Austria - Sistemul economic general



Situaţia generală a economiei

Produsul Intern Brut: Avand PIB-ul 210.70 Mrd. Eur , Austria se afla pe locul 5 in Europa, situat dupa Luxemburg, Danemarca, Ţarile de Jos, si pe locul 14 in lume.
Repartizarea PIB pe sectoare:
Sectorul primar -agricultura: 2%
sectorul secundar -industria: 33%
sectorul terţiar -servicii: 65%
Rata inflaţiei: Cu rata inflatiei de la 1.8% în 1995 si 1.4 % în 2003 Austria
a devenit o ţara model în UE.
Forţa de muncă: 4.3 millioane
Forţa de muncă pe sectoare: Servicii 67%, industria 29%, agricultura 4%
Rata şomajului: Cu rata şomajului 4.8% (în anul 1998), 3.8% (în anul 2003)
Austria se situeaza pe locul 3 în UE.
Sectoare industriale:
Cele mai importante ramuri industriale sunt:
- industria constructoare de maşini
(Viena, Steyr, Graz)
- industria chimică
- produse electrotehnice (Villach, Viena),
- industria turismului (7-8 % din PIB)
- industria alimentară (bere, vin, zahar)
- industria de prelucrare a lemnului,



- industria textilă
- serviciile de comunicaţii
- siderurgie
- industria uşoară (pielărie-Viena, Graz,
sticlărie-Linz,Viena, Bad Ischl, Steyr,
instrumente musicale- Viena)
- industria artizanală (Vorarlberg,
şi Austria Inferioară).
- agricultura (1 % din PIB)
Principalele centre industriale:
Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr.
Rata de creştere producţiei industriale:3.8%
Producţia energiei electrice:Datorită resurselor primare de energie ţara Alpilor se situeaza pe locul 9 şi produce 58.75 billion kWh.
Sursele energiei electrice: Austria deţine primatul în producerea energiei acvatice si atomice avînd ca surse primare: fosilă: 29.3% , acvatică: 67.2% , alte: 3.5% .
Consumul energiei electrice:54.85 billion kWh
Exportul energiei electrice:Austria este una dintre cei mai mari exportatori
de energie in UE cu exportul de 14.25 billion kWh.
Produse agricole: Se cultivă: grîu, cartofii, sveclă de zahăr, porumb, struguri,
fructe, produse lactate. Se cresc: bovine, porcine şi păsări. Silvicultura.
Mărfurile exportate : produse alimentare, băuturi şi produse de tutun, energie, produse chimice, bunurile prelucrate, maşini si utilaje.


Partenerii exportatori:Printre cei mai mari parteneri comerciali sunt:
EU 63% (Germania 35%, Italia 9%, Franţa 5%, Elveţia 5%),
USA 5%,
Ungaria 4%
Partenerii importatori:EU 68% (Germania 42%, Italia 7%, Franţa 5%),
USA 6%,
Elveţia 3%,
Ungaria 2%.
Valuta: Euro (EUR) La 1 ianuarie 1999 Uniunea Monetară Europeană a introdus în circulaţie valuta comună Euro, folosită de către instituţiile financiare ale statelor membre UE. Astfel de la 1 ianuarie 2002 Euro a devenit unica valută folosită pentru efectuarea tranzacţiilor în cadrul statelor membre ale UE.


2.2. Sănătatea climatului de afaceri
Mediul de afaceri din Austria pe perioada 2002-2006 potrivit analiştilor economici austrieci:
Politici privind întreprinderile private şi competiţia:
2002-2003: liberalizare în domeniul telecomunicaţiilor şi în cel al energiei, creşterea influenţei legislaţiei UE în ceea ce priveşte concurenţa dintre firme şi adaptarea legislaţiei austriece la normele europene;
2004-2006: se vor continua măsurile regulatorii şi eliminarea barierelor birocratice privind accesul la piaţa serviciilor şi înfiinţarea de noi afaceri .

Politici privind investiţiile străine:
2002-2003: introducerea sistemului one-stop-shop.
2004-2006: pe măsură ce are loc procesul de extindere a UE, va creşte rolul Austriei ca poartă între Europa de Vest şi cea de Est.


Comerţul exterior şi controlul schimburilor comerciale:
2002-2003: liberalizare conform metodologiei UE.
2004-2006: extinderea UE va duce la creşterea integrării economice cu Europa de Est. Cota la importul de textile a fost desfiinţată începând cu 1 ianuarie 2005 şi noul ciclu economic poate duce la o uşoară deschidere a pieţelor agricole.

Sistemul financiar:
2002-2003: Asigurarea unei legături graduale între Bursa din Viena şi celelalte burse europene. Acest lucru facilitând accesul firmelor austriece la piaţa de capital europeană.
2004-2006: O piaţă pan-europeană de capital tot mai eficientă va asigura o finanţare tot mai echitabilă. Va creşte astfel finanţarea afacerilor firmelor austriece de către băncile străine.



Capitolul 3. Standardul general de viaţă
Date sociale
• Cheltuieli sociale stat: 35,85 mild. € (16,5 % din PIB) din care:
25,04 mild. € pt. pensii si 10,81 mild. € pentru asigurari sanatate;
• Populatia ocupata: 3.996.700 persoane (49,8 % din populatie);
• Rata somaj: 6,9 % ( 232.400 someri in anul 2003 );
• Pensionari: 2.008.000 persoane, d.c. 55 % pensii limita varsta si 19 % pensii boala. La 1.000 platitori asigurari pensie revin 624 pensionari;
• Durata medie de viata: 75,91 ani la barbati si 81,68 ani la femei;
• Sanatate: peste 2 milioane(25 %) dintre austrieci sufera de afectiuni reumatice;

Veniturile medii ale populatiei
Pensia lunara medie Ajutor somaj lunar mediu Ajutor social lunar Salariu lunar mediu Venit mediu lunar / gospodarie
914,0 € 663,0 € 544,0 € 1.650,0 € 2.437,3 €

Populatia Austriei in date
Structura populatiei





Familia in Austria

• Numar total gospodarii: 3.241.300
• Cheltuiala medie lunara/gospodarie: 2.437,0 €
• Numar total autoturisme: 3.987.093
• Numar autoturisme/numar locuitori: 496 buc.
• Numar total cartele bancomat: 6.031.000
• Suma totala tranzactionata(2003): 14,6 mld.

• Structura cheltuieli/ luna


• 55 % dintre austriecii acordă o atenţie deosebită sănătăţii, iar la femei procentul este de 67 %
• Cheltuiala medie lunara pentru intretinerea sanatatii este de 70,0 € / persoana.


Evoluţia circulaţiei turistice spre România


Incasări valutare pentru servicii turistice prestate austriecilor


Organizarea concediilor/ călătoriilor austriecilor
• 24,5 % din total turisti austrieci prefera turismul organizat prin firme de turism ;
• 5,9 % apeleaza partial la o firma de turism pentru o parte dintre serviciile turistice;
• 69,1 % dintre turisti isi organizeaza privat concediul;
• 54,5 % din concediile in strainatate sunt organizate privat;



Intensitatea călătoriilor turistice (concedii şi excursii scurte)


Numar concedii/ excursii pe an