Din nefericire societatea contemporană este martora unui fenomen deloc plăcut: mediul uman tinde să devină un mediu antiuman, toate acestea datorită exploatării intensive a naturii şi extinderii mediului artificial, fenomene care azi caracterizează cadrul material al societăţii. Astfel, scăpată de sub control, artificializarea accentuată şi haotică a mediului tinde să-l transforme într-un mediu antiuman.
Într-o omenire civilizată, în care se vorbeşte tot mai des despre dezvoltare durabilă, ecologie, protecţia patrimoniului şi eco-urbanism, pare un paradox când ne uităm în jurul nostru şi vedem cât de mult se construieşte şi ritmul rapid în care aceşti coloşi de betoane se ridică, parcă neţinând cont de nici o regulă.
În procesul de dezvoltare urbană, cauzele care au determinat agresiunea mediului construit asupra celui natural ţin fie de lipsa sistematizării, fie de sistematizarea necorespunzătoare, de dezvoltarea haotică a oraşului şi supraextinderea sa teritorială, cu superconcentrarea urbană, ca factor de aglomerare. Aceste cauze au afectat scopul oraşului: acela de a oferi condiţii superioare de viaţă, confort şi protecţie. În principiu, nu urbanizarea în sine constituie sursa principală a degradării mediului urban, ci modul necontrolat în care aceasta are loc.
Municipiul Cluj -Napoca, este oraşul reşedinţă al judeţului Cluj şi se întinde pe o suprafaţă de 197,5 kmp pe văile Someşului Mic şi Nadăşului, la o altitudine de 360 m, într-un amfiteatru natural străjuit de pe trei părţi de dealuri şi coline, cu înălţimi între 500 şi 700 m. Conform datelor din 18 martie 2002 populaţia municipiului număra 317.953 locuitori, reprezentând 43,1% din populaţia judeţului şi 65% din totalul celei urbane.
Dacă după anul 1990 ritmul construirii locuinţelor s-a redus în mare parte, acesta a reînceput îndeosebi după anul 2000.. Piaţa imobiliară a fost luată cu asalt, apărând zeci de proiecte imobiliare care mai de care mai măreţe. Au fost vizate îndeosebi zonele periferice ale Clujului pornind de la ideea ca omul modern este stresat de oraşele veşnic aglomerate, din care natura aproape a dispărut, în care străzile înguste se întretaie ameţitor şi în care traficul intens din fiecare zi devine tot mai puţin suportabil.
Prin raportare la restul oraşului, cristalizarea noilor zone şi cartiere se face de multe ori izolat de vecinătăţile urbane, din cauza lipsei drumurilor de acces şi a reţelelor de utilităţi la nivelul întregului perimetru. Aceste noi dezvoltări imobiliare suferă de lipsa serviciilor de bază, prezente în mod uzual în orice cartier rezidenţial.
Iniţial municipiul Cluj- Napoca avusese 14 cartiere, dintre care Dâmbul -Rotund, Iris, Bulgaria, Mărăşti, Someşeni, Între Lacuri, Gruia, Centru, Gheorgheni, Andrei Mureşanu, Zorilor, Mănăştur, Grigorescu, Plopilor. Apoi când a început febra investiţilor s-au mai construit încă câteva cartiere: Bună Ziua, Becaş (Colonia Becaş), Sopor (Colonia Sopor), Borhanci (Colonia Borhanci), Zorilor Sud (Europa) şi Colonia Făget, iar în prezent Consiliul Local a dat "undă verde" la construirea a încă două cartiere: cartierul Tineretului şi cartierul Lombului. Cuantificând aceste date putem observa în ce stadiu de dezvoltare urbană a ajuns municipiul Cluj- Napoca: de la 14 cartiere de bază s-a ajuns la 22 de cartiere. Problema de la care se pleacă nu este cât de mult se dezvoltă Clujul ci modul în care acest proces se derulează.
În prezent municipiul Cluj-Napoca are un Plan Urbanistic General (PUG), întocmit de SC Arhitex Intelsoft SRL Bucureşti, proiectant şi aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 792/1999, însă pe parcusul timpului acesta a suferit unele modificări datorată aprobării Consiliului Local ale unor PUZ-uri (Planul Urbanistic Zonal) şi PUD-uri (Plan Urbanistic de Detaliu) care schimbă uneori regulile impuse prin PUG. Potrivit datelor din PUG, suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului era de 17 952 ha, din care 22,67% (4 069,68 ha) intravilan şi 77,33% (13 881,95) extravilan. Terenul agricol al municipiului era în 2004 în suprafaţă de 9,931 ha din care 4,925 ha terenuri arabile, 2,725 ha păşuni, 964 ha fâneţe şi 1,317 ha livezi. Terenul neagricol era în suprafaţă de 8, 021 ha, din care 2, 812 ha păduri şi alte terenuri forestiere, 286 ha terenuri cu ape şi ape cu stuf, 395 ha căi de comunicaţii şi căi ferate, 3,397 ha terenuri ocupate cu construcţii şi curţi şi 1,131 ha terenuri degradate şi neproductive. Din totalul suprafeţei terenurilor 804 ha reprezintă proprietate publică ( 540 ha suprafaţă neagricolă şi 41 ha suprafaţă agricolă) şi 13.705 ha proprietate privată (218 ha teren neagricol şi 1.067 ha teren agricol).
Una dintre modificările aduse PUG-ului municipiului a fost şi introducerea în intravilan a unei suprafeţe de teren din zona sudică a oraşului, astfel dublându-se suprafaţa de intravilan. Acest lucru nu a trecut neobservat, datorită faptului că nu au fost continuate studiile de urbanism prin PUZ-uri menite să reglementeze mai detaliat posibilitatea de construire, poziţia căilor de acces, a infrastructurii, motiv pentru care s-a construit haotic şi lipsit de perspectivă în vederea unei dezvoltări durabile. În urma avizării favorabile a Planului Urbanistic Zonal - Făget Cluj-Napoca, intravilanul municipiului se măreşte cu o zonă a cărei suprafaţă este de 1.135 ha ( din care 53, 2% reprezintă terenuri neagricole, în cadrul cărora vegetaţia forestieră - păduri şi tufărişuri- ocupă 89,7% - pădure de protecţie cu rol social de recreere.
Oportunitatea elaborării PUZ -Făget Cluj-Napoca, a fost motivată de nevoia de a proteja printr-un cadru legislativ specific zona Făget, de construirea fără autorizaţie sau cu autorizaţie de construire eliberată de Consiliul Judeţean pentru construcţii cu caracter aşa-zis provizoriu, de vacanţă. Cu toate că PUZ-ul a delimitat zonele funcţionale construibile, introducerea în intravilan a acestei zone, a amplificat presiunea antopică asupra pădurii, tot mai multe terenuri forestiere private fiind parcelate şi mai apoi vândute, astfel amplificând tendinţa de construire în interiorul trupului de pădure şi împrejurul ei.
Dat fiind focalizarea atenţiei a investitorilor spre dezvoltarea imobiliară a zonei Făget , odată cu intrarea în vigoare a Ordinului ministerial nr. 776/ 05.09.2007, această zonă a fost declarată sit natural şi inclusă în reţeaua ecologică "Natura 2000". Astfel orice proiect imobiliar care urmează să se dezvolte în zonă va avea nevoie de aprobarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în urma studiului de impact asupra mediului. Această măsură s-a luat şi datorită existenţei unui proiect imobiliar de construire a unui cartier rezidenţial în zona Mănăştur Făget Sud, elaborat de SC Holding Mănăştur SRL.
