Bugetul de stat reprezintă o categorie fundamentală a ştiinţelor finanţelor. Îl putem aborda din punct de vedere juridic şi economic.
Sub aspectul său juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede şi autorizează în formă legislativă cheltuielile şi resursele statului, având character obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului. Reprezintă un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a acestuia, elaborându-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade.
Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fo mobilizate la dispoziţia statului.
Abordarea economică se referă la corelaţiile acroeconomice şi în special legăturacu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB şi măsura în care acesta este repartizat pentru formarea brută de capital şi consum determină nivelui indicatorilor bugetari şi constituie baza evoluţiei favorabile a resurselor în viitor.
Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică socială şi financiară ale fiecărei perioade. Aceste relaţii au dublu sens: pe de o parte, ca relaţii prin care se mobilizează resursele băneşti iar pe de lată parte ca relaţii de repartizare a acestor resurse.
Relaţiile de mobilizare a resurselor sunt relaţii de repartiţie a PIB în favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, al prelevărilor din venituri şi atragerile de disponibilităţi temporar libere prin imprumuturilor de stat intern. Deasemenea se crează relaţii ale statului cu străinătatea concretizate în finanţări externe.
Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt şi mediu. Bugetul economic este carteristic ţărilor dezvoltate şi reprezintă pe lângă un buget de stat clasic şi resursele societăţii şi destinaţia lor.Bugetul economiei naţionale este un ansamblu de conturi ale naţiunii, care reflctă pentru anul în curs şi pentru anul următor previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara respectivă. Forma care se întocmeşte diferă de la o ţară la alta.
Bugetul economiei naţionale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informează asupra situaţiei economico financiare a ţării. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de stat. Volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare diferă de la stat în funcţie de nivelul de dezvotare economică a ţării, de condiţiile social-politice interne şi de conjunctura internaţională.La nivelul fiecărui stat se elaboreză mai multe categorii de bugete corelate care alcătuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferenţiat în funcţie de structura organizatorică a fiecărui stat: tip unitar(Franţa, Anglia, Suedia etc) si tip federal (SUA, Canada, Elveţia etc).
În România nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de acoperire a acestora sunt reflectate în bugetul general consolidat. Legea privind finanţele publice precizează faptul că gestionarea resurselor financiare publice se realizează perintr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:
. Bugetul de stat
. Bugetul asigurărilor sociale de stat
. Bugetele locale
. Bugetele fondurilor speciale
. Bugetul trezoreriei statului
. Bugetele altor instituţii cu caracter autonom
Bugetul general consolidat reflectă fluxurile financiare publicede formare a veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii în conformitate cu nevoia socială.Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizează alocarea şi redistribuirea resurselor şi care prezintă utilitate în procesul reglării activităţii economice şi sociale.Bugetul are un rol alocativ, redistributiv şi de reglare a vieţii economice.
Rolul alocativ reflectă modul de alocare a resurselor fiecărui an bugetar. Statul se poate manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activităţi industriale şi comerciale proprii, fie participând la finanţarea unor activităţi în sectorul privat. Existenţa lor ca bugete anexe se justifică: prin caracterul industrial sau comercial al activităţii statului şi prin scopul finanţării şi natura beneficiarului resurselor, atunci când se acordă subvenţii sau se finaţează acţiuni sociale. Conturile speciale de trezorerie sunt operaţiuni în afara bugetului general determinate de condiţii specifice privind finanţarea şi de caracterul lor provizoriu.
Rolul redistributiv al bugetului este pus în evidenţă de natura lui specifică, respectiv aceea de instrument ce reflectă relaţii de mobilizare a resurselor şi de repartizare a acestora pentru finanţarea unor activităţi şi acţiuni determinate expres.
Rolul de reglare a vieţii economice decurge din importanţa bugetului de stat ca instrument cu putere de lege, prin care se reflectă politica economică promovată de guvern.
(*) Creditele externe contractate de ministere sunt defalcate pe capitole de cheltuieli, utilizând criteriul economic.
Procedura bugetara: e alcatuita din totalitatea actelor si operatiunilor privind intocmirea proiectului de buget,adoptarea acestuia,executarea sa,incheierea si aprobarea continutului general de executie bugetara precum si controlul bugetar.
