Continutul cheltuielilor publice
Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico - sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Continutul econ al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut.
Cheltuielile publice inglobeaza:
- cheltuieli publice efectuate de administratiile centrale de stat, din fondurile bugetare si extrabugetare;
- cheltuielilor colectivitatilor locale ale unitatilor administrativ teritoriale;
- cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la membri acestora;
- cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat.
Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.
Criterii de clasificare a cheltuielilor publice.
In practica financiara a statelor contemporane se folosesc urmatoarele tipuri de clasificari:
a) clasificarea administrativa are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuieli publice : ministere, unitati administrativ teritoriale;
b) clasificarea economica foloseste doua criterii de grupare: unul din care cheltuielile se impart in cheltuieli de capital si cheltuieli curente iar altul, care imparte cheltuieli in cheltuieli ale serviciilor publice ( administrative ) si cheltuieli de transfer ( de redistribuire );
- cheltuieli de capital sau de investitii
- achizitionarea de bunuri cu folosinta indelungata;
- cheltuielile curente asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice;
- cheltuieli privind serviciile publice sau administrative;
- cheltuielile de transfer pot avea un caracter economic sau social (burse,pens);
clasificarea financiara - cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli definitive,
cheltuieli temporale, operatiuni de trezorerie si cheltuieli virtuale sau posibile;
-cheltuielile definitive cuprind cheltuieli de investitii si cheltuieli de functionare;
-cheltuielile temporale sunt denumite operatiuni de trezorerie si sunt evidentiate in conturile speciale ale trezoreriei;
-cheltuielile virtuale ( posibile ) sunt cheltuieli pe care statul le angajeaza sa le efectueze in anumite conditii.
Dupa forma de manifestare cheltuielile publice pot fi cu sau fara contraprestatie, definitive sau provizorii, speciale sau globale;
- cheltuielile fara contraprestatie au un caract de subventie fara urmarirea unui contraserviciu ( alocatii familiare, somaj ); cheltuielile definitive nu presupun restituirea sumelor banesti alocate de stat.
Cheltuielile publice in functie de rolul lor in procesul reproductiei sociale:
- cheltuieli reale ( negative );
-cheltuieli economice ( pozitive );
In cheltuielile reale intra cheltuielile cu intretinerea aparatuluide stat, dobanzile si comisioanele la imprumuturile de stat, intretinerea armatei reprezentand un consum definitiv de produsul intern brut. In cheltuielile economice intra investitiile efectuate de stat pentru infiintarea de noi intreprinderi, dezvoltarea si modernizarea celor existente, construirea de drumuri si poduri.
e) clasificarea folosita de institutiile specializate ale ONU are la baza doua criterii: clasificarea functionala si clasificarea economica;
- clasificarea functionala ONU a cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli pentru aparare, sanatate, educatie, asigurarile sociale, locuinte;
- clasificarea economica ONU a cheltuielilor publice cuprinde: cheltuielile care reprezinta consum final, dobanzi aferente datoriei publice, formarea bruta de capital, transferuri de capital;
In Romania din 1991 clasificarea cheltuielilor publice se aliniaza la criteriile utilizate in cadrul ONU folosindu-se: clasificarea functionala si clasificarea economica.
Nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice
Nivelul cheltuielilor publice. Indicatorul care poate exprima nivelul cheltuielilor publice intr-o anumita perioada de timp este ponderea cheltuielilor publice in produs intern brut care permite analiza volumului cheltuielilor publice in raport de nivelul de dezvoltarea economica si sociala a fiecarui stat si in fiecare etapa. In 1987 in tarile dezvoltate cheltuielile reprezentau in medie aproximativ 42% din produsul intern brut. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut difera de la o tara dezvoltata la alta. Un alt indicativ il constituie cheltuielile publice medii pe locuitor. Acesta reprezinta marimi variabile in tari dezvoltate si in tari in curs de dezvoltare. In tarile in curs de dezvoltare cu economia in tranzitie nivelul cheltuielilor publice este diferit, in functie de o multime de factori economici, sociali si politici.
Structura cheltuielilor publice. Este necesara stabilirea ponderii a fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora, pe baza relatiei:
gscpi=-cptcpi. 100
gscpi - greutatea specifica a categoriei de cheltuieli publice
cpi - cheltuielile publice ale categoriei i
cpt - cheltuieli publice totale
i - 1n categorii de cheltuieli.
Cu ajut ponderilor gscpi se poate da interpretarea orientarii resurselor financiare ale statului in armata, economie, amortizarea a datoriilor publice. Structura cheltuielilor publice pe diferite categorii se delimiteaza in cadrul criteriilor de clasificare a acestora in fiecare stat sau in statisticile internationale.
CHELTUIELI PUBLICE PT ACTIUNI SOCIAL-CULTURALE
Surse de finantare
Cheltuielile pentru actiuni social - culturale sunt acoperite din surse publice sau private interne sau externe:
- fonduri bugetare care detin locul cel mai important in majoritatea tarilor.
Ex. Bugetul federal, bugetele statelor sau bugetele colectivitatilor locale in tarile cu structura federala respectiv bugetul administratiei centrale si bugetele unitatilor administrativ - teritoriale in tarile cu structura unitara. Resursele bugetare la finantarea cheltuielilor sociale - culturale difera de la o tara la alta;
- fondurile financiare cu destinatie speciala ( asigurarile sociale, ajutorul de somaj) ;
- fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau particulare utilizate pentru finantarea cheltuielilor cu pregatirea profesionala a salariatilor;
- veniturile realizate de institutii social - culturale din diferite activitati specifice;
- veniturile populatiei din care suporta diferite taxe contributii la finantarea unor actiuni social - culturale. Cei ce suporta din veniturile lor astfel de prelevari sunt salariatii, agricultorii, pensionarii, alte persoane.;
- fondurile organizatiilor fara scop lucrativ adica institutiile de caritate, asociatiile, fundatiile, bisericiile;
- ajutorul financiar extern cuprinde subventii financiare acordate unor tari din fonduri constituite in acelasi scop la nivelul unor organisme internationele UNESCO, UNICEF sau organisme regionele CEE - Comunitatea Economica Europeana sau ajutoare banesti.
Investitiile in resurse umane
Intre cheltuieli pentru actiuni social - culturale si cele pentru dezvoltarea economica a tarii exista relatii de interconditionare: o tara dezvoltata din punct de vedere economic va dispune de mari resurse financiare si va putea indrepta o importanta parte din ele pentru finantarea acestor actiuni iar actiunile de invatamant, cultura, vor conduce la instruirea si calificarea indivizilor, ducand la dezvoltarea activitatii economice si sociale. O alta actiune social - culturala - sanatatea- starea fizica si psihica buna, lipsa bolii si a invaliditatii duc in mod direct la existenta unei forte de munca capabile pentru lucru.
Investitiile in resurse umane cuprind cheltuiele facute pentru cresterea si dezvoltarea complexa a individului avand mai multe componente: Investitia intelectuala, investitia in sanatate, investitia culturala ( de aici in colo barbologie curata despre cele 3
investitii )
ASIGURARILE SOCIALE DE STAT
Necesitatea si continutul economic al asigurarilor sociale
Necesitatea - Asigurarile sociale au aparut in perioada dezvoltarii industriei in tarile in curs de dezvoltare si in tarile dezvoltate. Fondurile asigurarilor sociale se constituie din cotizatiile salariatilor , patronilor si statului precum si din alte surse. Nivelul si structura difera de la o tara la alta. Cele mai importante cheltuieli sunt cele cu plata pensiilor, imdemnizatii pentru accidente de munca, boli profesionale, maternitate, somaj. In Romania primele forme ale asigurarilor sociale la incep sec XX.
Continutul economic al asigurarilor sociale este determinat de natura relatiilor de productie. Asig.sociale constituie aceea parte a relatiilor social - economice banesti cu ajutorul carora se formeaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor din regiile autonome R.A., societatile comerciale S.C., din reteaua cooperativei de consum, a avocatilor, a taranili, a intreprinderilor particulare. Aplicarea in practica a politicii sociale a statului Roman a contribuit la perfectionarea pe plan national a unui sistem de asigurari sociale ale carui trasaturi caracteristice sunt determinate de conditiile concrete de dezvoltare a Romaniei. In perioada post-revolutionara acest sistem era constituit din: asigurari sociale din asociatiile agricole, asigurari sociale ale taranilor cu gospadarii individuale, asigurari sociale ale avocatilor, asigurari sociale ale slujitorilor cultelor. Sistemul asigurarilor sociale in Romania este in continua dezvoltare si perfectionare.
Principiile si rolul asigurarilor sociale.
Cuprinderea in asigurari sociale a intregului personal din R.A, S.C. intreprinderi private. Astazi cetatenii activi ai tarii pensionarii sunt ocrotiti prin asigurari sociale ceea ce inseamna ca la baza asigurari sociale se afla principiul generalitatii.
- cetatenii sunt ocrotiti in toata cazurile si pentru toata perioada de pierdere a capacitatii lor de munca;
- personalul din R.A, S.C, si pensionarii sunt scutiti de de plata contributiei pentru asigurari sociale;
- cetatenii sunt ocrotiti prin asigurari sociale potrivit sistemului de salarizare sau in concordanta cu venitul realizat;
- ocrotirea cetatenilor se realizeaza in concordanta cu cerintele eticii si echitatii sociale;
- pensiile de asigurari sociale sunt scutite de orice impozite si taxe;
- pensiile si indemnizatiile de asigurari sociale nu pot fi cedate nici total nici partial fiind un drept personal;
- asigurari sociale se infaptuiesc de catre insusi cetatenii respectivi prin organe proprii si organizatii competente.
Sursele de formare a fondurilor asigurarilor sociale de stat
Fondurile asigurari sociale se constituie in majoritatea tarilor din contributia agentilor economici, a salariatilor, si statului uneori prin subventii. Legea pentru unificarea asigurari sociale din 1933 prin care fondurile asigurari sociale se constituiau dintr-o contributie de 6% aplicata salariatiilor. In 1938 pe baza legii asigurari sociale s-a stabilit o cotizatie unica de 8% aplicata asupra salariului mediu. In Romania fondurile asigurari sociale de stat depinde de marimea veniturilor realizate de personalul incadrat in munca deoarece agentii economici platesc contributiile pentru asigurari sociale in functie de aceste venituri. Cresterea veniturilor personalului a dus la sporirea continua a veniturilor asigurari sociale de stat. Contributiile pentru asigurari sociale de stat se calculeaza asupra fondului total de salarii folosite de catre agentii economici in care se cuprind:
- salariile tarifare ale intregului personal al unitatii;
- drepturile ban pt concediile legale;
- sporurile de salarii (de sris);
- indemnizatiile de conducere;
- sumele prevazute a se acorde din fondul de participare a personalului la profituri;
- drepturile ban ce se acorda personalului cand ac indeplineste diferite obligatii de stat sau obstesti:
- premiile prevazute sa se acorde personalului in timpul anului. Suma anuala a contributiilor pentru asigurari sociale. Sc se determina prin aplicarea cotei respective asupra fondului total de salarii Fs pe an folosindu-se formula:
Sc=(Fs.Cp ):100 , Cp=cota procentuala a contributiilor pt. a.s.
Agentii economici care nu platesc taxele la termenele stabilite suporta o majorare de 0,05% pentru fiecare zi de intarziere iar persoanele fizice si juridice altele decat cele de stat, suporta o majorare de 2% pentru fiecare luna intarziata. Contributia unitatilor particulare bazate pe libera initiativa pentru asigurari sociale se plateste la bugetul asigurari sociale de stat de catre patronii intreprinderilor mici,salariatii acestora. Unitatile sunt obligate sa verse la bugetul asigurari sociale de stat o contributie de 20% iar de la 1 aprilie 1991, 22% calculata la salariul fix stabilit in contractul de munca sau la venitul lunar stabilit in contractul de asigurari sociale mai avand obligatia de a depune contributia de 4% calculata asupra fondurilor de salarii realizat lunar la fondul pentru plata ajutorului de somaj in contul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
O alta sursa de formare a asigurari sociale de stat o constituie contributia salariatiilor si pensionariilor care merg la tratament balnear sau la odihna care reprezinta 1% din totalalul veniturilor bugetului asigurari sociale de stat. Bugetul asigurari sociale de stat se mai alimenteaza si din alte venituri:
- sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori;
- restituirea subventiilor acordate statiunilor balnearein anii precedenti si nefolosite;
- amenzile pt neplata la timp a asigurari sociale; etc.
Un alt venit al asigurari sociale de stat il constituie contributia de 3% pentru pensia suplimentara platita de personalul incadrat in munca.
Formele de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat .
In tarile dezvoltate pentru a beneficia de dreptul la pensie asiguratii trebuie sa aiba o anumita vechime in munca si sa fi implinit o anumita varsta. In Franta, Austria, Anglia pensionarea se face la implinirea varstei de 65 ani barbati cu o vechime minima in munca de 30 ani iar pentru femei la implinirea varstei de 60 ani cu o vechime minima de 25 ani. In Ungaria barbatii - 60 ani, femei 50 ani, vechime 30 respectiv 25. In Finlanda b/f 65 ani, Norvegia b/f 67ani, SUA 65 ani. Cuantumul pensiei - Albania 70% din salariul mediu pe ultimile 12 luni, Italia 2% pentru fiecare an vechime in munca, cota maxima este de 80%, Belgia -60% pentru persoane singure / 75 % pentru familisti, Rusia 50% pana la 100% din salariul lunar pe ultimile 12 luni. In unele tari salariatii nu sunt obligati sa se pensioneze ceea ce inseamna ca pot lucra cat traiesc. In alte tari pensionarea este obligatorie pana la varsta de 70 ani. In unele tarile din Europa occidentala in caz de boala a salariatiilor sau pensionarilor , asigurari sociale compenseaza partial sau integral cheltuielile de spitalizare, pe o anumita perioada de timp , cheltuieli cu ingrijirea bolnavului de catre medic, precum si pretul medicamentelor folosite. Masura in care intervin asigurari sociale in acoperirea cheltuielilor cu tratamentul madical difera in functie de nivelul veniturilor salariatilor sau a pensionarilor. Deci la venituri mai mici interventia asigurari sociale este mai mare si invers. Cetatenii care nu sunt cuprinsi obligat in asigurari sociale suporta integral costul tratamentului medical. In caz de boala in unele tari asiguratul are dreptul sa-si aleaga medicul si spitalul neexistand aceasta posibilitate in alte tari. In Romania, cheltuielile bugetului pentru asigurari sociale de stat au crescut continuu. Principalele forme de ocrotire a cetatenilor in cadrul asigurari sociale de stat sunt: pensiile, trimiterea la tratament balnear si de odihna, indemnizatiile si ajutoarele, unele cheltuieli cu ocrotirea sanatatii.
1. Pensiile:
Pensiile constituie forma principala de ocrotire a cetatenilor prin asigurari sociale. Pensiile sunt platile lunare ce se fac persoanelor care isi inceteaza activitatea datorita varstei sau a invaliditatii, pe tot timpul vietii de la pensionare, copiilor urmasi pana la o anumita varsta si sotiiei care are calitatea de urmas. La baza principiului actual de pensii din Romania sunt si urmatoarele principii:
- fondurile bananesti, necesare platii pensiilor, se formeaza din contributiile agentilor economici, institutiilor publice, precum si ale persoanelor care folosesc munca salariata;
- realizarea unei vechimi cat mai mare in munca;
- determinarea pensiiei in functie de conditiile existente la locul de munca.
Statul Roman da dreptul la pensie fiecarui cetatean indiferent de sex si nationalitate si acorda sprijin material prin asistenta sociala persoanelor inapte de munca si care nu au mijloace de existenta. Persoanele care au lucrat in sectorul de stat si in alte sectoare cu sisteme proprii de asigurari sociale primesc atat pensia de asigurari sociale de stat cat si pensia ce li se cuvine din acest sector in raport cu munca depusa si cu vechimea in munca.
Prin asigurari sociale de stat se acorda urmatoarele pensii: pensia pentru limita de varsta, pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza unui accident de munca sau boala profesionala, pensia pentru pierderea capacitatii de munca in afara locului de munca, pensia de urmas, ajutorul social, pensia suplimentara.
Pensia pentru munca depusa si limita de varsta se acorda pe viata la cererea agentilor economici pentru barbati dupa 62 ani cu o vechime minima in munca 30 ani iar pentru femei la 57 ani ,vechime minim 25 ani. La cerere pensia cuvenita se acorda dupa implinirea varstei de 60 ani pentru barbati si 55 pentru femei daca au vechime in munca. Acestea pentru:
- persoane care au lucrat in conditii deosebit de grele, limita de varsta fiind de min 50 ani;
- nevazatorii primesc pensia integrala pentru munca depusa la 50 ani barbati si 45 femei daca au o vechime in munca de cel putin 15 ani si respectiv 10 ani;
- minerii care au lucrat in subteran minim 20 ani se pot pensiona indiferent de varsta;
- mamele care au vechime in munca de 25 ani si au nascut cel putin 3 copii pot primii pensionarea inaintea implinirii varstei legale: cu un an pentru 3 copii, cu 2 ani pentru 4 copii, cu 3 ani pentru mai multi copii.
Pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza unui accident de munca sau boala profesionala. Invaliditatea este pirderea totala sau in mare masura a capacitatii de munca in mod definitiv sau pe o durata mai lunga de timp. Pensia se acorda persoanelor incadrate in munca care din cauza unor accidente de munca si-au pierdut total sau in cea mai mare parte capacitatea de munca. Aceasta pensie se acorda si persoanelor care si-au pierdut din cauza unei boli contractate in timpul in care nu erau incadrate in munca, daca invaliditatea este de gradul I sau II, in timpul indeplinirii obligatiilor militare, sau elevilor , studentilor, care raman invalizi in timpul efectuarii practicii profesionale.
Persoanele care si-au pierdut jumatate din capacitatea de munca si lucru jumatate din durata normala a programului de lucru ele beneficiaza de pensie de invaliditate de gr III. In pierderea capacit de munca exista 3 grade de invaliditate care dau dreptul la aceasta pensie adica: invalid de gr. I cand se pierde complact capacit de munca si este necesara ingrijirea invalidului de catre o alta persoana; invaliditate de gr II cand se pirde complac sau in cea mai mare parte capacit de munca insa invalidul se ingrijeste singur invalidit de gr III cand se pierde jum din capacit de mun si invalidul poate presta ac mun insa cu un prog redus. Acordarea pensiilor necesita constatarea gr de invalid de catre comisia de expertiza medicala si recuperare a capacit de mun.
Pensia pt pierderea capacit de mun in afara procesului de mun se acorda pers incadrate in mun in cazul in care si-au pierdut capacit de mun total sau partial din cauza unor accidente care au avut loc in afara locului de mun. Pensia se acorda daca sa constatat o invalidit de gr I,II,III air lucratorul sa aiba o vechime in munca de min 5 ani.
Pensia de urmas se acorda sotiilor si copiilor daca la data decesului pers respectiva era pensionar. Copii au dreptul la pensia de urmas pana la 16 ani iar daca urmeaza o scoala pana la terminarea ei ier varsta max fiind de 25 ani. Sotia are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii de la implinirea varstei de 50 ani daca a fost casatorita cu sotul decedat cel putin 15 ani. Pensia de urmas pt sotie se suspenda cand ac se recasatoreste sau cand ac se reangajeaza in munca.
2. Ajutorul social ajuta pe fosti lucratori care nu sunt indreptatiti sa primeasca nici una din pensiile ce se acorda prin a.s.de stat. Pt ca o pers sa primeasca ajut social treb sa fi implinit varsta de 62 ani b si 57 ani f si sa aibe o vech in mun intre 5 si 10 ani ori sa fi contractat o invalidit de orice gr de pe urma unei boli obijnuite.
3. Pensia suplimentara se acorda pensionarilor de a.s. si pension urmasi daca pension decedati au contribuit in timpul vietii lor la alimentarea fondului ban destinet ac pensii
4. Trimiterea la tratament balneoclimateric si odihna
- in special celor care lucreaza in conditii deosebit de grele sau vatamatoare sau celor suferinzi de boli cronice, famililor cu multi copii li se acorda gratuitati. Familiile cu 3 sau mai multi copii beneficiaza de trimitarea gratuita in statiunile balneoclimaterice a unuia sau mai multi copii costul fiind suportat din bug a.s.de stat, iar de ac gratuitate beneficiind si pers persecutate politic.
3. Bugetul a.s.de stat
- prin Legea fin publ din 1991 nr.10 publicata in Monit Ofic al Rom este o componenta a bug public nat. La baza elaborari bug a.s.de stat sunt principiile: anualitatii universalitatii, echilibrarii si realitatii. Bug a.s.de stat cuprinde la venituri: contributia pt a.s.de stat, contributia salariatilor pt biletele de tratament balnear si odihna. Bug a.s.de stat cupr chelt pt: pensiile platite prin oficii, pensiile platite prin intreprindetri, indemnizatii pt maternitate si ingrijirea copilului, ajut in caz de deces etc. Bug a.s.de stat se elaboreaza de catre Min Muncii si Prot Sociale si Direactia Generala a a.s. si pensiilor. Veniturile si chelt bug a.s.de stat se executa prin unitatile Min Mun si
Prot Soc. Executia bug a.s.de stat se realiz independent, venit si chelt sale evidentiandu-se in conturi deschise la sucursala BCR:
- un cont privind Contributiile pt a.s.de stat in care se incaseaza contributiile pt a.s. datorate de RA, SC cu capital de stat sau mixt, institutiile din sactorul public;
- un cont privind Contributiile pt a.s.de stat de la pers fiz care utiliz munca salariata;
- un cont privind Contributiile pt a.s.de stat in care se incaseaza contributia salariatilor din institutiile publice si apensionarilor pt bilet de trat balnear si odih.
Chelt bug a.s.de stat se efectueaza din 2 conturi deschise la sucursalele BCR:
- un cont pt Chelt bug a.s.de stat din care se efectueaza plata pensiilor de a.s. si a ajut soc;
- un cont pt Chelt bug a.s.de stat din care se efectueaza plata la niv fiec judet a indemnizatiilor si ajut de a.s.
SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE
Resursele finenciare publice
Sunt elem ale unei nat. Res fin reprez totalit mijloacelor ban necesare realiz anumitor obiective econ, sociale, sau de alta natura. Res fin publ includ : res administratiei centrale de stat in care se cuprind impozitele si taxele, imprumuturile; - res administ de stat locale sunt: impozitele,veniturile nefiscale, si taxele cu caract local; - res intrep publ cu caract industrial , comercial care obtin venituri din vanzarea produselor; - res a.s.de stat care sunt: cotizatiile pt a.s. Principala cat de res fin publ sunt impozitele si taxele. Resursele de trezorerie constau in imprumuturipe termen scurt pana la un an. Resursele provenind din imprumuturi reprez datoria publica pe termen mediu de 2-5 ani si lung cele peste 5 ani
Factorii care influenteaza nivelul resursele financiare publice
Factorii care determina cresterea res fin publ sunt:
- factorii econ care det cresterea PIB;
- fact monetari, dobanda, credit, masa monetara;
- fact sociali;
- factorii demografici;
- factorii politici si militari.
Fact care det cea mai puternica influenta asupra nivelului res fin ale societatii sunt: volumul si structura productiei, niv preturilor, raportul dintre formarea bruta de capital si consum.
Structura sistemului resurselor financiare publice
Sist res fin publ difera din pct de vedere al structurii sale de la un stat la altul, in t dezv si in cele in curs de dezvac pot fi grupate in fctie de 2 criterii si anume : dupa regularitatea cu care se incaseaza la bug public nat si dupa provenienta resurselor. Dupa regularitate : -res ordinare care sunt: venituri fiscale, contributiile pt a.s.de stat, venituri nefiscale; -res extraordinare care sunt: emisiunea de bani de hartie peste necesitatile reale ale circulatiei ban, imprum de stat interne si externe. Din pct de vedere
al providentei lor , res fin publ se pot grupa in res interne adica impozitele, veniturile, emisiunea de bani de hartie si res externe adica imprum de stat externe. In Rom res fin publ sunt formate din veniturile administratiei de stat centrale, ale administ de stat locale venit institutiilor publ, ven bug a.s.de stat si ale fondului pt plata ajut de somaj. Res bug administ de stat centrale cuprind:
1 Venit curente - venit fiscale cu impoz directe si indirecte si venit nefiscale.
2 - Venituri din capital - venit din valorificarea unor bunuri ale statului.
Res bug locale: 1 si 2 + 3 subventii primite din bug administ de stat centrale. Res institutiilor publ sunt formate numai din venituri curente.
Res bug a.s.de stat: 1 Venit curente -venit a.s.de stat; 2 subventii de la bug administ de stat centrale. Res fondului pt plata ajut de somaj sunt venit curente din contributii primite de la pers jurid si fiz care utilizeaza minca salariata.
IMPOZITELE - NOTIUNI GENERALE
Continutul si rolul impozitelor.
Imp reprez o forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea pers fiz sau jurid la dispozitia statului in vederea acoperirii chelt sale. Ac prelevare facandu-se in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului. Imp sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil, in schimbul acestuia platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata. Achitarea imp pe venit este obl tuturor pers fiz sau jur care realiz venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege.
Rolul imp de stat se manifesta pe plan finan, econ, social. Limita imp dintr-o anumita tara este influentata de factorii externi sist de imp adica niv PIB pe loc, niv mediu al imp si progresivitatea impunerii, natura institutiilor politice si de fact interni.
Elem impozitului
1.Subiectul imp (contribuabil) fiind pers fiz sau jur oblig prin lege la plata acesteia. 2.Suportatorul imp este pers care suporta efectiv imp, care ar trebui sa fie tot una cu subiectul imp dar sunt numeroase cazuri cand ac difera.
3.Obiectul impunerii care e materia supusa impunerii. La imp directe e venitul sau averea iar la imp indirecte e produsul care face obiectul vanzarii, serviciul prestat, bunul importat sau exportat.
4. Sursa imp arata din ce anume se plateste imp din venit sau avere
5.Cota imp prin care imp poate fi stabilit intr-o suma fixa sau in cote procentuale 6.Asieta - mod de asezare e imp
7. Termenul de plata care arata data pana la care trebuie platit imp statului. Neplatirea imp pana la termenul stabilit prin lege atrage dupa sine obligatia contribuabilului de a plati si majorari de intarziere
Principiile impunerii
Impunerea reprez un complex de oper si masuri efectuate in baza legiicare au drept scop stabilirea imp ce revine in sarcina unei pers fiz sau jur. Impunerea are o latura de natura politica si una de nat tehnica.
Principiul justetii impunerii: fiecare cetatean al statului trebuie sa contribuie cu impozite in fctie de venitul pe care in obtine.
Principiul certitudinii: presupune ca marimea imp sa fie corecta iar termenele si sumele de plata sa fie clara pt fiec platitor.
Princip comoditatii perceperii imp spune ca imp sa fie sa fie percepute la termenele si in modul cel mai convenabil pt contribuabil. Princip randamentului imp urmarea ca sist fiscal sa asigure incasarea imp cu min de chelt si sa fie cat mai putin apasator pt platitor.
*Principii de echitate fiscala. echitatea fisc inseamna dreptate sociala in materie de impozite. Conditii:
- stabilirea minimului neimpozabil adica scutirea de imp a unui venit minim care sa permita satisfacerea nevoilor de trai strict necesare. Minimul neimpozabil poate fi stabilit doar in cazul imp directe;
- sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de puterea contributiva a fiec platitor adica cu luarea in considerare a marimi venitului sau averii precum si a situatiei faniliare a acestuia
- singur, casatorit, cu pers in intretinere;
- impunerea sa cuprinda toate cat sociale care realiz venituri sau care au un anumit fel de avere dar fara cei ce sunt sub minimil neimpozabil.
*Principii de politica financiara. La introducerea unui imp trebui ca ac sa aiba un randamest fiscal ridicat, sa fie stabil si elastic. Ca un imp sa aiba un randament fisc rid trebuie sa:
- imp sa aiba un caract universal deci el sa fie platit de toate pers fiz si jur care obtin venituri din ac sursa;
- sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere a unei parti din materia impunerii;
- vol chelt privind stabilirea materiei impozabile si calcularea sa fie cat mai redusa. Imp este stabil atuncicand randamentul ramane constant de-alungul ciclului econ. Ca un imp sa fie elastic el trebuie sa se adapteze in permanenta necesitatilor de venituri ale statului. Deci daca se inregistreaza o crestere a chelt bug este necesar ca imp sa poata fi majorat corespunzator si invers, dar de obicei imp act mai ales in sensul majorarii imp.
*Principii de politica economica La introducerea unui imp statul urmareste procurarea venit necesare acoperirii chelt publ si fol ac ca instrument de impulsionare a dezv unor ramuri sau subramuri econ. Incurajarea dezv unei ram sau subram econ poate fi efectuata prin masuri de ordin fiscal ca: stabilirea unor taxe vamale ridicate le import, reducerea sau scutirea de taxa a imp indirecte a marfurilor autohtone. In vederea cresterii consumului unei anumite marfii statul procedeaza la micsorarea sau chiar suprimarea imp ind percepute la vanzarea acestuia. Imp pot fi fol concomitent cu alte instrumente pt redresarea situatiei econ iar in vederea combaterii inflatiei se recurge frecvent si la masura majorarii imp.
Asezarea si perceperea impozitelor
Asezerea imp presupune efectuarea mei multor oper succesive constand in stabilirea obiectului impozabil, det cuantumului impozabil si perceperea imp.
Stabilirea obiectului impozabil - evaluarea materiei impozabile. Pt ca venit si averea sa poata fi supuse impunerii e necesar mai intai ca organele fiscale sa constate existenta de fapt a acestora. Evaluarea mat impoz se poate realiza apeland la 2 metode: - metoda evaluarii indirecte care are 3 variante de realizare: evaluarea pe baza unor indicii exterioare ale obiectului impozabil; evaluarea forfetara; eval administrativa; - evaluarea pe baza indiciilor a semnelor exterioare ale obiectului impozabil specifica imp de tip real care permite stabilirea cu aprox a marimii obiectului impozabil.
@Evaluarea forfetara consta in aceea ca organele fiscale cu acordul subiectului impozabil atribuie o anumita valoare obiectului impozabil.
@Evaluarea administrativa are caract faptul ca organele fiscale stabilesc valoarea materiei impozabile pe baza datelor pe care le au la dispozitie. Metoda evaluarii directe are 2 caract: - evaluarea pe baza declaratiei unei terte personale prin care obiectul impozabil se stabileste pe baza declaratiei scrise pe care o terta personala e obligata prin lege sa o depuna la organele fiscale; - evaluarea pe baza declaratiei platitorului de impozit se realiz cu participarea directa asubiectului imp.