Demontarea pompei, în părtile ei componente, se face în
ordinea următoare:
- se demontează semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu gheare;
- se desfac piulitele ce fixează capacul de aspiraţie 1 de carcasa de refulare 2.
Dacă acest capac este prevăzut cu două sau trei suruburi de depresare, prin strângerea acestora, capacul se îndepărtează de carcasă si poate fi extras de pe portiunea de centrare. Dacă nu sunt prevăzute suruburi de depresare, în special la pompele de dimensiuni reduse, scoaterea capacului se face prin lovituri usoare, aplicate prin intermediul unei bucăti de lemn sau metal moale, pe spatele
flansei capacului, de jur împrejur, trăgând în acelasi timp capacul spre exterior;
- se desface piulita 3 care fixează rotorul pe arbore;
- se scoate apoi rotorul de pe arbore.
De regulă acesta se extrage relativ usor, deoarece este montat cu un ajustaj alunecător.
Există mai multe solutii de extragere a rotorului si anume:
a) Dacă situatia o permite, se introduc în spatele discului rotor două leviere subtiri sau două surubelnite, diametral opuse, si se extrage spre exterior, asa cum se arată în fig. 6.
Fig. 6 Schema de demontare
a unei pompe
În timpul actionării cu cele două surubelnite, o altă persoană, prin
intermediul unei bucăti de lemn sau de metal moale (bronz, aluminiu), aplică în capătul arborelui lovituri ferme de ciocan, fără a se exagera.
Demontarea rulmentilor de pe arbore, dacă situatia o cere, se face
conform regulilor generale de demontare a rulmentilor, care se găsesc în cataloagele de rulmenti sau în manualele de specialitate si care în principiu recomandă respectarea următoarelor conditii:
- transmiterea efortului, de la scula de demontare la unul din cele două inele, nu se va face prin intermediul corpurilor de rulare;
- se va actiona întotdeauna asupra inelului care este montat cu strângere, fie pe arbore, fie în carcasă;
- este recomandabilă utilizarea preselor cu gheare, ori de câte ori constructia o permite.
Trebuie mentionat că în tehnica modernă, montarea si demontarea
rulmentilor se face cu ajutorul unor dispozitive hidraulice, denumite si "piulite hidraulice".
În fig. 7 si 8 sunt prezentate solutiile corecte de demontare a rulmentilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate.
Fig. 7 Schema rudimentară de demontare a rulmentilor
Fig. 8 Schema de demontare a rulmentilor cu dispozitive
După demontarea rulmentilor, operatiile de demontare a pompei pot fi
considerate terminate. În continuare, se curătă si se spală piesele cu
petrol sau tricloretilenă, apoi se verifică starea fiecăreia. Piesele uzate se înlocuiesc cu piese de schimb originale, sau se repară asa cum s-a arătat anterior.
Montarea pompei se face în ordinea inversă a demontării. Pentru
rulmenti sunt valabile aceleasi reguli generale, prevăzute si la
demontare, dar aici mai pot fi aplicate si alte procedee, de exemplu
încălzirea în băi de ulei la temperatura de 70-80şC.
Instalatia de încălzire este destul de simplă si poate fi confectionată în cadrul oricărui atelier de reparatii. Ea se compune dintr-o cuvă ce
contine uleiul fierbinte în care se introduc rulmentii, asezati pe suporti adecvati. Încălzirea se realizează electric cu ajutorul unei rezistente montate la partea inferioară a cuvei. Rezistenta nu trebuie să vină în contact cu uleiul.
Functionarea pompei in retea
Functionarea pompei in reteaua de conducte presupune stabilirea unui echilibru masic si energetic intre cele doua componente ale sistemului. Acest echilibru poate fi stabil sau labil. Sistemul pompa-retea are echilibru stabil daca la aparitia unor perturbatii mici ,punctul de functionare executa oscilatii mici in vecinatatea pozitiei initiale si tinde sa revina la aceasta. Dimpotriva.sistemul este instabil daca in urma unei mici perturbatii punctul de functionare, in loc sa revina la pozitia initiala, tinde sa se indeparteze de aceasta . Pentru exemplificare se examineaza sistemul de pompare din figura 15.44, care poate avea atat functionare stabila(ramura A-B a caracteristicii interioare), cat si functionare labila (ramura A-C a caracteristicii interioare).
Sistemul este compus din pompa P, prevazuta cu clapeta antiretur, reteaua OV,rezervorul V si o retea de distributie care consuma debitul Q R. Fie, la un moment dat, inaltimea geodezica Hg1, iar debitul cerut de consumatori QR=Q1 ; punctul de functionare se va gasi in 1,la intersectia dintre caracteristica interioara I si caracteristica exterioara EI. Pentru a verifica stabilitatea punctului 1 se presupune aparitia unei perturbatii trecatoare mici,de pilda o crestere a debitului cerut de consumatori. Intr-o asemenea situatie, suplimentul de apa va fi furnizat de rezervorul V,ceea ce determina scaderea nivelului pana la cota I'. Inaltimea geodezica de pompare se reduce corespunzator,iar caracteristica exterioara va fi translatata in pozitia E'I. Noul punct de intersectie se va afla in 1', avand Q1' > QR' , ceea ce determina reumplerea treptata a rezervorului V si reducerea punctului de functionare in 1. Asadar, echilibrul punctului 1 este stabil. Indiferent de tipul perturbatiei (cresterea sau reducerea debitului cerut de consumatori, modificarea turatiei,pompei etc.), functionarea este stabila pentru toate punctele cuprinse intre A si B. Punctul A se obtine traslatand caracteristica exterioara pana cand devine tangenta la caracteristica interioara.
Pentru a pune in evidenta echilibrul instabil se examineaza punctul de functionare 2(QR = Q2). Pentru verificarea stabilitatii, se presupune aparitia unei perturbatii trecatoare mici, de tipul unei cresteri a debitului cerut de consumatori. Suplimentul de apa va fi furnizat de rezervorul V , nivelul liber reducandu-se. Punctul de functionare se muta in 2',dar si aici debitul este mai mic decat cel cerut de retea (Q2'< Q2), ceea ce determina scaderea in continuare a nivelului in rezervorul V. Deci in punctul 2 functionarea este labila; orice perturbare (chiar daca e mica si trecatoare) determina indepartarea punctului de functionare de punctul initial. Pentru cazul din figura 15.44, in functie de sensul perturbatiei,punctul de functionare aluneca fie spre C fie spre A.
Atunci cand pompa nu este prevazuta cu clapeta atiretur sistemul poare actiona si la debite negative, adica din rezervorul V curge apa prin pompa dinspre refulare spre aspiratie desi rotorul se invarteste in sens normal si consuma energie stereo-mecanica.
Pentru a analiza modul in care decurge acest proces este necesara studierea curbelor caracteristice in cadranul al doilea (inaltimi de pompare pozitive,debite negative). In acest cadran caracteristica exterioara se obtine scazand pierderile hidraulice din inaltimea geodezica.
Caracteristica interioara se obtine prin incercari speciale si are alura prezentata in figura 15.45.
Pentru exemplificarea functionarii se presupune ca indiferent de nivelul apei in rezervorul V, debitul absorbit de consumatori ramane constant si are valoarea QR = Q2. Daca la pornirea pompei exista in rezervor apa pana la nivelul I, punctul de functionare se va afla in 1, deci Q1 > QR ; surplusul de apa se va inmagazina in rezervorul V,determinand cresterea treptata a nivelului si in consecinta deplasarea punctului de functionare, dinspre punctul 1 inspre punctul A, prin translatarea curbei E. Nivelul maxim ce poate fi atins in rezervor este I I ; daca inaltimea geodezica ar fi mai mare decat HgII , intre curba E si curba I nu ar mai exista nici un punct comun,deci functionarea sistemului nu mai este posibila. In punctul A insa,debitul furnizat de pompa ramane inca mai mare decat cel consumat de retea, QA > QR . Surplusul de apa ar trebui sa se acumuleze in rezervor si sa ridice in continuare nivelul; cum pompa nu poate functiona la inaltimi geodezice mai mari decat HgII, ea inceteaza debitarea iar punctul de functionare sare brusc in C (Q=0).
In acest punct inaltimea de pompare H C este mai mica decat contrapresiunea rezervorului HgII si va permite functionarea cu debite negative. Caracteristica exterioara fiind EII , punctul de intersectie intre caracteristica exterioara si cea interioara este 4, nivelul in rezervor a atins cota III, caracteristica interioara si cea exterioara devin din nou tangente (punctul A1) . Daca nivelul ar scadea sub III, contrapresiunea rezervorului ar fi insuficienta pentru a asigura curgerea inversa. Asadar din III, punctul de functionare sare in 5 . Acest tip de functionare, la care nu se poate obtine un regim constant pentru fluxul hidrodinamic,se numeste pompaj si se caracterizeaza in practica prin batai puternice in pompa si retea. Acceptarea functionarii in regim de pompaj poate avea drept urmare avarierea sistemului.
