confluentei Aniesului cu Somesul Mare, atestat documentar la 1450, el a jucat un rol important in apararea Rodnei. Inca din secolul al XVIII-lea, Aniesul este cunoscut si ca o statiune balneoclimaterica de interes local, datorita izvoarelor sale minerale (ne aflam la 7 km de Sangeorz-Bai). Satul constituie punctul de plecare pe si catre traseele 11, 9 si 10.
Borsa (590 - 950 m alt.). Unul dintre cele mai importante orase din aceasta parte a Depresiunii Maramuresului este asezat in Vaile Viseului si afluentilor acestuia: Tasla, Pietroasa etc, urcand mult in altitudine pe pantele Piemontului Borsei, dominat de impunatorul masiv al Rodnei. Inglobeaza si localitatile: Baia Borsa, Gura Repedei, Poiana Borsa si Fantana. Se afla la 20 km de Viseu de Jos, 90 km de Sighetu Marmatiei, 91 km de Bistrita si 91 km de Vatra Dornei. Atestata documentar la 1365, Borsa de astazi este un centru important pentru exploatarea si prelucrarea minereurilor, pentru exploatarea si industrializarea lemnului. Din oras pornesc traseele turistice 20, 21 si 22, care urca pe pantele nordice ale Muntilor Rodnei, in oras poate fi vizitata biserica din lemn ridicata la 1700, una dintre cele mai frumoase realizari ale arhitecturii populare, in lemn, din tara. Valoarea ei este sporita de decorul sculptat in lemn, cat si prin ansamblul de picturi realizate in 1775.
La circa 10 km de centrul orasului se afla Statiunea balneoclimaterici Borsa (850-870 m alt.). Din statiune pornesc traseele 17, 18, 19.
In drumul catre Pasul Prislop, la "Stramtoarea tatarilor44 poate Ti vazut monumentul ridicat in amintirea victoriei pe care locuitorii Borsei au obtinut-o la 4 septembrie 1717 impotriva tatarilor, condusi fiind de capitanul Lupu Alexandru.
Cosbuc (340-420 m alt.). Comuna (36 km de Bistrita) asezata in lunca Salautei, la circa 8 km de Salva. Hordoul de altadata, localitatea de azi adaposteste casa memoriala a poetului George Cosbuc.
Dealul Stefanitei (625 - 700 m alt.). Este un sat de munte cu casele la drumul national 17 C, dar raspandite si in poiana dominata spre nord de Pasul Setref. Pitoreasca localitate de munte aflata la confluenta Paraului Stefanitei cu Salauta, atrage, in primul rand, prin casele din lemn, admirabil integrate peisajului montan din jur. Din sat porneste traseul nr. 2, iar din Pasul Setref (826 m alt.), aflat in apropiere, traseul nr. 2.
Feldru (360 - 420 m alt). Comuna se afla in Valea Somesului Mare in plina zona a Dealurilor Nasaudului. Ea ofera turistilor posibilitatea de a merge pe poteci nemarcate catre localitatile Parva si Valea Borcutului, aflate la poalele sudice ale Muntilor Rodnei. Atestata documentar la 1440, ea adaposteste o biserica din lemn si o biserica ortodoxa de la 1783.
Fiad (430 - 480 m alt.). Mic sat aflat pe versantul vestic al Rodnei, la confluenta paraului Fiad cu Salauta. Pitoreasca asezare montana, de unde o serie de poteci nemarcate urca spre Obcina Telcisorului.
Gersa. Sub aceasta denumire sunt cunoscute doua sate (Gerta I, aflat la circa 400 m alt., in imediata apropiere a comunei Rebrisoara; Gersa II, sat mai mare, situat la 400 - 450 m alt., in bazinul mijlociu al paraului Gersa). Calea de acces in aceste sate este comuna cu cea pentru vizitarea Complexului carstic Tausoare-Zalion (21 km de Rebrisoara).
Ilva Mica (390-450 m alt.). Comuna atestata documentar la 1552, astazi centru de industrializarea lemnului adus din muntii din jur. Localitate mare, cu casele aflate pe ambele maluri ale Somesului Mare, la confluenta acestuia cu Ilva. Aici se desprinde din calea ferata Salva -Vatra Dornei, linia secundara ce se indreapta spre Sangeorz-Bai si Rodna, usurand accesul catre partea sudica a Muntilor Rodnei.
Maieru (470 - 550 m alt.). Comuna situata la 4 km de Sangeorz-Bai, intr-un bazinet depresionar al vaii Somesului Mare. Strajuita catre nord-vest de Magura Porcului, spre est de Magura Mare, iar spre sud de Dealul Bucnitori, Maieru isi aduna casele in locul in care Paraul Caselor isi coboara apele in cele ale Somesului Mare. Atestata documentar la 1440 sub numele de "Maior", este una dintre localitatile in care s-a infiintat una dintre primele scoli romanesti. Merita a fi vizitate atat biserica de lemn din deal (1818), cat mai ales Muzeul satesc (in fapt o colectie de etnografie si arta populara), care poseda si o serie de documente si obiecte ce au apartinut marelui scriitor roman Liviu Rebreanu.
Moisei (550 - 700 m alt.). Una dintre cele mai mari comune de pe Valea Viseului, dominata de culmile Muntilor Rodnei si ai Maramuresului, cu case ce urca mult pe culmile din jur. Atestata in documente la 1365 ca facand parte dintr-un cnezat romanesc. Aflat la 13 km de Viseu de Sus si la 73 km de Sighetu Marmatiei, Moiseiul ramane in istoria noastra ca simbol al rezistentei romanilor in fata trupelor hitleriste. Monumentul reprezentand 12 siluete uriase de barbati, sculptate in travertin de artistul Vida Gheza, aminteste de cei 29 de locuitori ai satului care au fost impuscati in luna septembrie 1944 de trupele dusmane in retragere. Din comuna se poate ajunge in Rezervatia naturala "Izvorul albastru al Izei si la Manastirea Moisei (secolul XVIII).
Nasaud (310-400 m alt.). Oras (24 km de Bistrita) binecunoscut, cu vechi traditii istorice si culturale, situat la varsarea Vaii Caselor in Somesul Mare. Adapostit tntre Dealurile monoclinale ale Nasaudului, cu un relief specific de cueste si suprafete structurale etajate, Nasaudul este o straveche asezare romaneasca, atestata documentar la . Orasul detine inca o serie de cladiri vechi si obiective demne de interes turistic. Cel mai important este "Muzeul Nasaudean". El cuprinde o colectie de arheologie, una de numismatica si o sectie de istorie medievala. Sectia de etnografie ne convinge inca o data de bogatia si armonia culorilor din spectrul tesaturilor de interior, ca si de frumusetea costumelor populare. In muzeu se afla si numeroase picturi pe lemn si sticla, de o mare valoare, ca si numeroase unelte.
Parva (480 - 600 m alt.). Comuna aflata la poalele sudice ale Muntilor Rodnei, pe Valea Rebrei, la 8 km de comuna Rebra. Strajuita de culmi, pe care casele satenilor urca pana la peste 1 000 m, Parva are un climat bland. In trecut era cunoscuta sub numele de "Baile Carpatia", dupa numele izvorului mineral captat si folosit inca din secolul al XVII-lea. In arealul sau sunt prezente si astazi izvoare cu ape minerale si mofete. Pe malurile Rebrei pot fi intalnite si cateva mori de apa. Prin localitate trece traseul nr. 5.
Rebra (350 - 440 m alt.). Comuna aflata in Dealurile Nasaudului, la contactul cu zona montana a Rodnei, este atestata documentar la . Prin ea trece traseul turistic numarul 5, care porneste de la gura de varsare a paraului Rebra si urca paralel cu apa acestuia catre culmea principala a Muntilor Rodnei.
Rebrisoara (330-400m alt.). Comuna mare, cu case oranduite pe malul drept al Somesului Mare si ia gura de varsare a paraului Gersa In raul amintit. Este atestata documentar la . In Rebrisoara pot fi vazute: biserica din lemn (ortodoxa) -monument de arhitectura din secolul XVII si monumentul cu basorelieful din bronz (opera a lui Corneliu Medrea) care reprezinta pe Ioachim si Iacob Muresanu, luptatori pentru drepturile romanilor. Din comuna porneste traseul nr. 5.
Rodia (500-550 m alt.). Situata pe Valea Somesului Mare si in preajma confluentei acestuia cu Paraul Bailor, comuna Rodna este una dintre cele mai vechi localitati din Transilvania (prezenta in documente la 1235 ca localitate miniera). Aici, la 11 km de Sangeorz-Bai, pot fi intalnite ruinele manastirii dominicane (sec. XIII). Foarte interesanta este colectia de etnografie si arta populara. Vechea si noua asezare miniera ofera astazi si numeroase izvoare minerale. De aici pleaca traseele turistice 13 si 14.
Pornind din Rodna si urcand drumul betonat ce insoteste apa Izvorului Bailor, dupa 8 km strabatuti printr-un decor pitoresc, se ajunge la Valea Vinului (690-750 m alt.) atragatoare statiune balneoclimaterica de interes local. Veche localitate miniera, dar si cu functii curative datorita apelor minerale si mofetei, ea are un climat moderat subalpin si se constituie intr-o baza de cazare In drumul catre inaltimile Ineului. Este strabatuta de traseul nr. 13 si de aici porneste traseul nr. 12.
Romuli (530-630 m alt.). Localitate importanta aflata pe Valea Salautei, acolo unde aceasta face un cot pronuntat catre est, ocolind parca Magura Sabii. Din comuna (cunoscuta altadata si sub numele de Stramba) porneste traseul nr. 3.
Salva (300 - 380 m alt.). Comuna mare aflata la nord de varsarea Salautei in Somesul Mare, strabatuta de calea ferata catre Viseu de Jos si Sighetu Marmatiei si totodata punct de desprindere a caii ferate catre Ilva Mica si Vatra Dornei. Atestata documentar la . Pentru a ajunge in Salva trebuie sa strabati 29 km de la Bistrita si 23 km de la Beclean.
Sacel (500 - 620 m alt.). Comuna aflata la confluenta Vaii Carelor cu Iza si cu numeroase gospodarii ce patrund adanc pe vaile dinspre sud, ca si pe inaltimile culmilor aflate Intre aceste vai. Documentele vechi atesta localitatea (aflata la 72 km de Bistrita) in anul 1353 ca facand parte din "terris seu possesioni bus Bogdan Woyvode". Centru de ceramica rosie nesmaltuita, lustruita cu piatra intr-o tehnica arhaica. Prin forma vaselor, tehnica de ardere si ornamentatie, aceasta ceramica de Sacel aminteste de cea dacica, in localitate pot fi admirate numeroase case din lemn si putem face cunostinta cu portul popular specific acestor locuri. Aflata la 4 km de Pasul Setref, comuna Sacel este separata prin Dealul Moiseiului (cumpana de ape dintre Iza si Viseu) de una dintre cele mai mari comune ale Maramuresului, Moisei.
Sangeorz-Bai (440-470 m alt.). Oras cu 10 430 de locuitori (1992) aflat la 30 km de Nasaud, in acelasi timp si statiune balneoclimaterica de interes national. Ocupa spatiul de la varsarea paraielor Cormaia si Borcut in Somesul Mare; in fapt, o depresiune pitoreasca aflata in spatele a doua defilee stramte. Localitatea este strajuita de cateva maguri vulcanice cum ar fi: Magura Sangeorzului (1 368 m alt.), Cornul Arsitei sau Varful Porcului. Statiunea, cu un climat subalpin a fost infiintata inca acum 200 de ani, datorita izvoarelor minerale binefacatoare. Este cunoscuta si sub numele de "Baile Hebe". Teritoriul orasului include si localitatile Valea Borcutului si Cormaia. Valea Borcutului sat aflat la 440-570 m alt.
In vestul depresiunii Sangeorzului (bazinul paraului Borcut, acolo unde se afla majoritatea izvoarelor minerale). Pornind din oras, prin sat trece traseul turistic nr. . Cormaia (455 - 500 m alt.) este un sat pitoresc, strabatut de raul cu acelasi nume, aflat in nordul localitatii propriu-zise Sftngeorz-Bai. Prin satul cu case rasfirate pe culmile ce strajuiesc apa Cormaiei trece traseul nr. . Folosind drumul forestier ce urca in lungul vaii acestuia, se ajunge in punctul de plecare al traseului nr. 8.
Sant (570-660 m alt.). Sat aflat la 7 km de Rodna, pe ambele maluri ale Somesului Mare.
In Sant pot fi vazute numeroase case din lemn si se poate vizita un foarte interesant muzeu satesc, in care se afla tesaturi si alte vechi piese de port popular. Sunt deosebit de interesante obiceiurile de iarna, pastrate cu sfintenie de locuitorii satului, in jurul localitatii sunt prezente cateva izvoare cu apa minerala. Urmand catre amonte valea Somesului Mare, intalnim ultimul sat montan Valea Mare (630 - 700 m alt.). De aici in sus, drumul nemodernizat urca spre Pasul Rotunda (1 277 m alt.).
Telciu (380 - 420 m alt.). Comuna aflata la confluenta Salautei cu apa Telciului, atestata documentar la . Admirabile cusaturi populare. De aici porneste traseul nr. . Urmand Valea Telciului catre amonte, vom intalni satul Telcisor (420 - 500 m alt.) dominat de Dealul Secaturii. Este strabatut de traseul nr. 4.
Viseu de Jos (450 - 550 m alt.). Comuna ce constituie in acelasi timp un nod de cale ferata. De aici se desprinde calea ferata ce asigura legatura cu orasul Borsa (23 km).
Viseu de Sus (490-550 m alt.). Oras situat la confluenta Viseului cu Vaserul. Este un important centru de prelucrare a lemnului exploatat In special in Muntii Maramuresului, in Viseu de Sus se afla o expozitie permanenta de etnografie. La sud de orasul cu circa 20 000 de locuitori pot fi intalnite si izvoare de apa minerala (cunoscute din vechime). Viseu de Sus se afla la 60 km de Sighetu Marmatiei si la 30 km de Borsa.
BAZE DE CAZARE: STATIUNI TURISTICE, CABANE, HANURI, HOTELURI SI REFUGII
Statiunea balneoclimaterica Borsa (850 - 870 m alt.). Cea mai cunoscuta si cautata statiune turistica din judetul Maramures, Borsa, se afla pe pantele nordice ale Muntilor Rodnei. Usor accesibila pe DN 18 moderna statiune ofera turistilor un ideal loc de odihna si o baza de cazare bine pusa la punct. Aici isi asteapta turistii: Hotelul "Cascada" (categ. I, 120 locuri, restaurant); Vila "Bradet" (categ. I, 98 locuri) si Hotelul "Stibina" (recent renovat, categ. I, 170 locuri, restaurant si baza de tratament). Din statiune, un telescaun dublu, cu o lungime de 1920 m urca in 17 minute (circa 400 de persoane pe ora), o diferenta de nivel de 500 m. De la capatul de sus al telescaunului, un teleschi cu o lungime de 790 m poarta iarna pe schiori catre varful Stiol (1 611 m alt.).
Din statiune se poate urca in munte pe traseele 17, 18 si 19 sau se poate ajunge usor in punctul de plecare al traseului 20.
Statiunea balneoclimaterica Singeorz-Bai (440-470 m. alt.). Situata in nord-vestul orasului propriu-zis, in bazinul paraului Borcut, statiunea, protejata de dealuri acoperite cu palcuri de padure si pasuni, constituie prin dotarile sale o baza de plecare pe traseele 6, 7 si 8.
Cazarea poate fi facuta in Hotelul "Hebe" (categ. I, 902 locuri, restaurant, baza de tratament), in Complexul sindicatelor (categ. I, 676 locuri, restaurant, baza de tratament), ca si intr-un numar de 16 vile.
Statiunea balneoclimaterica Valea Vinului (720 m alt.). Aflata la 8 km nord de Rodna, Valea Vinului este o mica statiune de interes local. Dispune de 2 vile cu circa 89 de locuri si de un restaurant aflat in custodia Uniunii Scriitorilor.
Hotel "Iezerul" se afla in centrul orasului Borsa (la 665 m alt.) si dispune de 64 locuri de cazare. Poate fi folosit de turistii care urca in Muntii Rodnei, in special pe traseul nr. 21, dar si pe traseele 20 si 22.
Hotel "Ineu" se afla in Rodna (525 m alt.) facilitand accesul pe traseele 13, 14, 12 sau 15, 11, 9 si 10 aflate pe versantul sudic al Muntilor Rodnei. Dispune de 50 locuri de cazare.
Hotel "Salauta" situat in centrul orasului Nasaud poate fi folosit ca baza de cazare pentru turistii care doresc sa patrunda in munte dinspre sud si vest. Are 60 locuri de cazare.
Cabana "Capra Neagra" se gaseste in comuna Moisei. Are 24 de locuri si un restaurant. Poate fi utilizata de turistii care doresc sa cunoasca frumusetile coltului nord-estic al Muntilor Rodnei.
Hanul "Prislop" (aflat in reconstructie) situat pe DN 18 cu putin inainte ca acesta sa ajunga in Pasul Prislop, ofera serviciile unui bufet la 1 390 m alt. si loc pentru instalarea corturilor.
Cabana "Farmecul Padurii" asteapta turistii la confluenta Cormaiei cu Valea Vinului (585 m alt.). Este accesibila pe traseul nr. 7, iar din preajma ei porneste traseul nr. 8.
Cabana I.P.E.G. "Pudrele" situata in imediata apropiere a fostei cabane Pusdrele, dispune de cabanier si ofera conditii pentru cazarea a 30 de turisti, (cu aprobarea celor ce o au in grija)
Alte locuri de cazare sunt reprezentate de cabanele forestiere si de vanatoare, cantoanele silvice, tabere de copii, statii meteo, exploatari miniere etc. Toate aceste spatii de cazare pot fi folosite cu aprobarea celor ce le au in administrare, cu exceptia cazurilor de vreme nefavorabila.
Cantonul silvic si cabana de vanatoare de la "Izvorul albastru al Izei" situate pe valea Izei la 1 020 m alt.; statia meteorologica "Iezer" adapostita in caldarea glaciara a Pietrosului (1 760 m alt., 8 locuri), iar in apropierea ei mica cabana de vanatoare "Zanoaga Marmotelor"; cantonul silvic "Gura Noaselor" de pe valea Repedea (5 km de Borsa); cantonul silvic din punctul Sesuri (1 060 m alt.) ridicat in apropierea confluentei Sesului cu Bistrita Aurie; cabana forestiera din punctul Rotunda aflata in locul in care se desprinde DN 17 D catre Pasul Rotunda si localitatea Sant (985 m alt., km 190,9 m al DN 18); cantonul zoopastoral Rotunda (10 locuri), situat in apropierea Pasului Rotunda (4,4 km din valea Bistritei Aurii si 15,6 km de satul Valea Mare); cabana de vanatoare "Prelucile Gagii" (1 km din Pasul Rotunda); tabara de copii "Valea Blaznei" (1 240 m alt., 100 locuri) cu o splendida pozitie la sud de varful Stanistea (1 478 m); cabana forestiera "Intre Aniese" (630 m alt., 8 locuri) de la confluenta Aniesului Mare cu Aniesul Mic; cabana forestiera aflata la confluenta Aniesului Mic cu izvorul Ursului (890 m alt., 8 locuri); cabana forestiera "Intre Izvoare" (1 100 m alt., 10 locuri) de la confluenta Izvorului Mare cu Izvorul Galatului; cabana forestiera "Detunata" (la 3 km mai sus de cabana "Farmecul Padurii"); cabana forestiera situata la contluenta Cormaiei cu Cormeita (10 locuri); cabana forestiera "Izvorul Negru" (740 m alt., 10 locuri) adapostita la confluenta Rebrei cu afluentul sau Izvorul Negru; cabana de vanatoare si cantonul silvic din Gura Rebrei ("Intre Rebre") - 795 m alt., 18 km, de comuna Parva, inaltate imediat la sud de confluenta Rebrei cu Rebrisoara Mare; cantonul silvic de confluenta Rebrisoarei Mari cu Prislopasul (858 m alt.); cantonul silvic "Zavoaiele Borcutului" (20 locuri) situat la 930 m alt pe valea Stramba la confluenta cu izvorul Barlata, accesibil pe drumul forestier care pleaca din Romuli si trece pe valea Izvorului lui Nistor prin Pasul Pietrii catre Moisei.
TRASEE TURISTICE
. Pasul Setref-"La Jgheaburi - Saua Batranei - Tarnita "La Cruce" - Saua ,"Intre Izvoare" - Tarnita Barsanului - Curmatura Galatului - Saua Gargalau - Tarnita lui Putredu - Saua cu Lac - Varful Ineut - Saua Gagii - Pasul Rotunda.
Timp de mers: 27 -28 ore (4 -5 zile).
Marcaj: banda rosie. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Satul Dealu Stefanitei - Valea Fundoaia - Preluca de sub Capul Muntelui - "La Jgheaburi".
Timp de mers: 2 1/2 - 3 ore.
Marcaj: triunghi albastru.
. Comuna Romuli - Valea Stramba - Cabana "Zavoaiele Borcutului* - Varful Batrana - Saua Batranei.
Timp de mers: 8 ore. Marcaj: triunghi rosu.
Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Comuna Telciu - Valea Telcisorului - Varful Tomnatic - Varful Nedeii - Saua Batranei.
Timp de mers: 11 - 12 ore. Marcaj: punct rosu.
Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Satul Rebrisoara - Satul Rebra - Valea Rebrei - Tarnita "La Cruce".
Timp de mers: 11 -12 ore. Marcaj: triunghi albastru. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Statiune balneoclimaterica Sangeorz-Bai - Muntele Runcu - Magura Sangeorz - Varful Craiului - Varful Detunata - Varful Bulgarelui - Varful Paltinului - Varful Tapului - Varful Cormaia - Saua Obarsia Rebrii
Timp de mers: 12 ore. Marcaj: banda albastra. Nu se recomanda pe timp de iarna
. Podul Cormaii - Satul Cormaia - Valea Cormaia - Saua Obarsia Rebrii.
Timp de mers: 10 ore. Marcaj: triunghi rosu. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Cabana "Farmecul Padurii" - Paraul Vinului - Varful Nedeia Taranului - Varful Nedeia Strajii- Saua "Intre Izvoare" ("La Carti").
Timp de mers 7 - 8 ore. Marcaj: punct rosu. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. "Intre Aniese" - Valea Aniesului Mic - Saua "Intre Izvoare" ("La Carti").
Timp de mers: 3 ore. Marcaj: cruce galbena. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. "Intre Izvoare" - Valea Izvorului Mare - Tarnita Barsanului.
Timp de mers: 3 ore. Marcaj: banda galbena. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Satul Anies- Valea Aniesului-"Intre Aniese*-"Intre Izvoare* - Izvorul Galatului - Saua Gargalau.
Timp de mers: 12 ore. Marcaj: cruce albastra. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Satul Valea Vinului - Izvorul Rosu - Muntele Cisa - Tarnita lui Putredu.
Timp de mers: 4 ore. Marcaj: triunghi albastru. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Comuna Rodna - Valea Vinului - Izvorul Bailor - Saua Curatel.
Timp de mers: 5 ore. Marcaj: triunghi rosu. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Comuna Rodna - Capul Benes - Saua Curatel - Saua cu Lac - Valea Lalei - Gura Lalei.
Timp de mers: 11 -12 ore. Marcaj: punct albastru. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Comuna Sant - Tabara de copii "Miorita" (Valea Blaznei) - Varful Cobasel - Varful Rosu - Varful Ineut.
Timp de mers: 6 ore. Marcaj: cruce albastra. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Lacul Lala Mare - Saua Gagii.
Timp de mers: 1 ora. Marcaj: punct rosu. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Statiunea turistica Borsa - Poiana Stiol - Saua Gargalau.
Timp de mers: 3-4 ore. Marcaj: banda albastra. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Statiunea turistica Borsa - Valea Fantanii - Cascada Cailor - Poiana Stiol - Poiana Prislop.
Timp de mers: 3-4 ore. Marcaj: triunghi rosu. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Statiunea turistica Borsa - Buza Muntelui - Fata Meselor - Cabana I.P.E.G. "Pusdrele" - Saua Laptelui.
Timp de mers: 5 - 5 1/2 ore. Marcaj: punct albastru. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Orasul Borsa - Valea Negoiescului Mare - Cabana I.P.E.G. "Pusdrele" - Saua Galatului.
Timp de mers: 4-5 ore. Marcaj: triunghi albastru. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Orasul Borsa - Statia Meteorologica "Iezer" - Lacul Iezer - Varful Pietrosu - Varful Rebra - Varful Buhaescu Mare.
Timp de mers: 5 ore. Marcaj: banda albastra. Nu se recomanda pe timp de iarna.
. Gara Borsa - Varful Gruietilor - Statia Meteorologica "Iezer".
Timp de mers: 5 ore. Marcaj: triunghi rosu. Nu se recomanda pe timp de iarna.
