a) Balantele etalon sunt utilizate pentru transmiterea unitatii de masa si pentru verificarea maselor. Ele sunt balante simple, executate cu mare precizie. Balantele de precizie au o mare sensibilitate la influenta factorilor de mediu. Pentru a evita influenta oricarui factor de mediu, ele sunt tinute in incinte inchise si sunt actionate de la distanta, prin intermediul unei maini mecanice (fig. 1.1.).
Fig 1.1. Balanta etalon
b) Balantele analitice sunt utilizate in laboratore, precum si in activitatea didactica si de cercetare. Sunt balante simple, cu sensibilitate si de precizie ridicate. Domeniul de masurare este cuprins intre 2-200 g (fig. 1.2.). Fiind o balanta simpla, cantarirea se face prin echilibrarea masei de cantarit cu masuri echivalente. Unele balante analitice sunt prevazute in plus cu o scara micrometrica, pentru marirea preciziei de citire a valorii masurate. Oscilatiile balantei sunt echilibrate de amortizoare. La fel ca si balanta etalon, balantele analitice sunt influentate de factorii de mediu. De aceea, balanta analitica este inchisa intr-o carcasa, iar greutatile aditioanale, sub forma de calareti, sunt actioanate mecanic.
Fig. 1.2. Balanta analitica
1 - parghie; 2 - cooana de sustinere a parghiei; 3 - ac indicator; 4 - scara gradata; 5 - scara micrometrica; 6 - dispozitiv de izolare; 7- amortizoare; 8- talere; 9- piulite de reglarea pozitei de echilibru; 10- greutati aditionale;
11 - tambur de actionare a greutatilor; 12- paftale;
13- sistem cutit-pernita; 14- carcasa;
15- picioare cu inaltime reglabila
c) Balante tehnice sunt tot balante simple, utilizate la cantariri curente de precizie redusa (fig. 1.3.). Balantele tehnice se verifica la functionarea in gol si la incarcarea cu 10% si 100% din sarcina maxima. Balantele tehnice sunt incomode la utilizari frecvente, din cauza faptului ca talerele sunt plasate sub parghie, ceea ce le face uneori de neutilizat.
Fig. 1.3. Balanta tehnica
1 - suport; 2 - parghie; 3 - cabana; 4 - talere;
5 - paftale; 6 - vergele de begatura; 7 - buton pentru actionarea dispozitivutui de izolare
d) Balantele compuse au talerele asezate deasupra parghiilor. Aceste balante sunt cel mai des utilizate in activitatile curente de cantarire. Balanta compusa este balanta cu trei puncte de incarcare, deci sprijinul se face pe trei cutite. Cele mai des utilizate sunt balanele tip A, numite si balanta Beranger dupa numele inventatorului (fig. 1.4.).
Fig. 1.4. Balanta compusa obinuita (tip Beranger)
1 - talere; 2 - parghie de cantarire cu brate egale;
3 - cutite duble de sarcini; 4 - cutite de legatura
5 - parghie ajutatoare
Verificarea balantelor compuse se face verificand indicatii1e in gol si apoi la incarcarea cu 19% si 100% din sarcina maxima , utilizand greutati etalon.
e) Balante romane sunt mijloace de cantarit care au o singura parghie cu brate inegale.
Pe bratul scurt se suspenda corpul de cantarit, iar pe cel lung culiseaza un cilindru metalic de masa constanta, care se numeste cursor sau greutate romana. Echilibrarea se face prin modificarea pozitiei masei constante. Pe bratu1 lung, pe care sunt trasate diviziuni, se citesc diferitele valori ale maselor cantarite. Verificarea balantelor romane se face utilizârnd greutati etalon. In figura 1.5. este reprezentata schema de funcionare a unei balante romane si compunerea fortelor care iau nastere la cantarire.
Fig. 1.5. Balanta romana (schema de functionare)
f) Basculele zecimale sunt instrumente de cantarit cu rnai multe parghii inegale. Ele sunt folosite la cantarirea maselor de ordinul sutelor de kilograme. Cantarirea se face la un raport intre greutatile asezate pe platan si masa de cantarit egal cu 1/10. Basculele zecimale (fig. 1.6.) sunt construite pentru sarcini maxime de 50, 100, 200 si 500 kilograme. La basculele zecimale se verificä sensibilitatea, justetea la sarcina maxima si comportarea la suprasarcina. Sensibilitatea se verifica asezand pe platforma greutati egale cu eroarea tolerata; in aceasta situatie, aratatorul mobil trebuie sa se deplaseze cu cel mult 3 mm de cel fix. Justetea se verifica incarcand bascula cu sarcina maxima. Pentru verificarea la suprasarcina, se incarca platforma basculei cu o sarcina cu 30% mai mare decat sarcina maxima. Dupa ce bascula a stat aproximativ 30 min in suprasarcina, se verifica integritatea perntelor.
Fig. 1.6. Bascula zecimala
1- postament; 2 - platforma; 3 - parghia de sarcina; 4- parghia principala; 5- platanul pentru greutati; 6 - dispozitivul de echilibrare
g) Basculele romane servesc la cantarirea unor mase mai mari de 500 kg, putand fi construite si variante pentru cantariri de pana la 200 000 kg. Basculele romane nu utilizeaza greutati de lucru, constructia lor bazandu-se pe utilizarea parghiilor cu brate inegale. Echilibrarea sarcinilor de cantarit se face prin deplasarea unor greutati constante, numite cursoare sau romane, de-a lungul unor brate cu diviziuni.
h) Basculele romane obisnuite au aceleasi principiu de funcionare ca toate basculele romane, diferind de acestea atat prin sarcina maxima, care poate fi: 100, 200, 500, 1000, 2000 kg, cat si din punct de vedere constructiv (fig.1.7). EIe se pot fabrica in diferite variante, in functie de destinatie. Astfel, se fabrica bascule romane pentru vite, utilizate in ferme si abatoare. Acestea au in zonele laterale niste vergele de otel, pentru a impiedica micascarile animalului cantarit. Alte variante sunt balanta cu palnie, varianta forestiera, varianta cu format masa, pentru obiecte voluminoase si varianta suspendata, pentru cantarirea obiectelor in miscare. Verificarea acestor bascule se face la suprasarcina in gol si 1a 10% din sarcina maxima.
Fig. 1.7. Bascula romana obisnuita1- postament; 2 - platforma; 3 - parghie mare gradata; 4 - parghie mica gradata; 5 - dispozitiv de echilibrare
i) Balante semiautomate cu cadran, la care cantarirea se face automat, operatorului-nemairamanându-i decat sa efectueze incarcarea descarcarea balantei si citirea indicatiilor. Una dintre cele mai simple balante semiautomate este prezentata in fig. 1.8.
Fig. 1.8. Balanta semiautomata cu cadran 1-talere; 2 - cadran; 3 - ac indicator
Sistemul de parghii este asemanator cu cel de la celelalte balante, doar ca are o rezistenta mai mare.
Dispozitivul de inclinare are rolul de a transforma miscarea verticala a platanului in miscare de rotatie a acului indicator. Acest lucru este realizat cu ajutorul unei parghii de ordinul I, cu doua cutite (unul de sprijin pentru parghie si unul de sarcina).
