a) Pompa centrifugă :
Prezentata schematic in figura 1 transmite energia primita de electromotorul de antrenare prin arborele 4,fluidul de lucru prin intermediul rotorului 1.
Particulele de lichid sunt antrenate de rotor intr-o miscare de rotatie si sunt aruncate sub actiunea fortelor centrifuge catre periferia acestuia. La iesirea rotor, particulele de fluid au viteze mari, decat energie cinetica mare, dar în colector a carui sectiune creste viteza scade si creste presiunea.
Cand paraseste pompa prin flansa de refulare, lichidul dispune de energie potentiala (de presiune) si energie cinetica. Energia detinuta de fluid pe tubulatura si care are aceste doua componente, este denumita energie hidraulica.
Rotorul 1, este compus din doua discuri plane sau curbate, între ele aflându-se palele rotorice ce separă spatiul dintre discuri. Uneori din discuri poate să dispară. Palele rotorului pot fi radiale sau curbate către exterior.
Carcasa spirală sau colectorul are o sectiune variabilă,crescătoare, astfel încât o parte din energia cinetică a fluidului se transformă în energie potentială.
Aceste pompe se construiesc pentru debite medii (Qmax = 0,5 ÷ 1 m3/s) si presiuni mici si medii (pmax = 0,9 MPa). Ele nu sunt autoamorsabile, deci pentru a fi pus în functiune, este necesară umplerea tubulaturii de aspiratie cu lichid, sau evacuarea aerului de pe această tubulatură, până ce lichidul intră în pompă.
Aceste pompe realizează sarcini mici de aspiratie.
Pentru a obtine presiuni mai mari cu ajutorul pompelor centrifuge, acestea se construiesc cu mai multe rotoare, fixate pe acela si arbore. Lichidul de lucru este antrenat pe rând de fiecare din rotoare, presiunea lui crescând după fiecare rotor; se numesc supraetajate si se construiesc pentru debite relativ mici si presiuni de 15 ÷ 20 bari.
b) Pompe volumetrice:
La baza functionării acestui tip de pompe stă modificarea ciclică a volumului cavitătii de lucru. În primul rând are loc o crestere a acestui volum, ceea ce determină crearea unei depresiuni în cavitatea de lucru si aspiraţia lichidului. În a doua etapă volumul cavitătii descreste, ceea ce face ca lichidul aspirat să fi refulat în tubulatura de refulare a instalatiei.
Pompele volumice au debite specifice mici, însă presiuni de lucru mari (până la 400 bari, la pompele cu piston).ele creează depresiuni mari la aspiratie, putând fi folosite si ca pompe cu vacuum.
c) Pompe cu pistonase axiale:
Schemele de principiu ale acestui tip de pompe sunt prezentate în figura 2.
Principalele părti componente ale acestor pompe sunt:
blocul cilindrilor 1,
pistonasele plunjer 2,
discul de antrenare 3
distribuitorul 4.
Unghiul de înclinatie α este de 15° ÷ 20°.
Acest tip de pompă are un debit fix, deoarece si cursa pistonaselor este fixă.
Dacă unghiul α se poate modifica, se modifică si debitul, pompa fiind în acest caz pompă cu debit reglabil.
Pompele cu pistonase axiale sunt cele mai larg răspândite în actionările hidrostatice în constructia de masini sau în actionarea masinilor unelte, fiind realizate într-o mare varietate constructivă.
d) Pompe cu pistonase radiale
Schemele de principiu ale acestor tipuri de pompe sunt prezentate în figura 3.
Principalele părti componente sunt:
rotorul 1,
pistonasele 2,
statorul 3
axul central de distributie.
Principiul de functionare al acestor pompe este următorul:
rotorul pompei este antrenat de către n motor electric, rotorul fiind dezaxat fată de stator, permite pistonaselor să aibă o miscare relativă în alezajele lor, fapt pe care se bazează fenomenele de aspiratie si refulare a lichidului.
Numărul pistonaselor este impar, cuprins între 7 si 13, turatiile variază între 100÷ 1500 rot/min debitele sunt până la 8000 l/min la presiuni până la 30 Pa.
Prin modificarea excentricitătii e, cursa pistonaselor fiind 2e se poate modifica debitul pompei.
e) Pompe cu palete:
Schemele de principiu pentru aceste tipuri de pompe,
care pot fi cu aspiratie si refulare exterioară sau interioară, sunt prezentate în figura 4.
Reglarea debitului se realizează în mod similar cu acela al pompelor cu pistonase radiale, prin deplasarea carcasei fată de rotor si modificarea excentricitătii.
f) Pompe cu roti dintate
Aceste tipuri de pompe au ca elemente active două sau mai multe roti dintate, la care golurile dintilor constituie cavitătile de lucru.
Cele mai utilizate din pompele cu două roti dintate cu angrenare exterioară si dantură evolventică dreaptă, prezentate schematic în figura 5.
Elementele principale ale unei pompe cu roti dintate sunt carcasa 1, capacele 2, si rotile dintate 3.
