CORP COSMIC
Corpurile cosmice sunt de doua feluri : corpuri fierbinti - care emit lumina si caldura in spatiul inconjurator ( stelele)
: corpuri reci - carenu emit lumina proprie , cid oar reflect alumina de la stele (planetele asteroizii, meteoritii, cometele). Corpurile reci alcatuiesc sistemele planetare
ALCATUREA UNIVERSULUI
Universul este alcatuit din:
- galaxii (foemte dintr-un nr foarte mare de stele si din materie intrastelara foarte rarefiata)
- Nebuloase gazoase (constituie o grupare neorganizata a materie neorganizate, sub forma de mari aglmerari de gaze si praf cosmic)
- Gauri negre (sunt obiecte ceresti spre care este atrasa puternic material din spatiul inconjurator)
- Alte corpuri ceresti
Materia din univers se prezinta sub 2 forme esentiale:
- Organizata in corpuri cosmice
- Neorganizata, ca praf cosmic si gaze interstelare
GENEZA SI ORIGINEA SIST. SOLAR
Varsta universului a fost calculate la aproximativ 15 mld ani. Universal era initial concentrate sub forma de particule si antiparticule intr-un spatiu de proportii reduse si aveau o temperature foarte mare. Expansiunea extreme de rapida a acestei materii fierbinti a fost comparata cu o explozie, fenomenul fiind numit BIG BANG. Din momentul exploziei are loc un proces continuu de crestere a cestuia concomitant cu dezvoltarea diferitelor structure cosmic. Astfel, din aglomerarile mai mari sau conturat galaxii. Soarele si Sistemul solar au rezultat prin concentrarea materiei dintr-un sector al galaxiei noastre, process inceput cu circa 4,5 miliarde de ani in urma.
Sistemul Solar
Sistemul solar este o component a Caii Lactee. Corpurile cosmic din sistemul solar sunt cele 9 planete + comete asteroizi si meteoriti.
Multe procese si fenomene care au loc pe suprafata terestra sunt determinate de interrelatiile Pamantului si Soarelui si cu alte corpuri cosmice in special cu luna. Mai importante sunt:
- Producerea mareelor
- Dezagregarea rocilor
- Ritmurile proceselor biotic, cu frecventa diurnal sau sezoniera
Soarele: - Soarele este astrul central al sistemului nostrum planetar. Soarele este alcatuit in intregime din gaze, densitatea lui reprezinta doar ¼ din densitatea medie a Pamantului. Numai 2 gaze alcatuiesc 99 % din masa Soarelui: hydrogen 55% si heliu 44%, restul de 1 % este format din alte 63 de elemente care se intalnesc si pe Pamant.
Soarele apre o miscare de rotatie neuniforma ca viteza, si un camp magnetic redus.
Soarele se compune dintr-o parte centrala (interiorul soarelui) si din atosfera solara.
- Interiorul soarelui concentreaza cea mai mare parte din acestei stele si este alcatuit predoiminant din hydrogen se caracterizeaza prin temperature foarte ridicatesi presiuni foarte mari. Ca urmare materia este in stare de plasma.
Din energia totala emisa de soare pamantul primeste numai a 2 miliarda parte
- Atmosfera solara este compusa din fotosfera - este stratul exterior, luminous al soarelui
cromasfera care este invelisul care inconjoara fotosfera
coroana solara este invelisul exterior al atmosferei solare. Din coloana solara sunt emise fluxuri de plasma numite vant solar, care ajung foarte aprope de planeta noastra.
Planetele Sistemului Solar
Planetele care se invart in jurul Soarelui, sunt planete mici si gigant
Mercur - planeta cea mai mica sic ea mai aprpiata de soare. Are o atmosfera extrem de rarefiata
Venus - Atmosfera este densa continand preponderant co2 N si o2
Pamantul - A 3 plameta distant fata de soare, cu un satekit natural Luna
Marte - Planeta cea mai asemanatoare pamantului din punc de vedere al caracteristicilor esentiale are 2 sateliti, de dimensiuni reduse: Phobos si Deimos.
Jupiter - cea mai mare planeta di Sistemul Solar. Datorita marii departari fata de soare, temperatura lui Jupiter, ca si a planetelor Saturn, Uranus, Neptun si Pluto, coboara foarte mult. Jupiter are 16 sateliti: Europa, Calisto etc.
Saturn - a doua planeta ca marime din S.S. Se distinge prin numarul mare de inele care o inconjoara si prin cei mai multi sateliti, 18 ,
Uranus - a treia planeta ca marime, dar cu cele mai multe inele ,19, si cu multi sateliti,15.
Neptun - este inconjurata de 4 inele si 8 sateliti
Pluto - cea mai departata planeta fata de soare sic ea mai asemanatoare , ca dimensiuni, cu Pamantul.
3. CARACTERISTICILE PAMANTULUI SI CONSECINTELE LOR GEOGRAFICE
Forma si dimensiunile pamantului Pamantul are o forma de ellipsoid de rotatie, turtit la poli si bombat la ecuator, dimensiuniile Pamantului fiid date de cele 2 semiaxe care sunt defapt razele pamantului. Diferenta dintre cele 2 semiaxe este de 21 km ecuatorul fiind mai mare
Pamantul are o structura complexa si ca urmare are o forma deosebita, acestei forme I s dat numele de geoid.pt pamnt au mai fost propuse si denumirile de teroid si teluroid plecandu-se de la faptul ca este usor bombat la polul Nord si la latitudiniile medii din emisfera sudica si scobit la Polu Sud
Forma Pamantului determina o serie de particularitari geografice precum:
- Meridianele nu prezinta cercuri , ci eclipse
- Ca urmare a diferenei de marime intre raza ecuatoriala si raza polara, acceleratia gravitational scade ca valoare de la polis pre Ecuator
- Marimea radiatiei solare inregistrata la suprafata terestra scade de la ecuator spre regiunile polare
Alcatuirea chimica a Paantului
Pamantul sa format printr-un process continuu de concentrare a materie cosmice sub efectul gravitatiei
Impreuna cu miscarea de rotatie a planetei, acesta a determinat, in decursul a celor 4.5 mld de ani evolutie distribuirea generala a elementelor chimice :
Cele grele in centru , iar cele usoare catre suprafata. Desi in alcatuirea pamantului intra 90 de elemente chimice ponderea lor este diferita.
Propritatile fizice ale Pamantului
Magnetismul terestru
Datorita structurii sale interne Pamantul se comporta ca un magnet urias, care are 2 poli magnetici. Magnetosfera capteaza vantul solar, pe care il dirijeaza spre poli magneici, unde se produc aurorele polare.
Densitatea Pamantului
Densitatea medie a Pamantului este de 5,515 g/cm3 valoare care variaza dinspre centru spre suprafata din cauza distribuiri neuniforme a principalelor elemente
Gravitatia terestra
Pamantul exercita o forta gravitationala care se manifesta prin atragerea oricaror alte corpuri Legea atractiei universal emisa de Isac Newton, este exprimata prin formula G= g(m1m2)/d2
Unde g este constanta gravitatioonala
Intre 2 corpuri actioneaza forte de atractie proportionale cu masele lor ( m1m2) si invers proportionale cu patratul distantei (d) dintre ele
Atractia gravitational a Pamantului influenteaza in mare masura fenomenele ce au loc la supraafata terestre , precum si in atosfera si hidrosfera.
Existent geosistemului este conditionaa de atractia gravitational a pamantului
Inclinarea axei terestre
Axa polara este inclinata facand cu verticala orbitei terestre un unghi de 23 de grade si 27 de minute , iar cu planul orbitei un unghi de 66 grade si 33' . consecintele acestei inclinari sunt
o Repartitia inegala pe suprafata terestra a cantitati de energie solara
o Variatia duratei perioadei de lumina si intuneric din timpul anului
o Formarea anotimpurilor.
Miscarile Pamantului
Pamantul efectueaza o serie de miscari, dintre care cele mai importante sunt: miscarea de rotatie si miscarea de revolutie
Miscarea de rotatie a Pamantului
Pamantul efectueaza o miscare de rotatie in jurul axei sale de la est la vest in aprox. 24 de ore. Valoarea vitezei de rotatie a pamantului scade de la ecuator spre poli.
Consecintele miscari de rotatie
Alternanta zilelor si noptilor
Variatia orei pe glob
Modificarea temperaturii aerului
Abaterea corpurilor in miscare
MIscarea de revolutie a Pamantului
MIscarea de revolutie este efecutata de Pamant in jurul soarelui pe o orbita in forma de elipsa, soarele aflndu-se intr-unul dintre focarele orbitei. Din aceasta cauza distant soare pamant este variabila. Pamantul parcurge orbita sa in jurul soarelui timp de 1 an . viteza medie de deplasare medie pe orbita in jurul soarelui este de 29.7 km/s. Consecintele miscarii de revolutie :
Iluminarea si incalzirea neuniforma ale celor 2 emisfere in timpul miscari de revolutie, determina formarea anotimpurilor si succesiunea lor, precum si durata inegala a zilelor si noptiilor in cursul anului.
Zi si noapte polara
La polul Nord intre 21 martie si 23 sept soarele nu apune. In aceeasi perioada la polul sud este noaptea polara.in functie de durata zilelor si noptilor se invidualizeaza anotipurile care sunt in nr de 4 la latitudini mijloc si de numai 2 la latitidini Mari(iarna si vara)
CAP. 2 MASURAREA SI REPREZENTAREA SPATIULUI TERESTRU.
Globul
Constituie o reprezentare expresiv exacta , fiind o miniature a formei terrei.
Numarul si marimea elementelor ce pot sa apara pe suprafata sa sunt limitate
Harta
Este forma de reprezentare a suprafetei terestre, in intregime sau pt anumite portiuni care are cea mai mare utilizare datorita realizari ei pe suprafete plane cu dimensiuni convenabile si usurinta in manipulare
Caracteristicele de baza a hartilor
- repreZentarea micsorata a suprafetei teresre in baza uni raport numit ''scara harii'' redat in 2 moduri numeric si grafic
- reprezentare conventionala cu raportare la 2 elemente: alegerea tematici si alegerea gradului de detaliere
- reprezentarea generalizata
- reprezentarea selective, impusa de ceea ce doreste a fi prezentat pe harta si de scara haritii.
Continutul hartii
Pe harta sunt redate numeroase elemente intre care importante sunt:-scara hartii(numerica si grafica)
Coordonatele geografice
Coordonatele geografice :
- latitudinea - departarea unui unct fata de ecuator, exprimata in grade cu valori cuprinse intre 0 grade si 90 de grade in fiecare emisfera de unde denumirile de: "latitudine Nordica si latitudine sudica ". pe hartiile reprezentand globul, continentele, statele latitudinea este redata prin paralele.
- Longitudinea- departarea unui punct spre est sau vest, in raport cu meridianul de origine , 0 grade , ce trece prin Greenwich: spre est intre 0 grade si 180 de grade iar inspre vest la fel. Pe hartile pe care sunt redate spatii intinse eista trasate meridiane.
Valorile de longitudine si latitudine servesc la precizarea pozitiei geografice a oricarui punct(la intersectia arcului de meridian cu cel parallel, se calculeaza valorile lor prin raportare la elementele de pe caroiaj)
Elemente de planimetrie
- Apele sunt repprezentate printr-o linie subtire de culoare albastara
- Raurile printr-o linie albastru inchis
- Padurile apar prin areale de culoare verde in interiorul carora este plasat simbolul existentei predominante
- Asezarile umane sunt redate prin contur
- Caile de comunicati semen traditionale cai ferate in negru Drumuri rutiere in rosu
Modul de realizare al hartilor.proiectiile cartografice
Procesul implica folosirea unor sisteme de proiectie numite proiectii cartografice, care au 2 componente de baza suprafata adica planul de proiectie pe care se realizeaza transpunerea elementelor de pe sfera terestra si pozitia acesteia in raport cu sfera. Proiectiile pot fi :
Cilindrice , conice si azimutate
Tipuri de harti
-dupa scara de proportie
-dupa continut sunt 2 grupe mari : harti generale si harti speciale(in cadrul hartii sunt separate elementele de baza necesare si reprezentarile spatial ale elementelor principale ce defines tematica hartii)se disting harti fizico geografice economicogeografice, geomorfologice, etc
- Dupa marimea teritoriului reprezentat impune difernete intre : harti pe care apare intreaga suprafata a pamantului(planigloburi, planisfere, mapamond); harti ale emisferelor continentelor, statelor, bazinelor oceanice; hartii ale unor suuprafete rastranse
- dupa destinatia utilizarii
Importanta reprezentarilor cartografice
Elementele specific pe care le are fiecare impugn utilizarea principal pt care au fost realizate (harti si diagrame ale elementelor climatic, de navigatie, etc), de unde importanta oricarei harti
CAP 3 RELIEFUL
Relieful - reprezinta ansamblul asperitatilor existentelanivelulscoartei terestre, acestea aparand ca figure geometrice cu dimensiuni variabile. Sunt numite forme de relief si se compun din suprafete cu infatisare si inclinare diferite care se intersecteaza in lungul unor linii.
Genetic , formele de relief sunt conditionate de actiunea unui agent sau a mai multor agenti.
Agentii - sunt factori care, dispunand de energie, creeaza prin diferite actiuni forme de relief.
Agentii interni - in aceasta categorie se include : miscarile tectonice , vulcanismul, seismicitatea si gravitatia.
Miscarile tectonice - sunt deplasari ale materiei pe spatii din scoarta limitate ca intindere, generate de energia care rezulta din dinamica pe orizontala sau verticala a blocurilor scoartei. In functie de specificul manifestarii si de rezultate , se impart in : miscari orogenetice si epirogenetice.
Magnatismul - constituie ansamblul de procese si de structure interne rezultate din miscare si consolidarea topituri in scoarta. Ca urmare a magmatismului rezulta: batoliti lacoliti , diverse corpuri.
Vulcanismul - un ansamblu de procese si forme de relief legate de iesirea si consolidarea materiei topite la suprafata scoartei toate se inscriu intr-un system numit eruptive vulcanica. Aparatul volcanic este compus din :
- Vatrra , locul de provenienta a lavei
- Cos - sectorul prin care lava si gazelle ies
- Con - forma create prin acumularea si consolidarea materiei topite(lava) si a altor produse la suprafata scoartei
- Crater- partea superioara a conului prin care ies lava si gazelle.
- Platouri vulcanice - suprafete vaxiorizontale rezultate din consolidarea lavelor fluide(bazice)
Relieful volcanic depinde de tipul de lava si de modul in care sa realizat eruptia
Seismele - se produc in acele sectoare ale scoartei unde, datorita presiunilor rezultate din miscarea blocurilor, se acumuleaza energie. Depasirea limitei de stabilitate a blocurilor duce la declansarea cutremurelor. Punctual unde are loc declansarea, numit hipocentru, se poate afla la diferite adancimi, de unde clasificarea in:Cutremure de suprafata pana la 100 km,de adancimi medii pana la 300 km si profunde la peste 300 km
Relieful major format de agentii interni cuprinde forme de relief cele mai extinse cuprinse in 2 grupe macroforme si mezoforme
Macroformele: continentele si bazinele oceanice
Mezoformele : muntii,podisurile dealurile campiile
Agentii externi si relieful creat
Agentii externi sunt numiti astfel intrucat actioneaza din exterior asupra reliefului tectonic
Agentii principali sunt: apele curgatoare permanente, ploaia Zapata si gheata, apa marii, vantul, vietuitoarele si omul.
Actiunea apelor curgatoare si formele de relief rezultate
Apele curgatoare rezultate din precipitate si izvoare au o scurgere permanenta dar oscilanta in timp au dimensiuni diferite. Actiunea lor este complexa si rezulta din imbinarea celor 3 procese- eroziune, transport, acumulare- ,care se realizeaza diferit de la un sector la altul. Rezultatul actiuni lor sunt vaile
Scoarta terestra-
Structura pamantului
Structura interna cuprinde 3 invelisuri importante :
- Nucleul
- Mantaua
- Scoarta
Material din care sunt alcatuite aceste invelisuri are o serie de caracteristici:
- Fie in stare solida, fie in stare vascoasa
- Prezinta o alcatuire chimica, cu elemente grele spre centru si usoare la exterior
- Are proprietati fizice aparte(temeraturi densitate)
- Prezinta o miscare specific ace se manifesta uneori sub forma curentilor de convectie
- Trecerea de l;a un invelis la altul se face relative brusc prin suprafete de discontinuitate., intre scoarta si manta si intre manta si nucleu.
Mantaua superioara
In cadrul ei material este o topitura vascoasa de silicate de magneziu cu temperature de peste 1000 de grade Celsius, o densitate de 3-5 grame / cm3 este mai fierbinte in baza. Materia din mantaua superioara se afla intr-o miscare lenta , inscrisa in cateza circuite largi, care prezinta o serie de ramuri:
Ascendente,descendente, si paralele cu baza scoartei
Scoarta pamantului
Este invelisul exterior preponderant solid a rezultat prin consolidarea treptata a materiei venita in principal din interiorul pamantului dar si celei din exterior (meteoriti)
Repartitia inegala a celor 3 subinvelisuri(basaltic, granitic, sedimentar), determina seppararea a 2 tipuri de scoarta de tip continental si de tip oceanic
Scoarta se prezinta sub forma unor blocuri cu volum si masa deosebita care se afunda in astenosftera, acestea poarta numele de placi. Se deosebessc 3 tipuri de placi: placi majore, mezoplaci, microplaci.miscarea placiloreste determinate de deplasarea materiei topite din astenosfera(mantaua superioara)
Aceasta miscare nu poate fi dedusa decat prin consecintele ce apar la nivelul contactului dintre placi
Contate de tip rift- se dezvolta in regiunile unde scoarta este subtire si rupta prin topire si presiune de curentii ascendenti ai celulelor de convective din astenosfera. Procesele care se produc aici:
o Consolidarea
o Iesirea altei parti din topitura pe marginile celor 2 placi
o Dezvoltarea de presiuni lateraleasupra placilor de catre topitura ce continua sa iasa prin riftul; ingustat, urmata de impigerea acestora
o Cutremure de pamant
o Eruuptiile vulcanice
Contacte de tip subductie- se afla pe latura opusa rifturilor. In zonele de subductie au loc:
o Coborarea in astenosfera si consumarea marginii placii grele(oceanica)
o Vulcanismul, care va da nastere la insule si va profoca cutremure intense
o Formarea de depresiuni tectonice
In zonele de rift se produce nasterea si cresterea placilor
In zonele de subductie are loc consumarea placilor grele
In ambele zone rezulta, prin consolidarea lavei forme de relief cu dimensioni mari
La baza intregii dinamici stau curenti de conventie din asteenosfera.
Alcatuirea scoartei terestre- este formata din minerale si roc ice au origine pondere. Si repartitie diferite
Mineralele , sunt elem sau compusi de natura anorganica predominant in stare solida sau amorfa si cu prop fizice si chimice constanta
Rocile - sunt asociati de minerale rezultate prin pricese natural
Rocile magmatice - au rezultat prin consolidarea materiei topite in scoarta la adancimi diferite sau la suprafata acestea
Roci sedimentare - au rezultat la suprafata scoartei prin diverse procese(alterare sedimentare), de unde si gruparea lor
Roci metamorfice - au luat nastere in interiorul scoartei sau in mari bazine tectonice prin transformarea rocilor preexistente in conditi de temperature ridicate si presiuni foarte mari
Muntii - sunt forme cu inaltimi de regula de peste 1000m au rezultat prin miscari orogenetice avand o structura cutata si o alcatuire diversa(roci cristaline vulcanice sedimentare)
Dealurie - au inaltimi intre 300 - 1000m provenind fie din fragmentarea de cartre rauri a unor podisuri sau campi inalta fie din cutarea sau inaltarea mai slaba a unor regiuni de la marginea muntilor. Sunt alcatuite in deosebi din roci sedimentare
Campiile - se desfasoara sub 300m altitudine sunt de 2 tipuri : campii de eroziune si campi de acumulare
Fosele - reprezinta 1% din suprafata pamantului constituie sectoarele cele mai coborate , la adancimi de peste 6km : se afla in zonele de subductie avand o desfasurare mare in oceanul pacific
Procesele legate la actiunea gravitatiei
Gravitatia este un agent intern, dar are rol hotarator in a asigura deplasarea materialelor ajunse in stare de echilibru din diferite cauze. Cele mai importante tipuri de deplasari sunt:
Prabusirile - sunt deplasari bruste de stanci, se produc prin cadere libera, surpare naruire
Alunecarile de teren - se produc in conditii potentiale (prezenta unui strat de argila la baza unor straturi cu roci permeabile, panta precipitatii bogate)si in conditii prliminare (creapaturi provocate de uscaciune si de seisme in straturi de rocaconditiile de declansare mai pot fi recipitatii bogate, subminarea bazei versantilor).
Scurgerile de noroi - se dezvolta in bazinele torentiale in care exista roci si depozite argilonisipoase dupa ploi foarte bogate.
Actiunea ghetii. Relieful glaciar
Apa in stare permanent inghetata se afla in zonele polare si sub polare precum si in regiunilor foarte inate din munti
Procesele glaciare - gheata este plastic, deplasanduse atat pe panta cat sip e contrapanta si produce procese de: exaratie(eroziune glaciara), transport , si acumulare
Tipuri de ghetari - ghetari de calota cu dezvoltare mare in Antartica ; ghetari montani ce se subinpart In
Alpini; pireniei; himalaieni si I forma de stea.
Actiunea apei de mare.relieful litoral
Marile si oceanele ocupa circa 71% din suprafata pamantului
Actiunea apei se exercita doar la intalnirea cu regiunile de uscat (la tarm) sip e o portiune din platform litorala
Litoralul - este regiunea unde se manifesta activ influenta marii.
Formele sub care se exercita actiunea apei marilor asupra tarmului :
- Valuri - miscarea apei provocate de vant seisme sau Vulcan la suprafata marii
- Curentii - deplasare a unui volum mari de apa provocat in deosebi de vanturile permanente din vecinatatea tarmului
- Maree - flux si reflux
Procesele care actioneaza apa marii sunt:
- Eroziunea - produsa prin izbirea falezelor, a stancilor de catre apa incarcata cu nisi psi pietris
- Transportul spre larg pe platform a materialelor erodate
- Acumulare de nisip pietris si materie organicape platform litorala si la linia tarmului, ceea ce duce la extinderea plajei
- Dizolvare si alterare, pe falezele stancoase inalte
Tipuri de tarm
Tarmurile inalte - au faleze intalnite in regiunile muntoase deluroase de podis , unde sa produs o transgrsiune marina
Tarmuri joase - rezultate prin invadarea de catre mare a unor regiuni de campie sau podis ori prin retragerea ei pe platform continental
CAP 4 ATMOSFERA
Atmosfera a existat inca de la inceput, insa a vea o compozitie diferita de cea actuala.
Atmosfera este alcatuita din diferite gaze, apa in stare de vapori si aerosoli(saruri, pulberi). Partea inferioara a atmosferei pana la altitudinea de 90 - 100km, este denumita homosfera, fiind relative omogena in privinta amestecului de gaze si a alcatuiri moleculare a gazelor ce o compun.
Ponderea cea mai mare ca volum este detinuta de azot cu 78.09% si de oxygen cu 20.95% la care se adaoga in ordine argonul 0.93%, CO2 ,neonul, heliul, hidrogenul, ozon, radon.
Intre 100 si 750km se extinde heterosfera rarefiata , alcatuita din azot,oxygen si heliu, in stare atomic.
La inaltimi mai mari de 750km incepe exosfera, extreme de rarefiata: se face treptat trecerea spre vidul interplanetar in care mai scap atomii de heliu si hydrogen.
Structura atmosferei
Atmosfera este diferentiata in mai multe subinvelisuri, in care ponderea gazelor este diferita, air temperature si presiunea sufera modificari esentiale.
Troposfera - este primul invelis atmospheric aflat la suprafata Pamantului. In cadrul sau se desfasoara cea mai mare parte a interactiunilor cu celelalte invelisuri terestre, precum si totalitatea activitatii omului
Stratosfera - se extinde de la nivelul tropopauzei pana la circa 50km inaltime. Pana la o altitudine de 20 25km temperaturile se mentin la -50;-55 de grade de unde incep sa creasca ajungand la limita superiara a stratosferei, numita stratopauza.
Mezosfera - se desfasoara intre 50 si 85 km este caractericzata printr-un aer extreme de rarefiat si prin scaderea rapida a temperaturii(-90 de grade)
Termosfera - este invelisul exterior care se extinde pana la 400 - 800km si este caracterizata printr-o rarefiere extrema a aerului.temperaturile ajung la 1000 de grade spre partea superioara.
Ionosfera - intre 60 si 500km in cadrul ei absortia radiatilor ultra violete determina ionizarea puternica a gazelor
Fronturile atmoosferice
Se dising mai multe fronuturi de aer in acest sens se separa:
Fronturi reci - dezvoltate la contactul dintre mase de aer rece , care sunt active si patrund sub mase calde pe care le disloca
Frontri calde - apar la contactul dintre o masa rece stationara si una calda activa
Vremea si prevederea ei
Vremea(timpul)reprezinta starea fizica a atmosferei intrun loc la un moment dat. Ea este caracterizaata prin anumite valori ale elementelor meteorologice(temperature, precipitate, vant) si un anumit mod de manifestare a fenomenelor meteorologice(bruma, viscol, roua)
Meteorologii au acordat o insemnatate deosebita cunoasterii starii vremii modificariile starilor de vreme snt analizate de catre meteorologi prin urmarirea dinamici si a caracteristicilor fizice ale maselor de aer care se deplaseaza deasupra unor teritorii largi.
Climatele globului
Clima este rezultatul interactiunii in spatiu si timp a 3 categorii de factori: radiativi , dinamici si fizicogeografici
Radiatia solara se manifesta ca radiatie termica directa si radiatie crepusculara (particule). Aceste radiati au lungimi de unda diferite repartizate in 3 domenii: ultraviolet-9% ; vizibile-41% inflarosii-50%
Din energia solara ajunsa la nivelul superior al atmosferei numai 47% o strabate, ajungang sub anumite forme pe suprafata terestra. Restul fie este reflactata in spatiul interplanetary fie este absorbita de atmosfera
