Analiza pasivului bilantului contabil





2.1 Analiza capitalului propriu

Dat fiind faptul ca sursa initiala de finantare a patrimoniului intreprinderii o constituie capitalul propriu, in continuare vom efectua o analiza mai aprofundata a acestuia.
Capitalul propriu reprezinta marimea ramasa in activele intreprinderii dupa sacaderea datoriilor. Ca obiect al analizei , capitalul propriu se studiaza din mai multe puncte de vedere prin efectuarea urmatoarelor etape:

Tabelul 1. Analiza marimii si evolutiei capitalului propriu

Indicatorii 2006 2007 Ritmul cresterii, %
1.Capitalul propriu, lei 9714464 11204777 115.34
2.Total datorii, lei 60565309 97086714 160.30
3.Total pasive, lei 70893621 108291491 152.75

Concluzie: Informatiile continute in tabelul de mai sus demonstreaza ca interprinderea ,,Ago-Dacia"S.A. dispune de o marime pozitiva a capitalului propriu care la sfirsitul perioadei de gestiune constituie 11204777 lei, care in dinamica se evidentiaza tendinta de majorare a surselor proprii de finantare a patrimoniului cu aproximativ 15.34%.
Se observa ca evolutia capitalului propriu are o tendinta de crestere mai mica decit al datoriilor, precum si a pasivelor in ansamblu, ceea ce se apreciaza ca un moment negativ.

Pentru a dezvalui cauzele de baza ce au provocat majorarea capitalului propriu vom analiza modificarile survenite in structura capitalului propriu al I.M.,,Efes Vitanta Moldova Brewery"S.A. in cursul perioadei analizate.


Tabelul 2. Analiza structurii capitalului propriu
Elemente componente 2005 2006
Suma, lei Cota,% Suma, lei Cota, %
1.Capital statutar 1858000 19.26 1858000 16.58
2.Rezerve 6615477 68.09 6927464 61.83
3.Profit nerepartizat 1240987 12.65 2419313 21.59
4.Total capital propriu 9714464 100 11204777 100













Sursa:[Datele din tabelul 2 pag.x] completat de autor.
Diagrama ne arata analiza structurii capitalului propriu pe anul 2005





Sursa:[Datele din tabelul 2 pag.x] completat de autor.
Diagrama ne arata analiza structurii capitalului propriu pe anul 2006


Concluzie: Datele tabelului atesta faptul ca in componenta capitalului propriu al intreprinderea,,Ago-Dacia"S.A. elementul cel mai valoros le reprezinta rezervele. Cota acestui component se afla in crestere si constituie 61.83% din totalul surselor proprii de finantare la sfirsitul anului de gestiune.
In cursul perioadei analizate se poate atesta ca la celelalte componente ale capitalului propriu se afla in marirea atit dupa marirea ponderii in suma absoluta.

Una din etapele aprecierii situatiei financiare a societatilor pe actiuni este analiza corelatiei dintre activele nete si capitalul statutar. Necesitatea reiese din conditia ca valoarea activelor nete ale societatii pe actiuni nu poate fi mai mica decit marimea capitalului ei social. In acest context se determina si se apreciaza rata corelatiei dintre activele nete si capitalul statutar:
Rata corelatiei dintre activele nete si capitalul statutar = Active nete / Capital statutar
In continuare vom analiza corelatia dintre activele nete si capitalul statutar al I.M.,,Efes Vitanta Moldova Brewery"S.A.
Tabelul 3. Calculul ratei de corelatie dintre activele nete si capitalul statutar
Indicatorii La inceputul perioadei La sfirsitul perioadei
1.Capitalul statutar, lei 1858000 1858000
2.Total active, lei 70893621 108291491
3.Datorii pe termen lung, lei 55929130 88598204
4.Datorii pe termen scurt, lei 5250027 8488510
5.Active nete, lei (rd.2-rd.3-rd.4) 9714464 11204777
6.Rata corelatiei dintre activele nete si capitalul statutar, coef.(rd.5:rd.1) 5.22 6.03





Sursa:[Datele din tabelul 3 pag.x] completat de autor.
Diagrama ne arata analiza structurii capitalului propriu pe anul 2005








Sursa:[Datele din tabelul 3 pag.x] completat de autor.
Diagrama ne arata analiza structurii capitalului propriu pe anul 2006




Concluzie: Din datele tabelului 22 rezulta ca lainterprinderea ,,Ago-Dacia"S.A. corelatia dintre activele nete si capitalul statutar este destul de favorabila. Astfel la inceputul anului activele nete de 5.22 ori au depasit valoarea capitalul statutar, iar la sfirsit - de 6.03 ori. Chiar si in dinamica se observa o majorare a ratei de corelatie dintre acesti doi indicatori, de asemeni se constata conformitatea deplina cu cerintele legislatiei privind mentinerea valorii activelor nete la nivelul nu mai mic decit marimea capitalului statutar.

Pentru identificarea influentei fiecarui factor in mod separat, se efectueaza analiza de tip factorial cu aplicarea metodei de substitutii in lant ori a variatiilor acestei metode.
Tabelul 4 Date initiale pentru analiza factoriala a sporului cresterii capitalului propriu
Indicatorii Anul precedent Anul raportat
1.Valoarea medie a capitalului propriu, lei 9279770.5 10459620.5
2.Valoarea medie a activelor, lei 52318499 89592556
3.Profit net, lei 1240987 2602713
4.Profit reinvestit, lei 874887 874887
5.Venituri din vinzari, lei 9070272 11331775
6.Sporul cresterii(descresterii)capitalului propriu, % (rd.4:rd.1*100) 9,38 8,32
7.Rentabilitatea vinzarilor dupa impozitare, % (rd.3:rd.5*100) 13.68 22.96
8.Numarul de rotatii ale activelor, coef.(rd.5:rd.2) 0.173 0.126
9.Rata pirghiei financiare, coef. (rd.2:rd.1) 5,63 8,56
10.Rata reinvestirii profitului net, coef.(rd.4:rd.3) 0.704 0.336

Note:
. Primii doi indicatori din tabel sunt calculati prin media aritmetica simpla;
. Profitul reinvestit este calculat ca diferenta dintre profitul net si suma dividendelor anuntate.










Sursa:[Datele din tabelul 13 pag.x] completat de autor.
Diagrama ne arata datele initiale pentru analiza capitalului propriu anul 2005















Sursa:[Datele din tabelul 13 pag.x] completat de autor.
Diagrama ne arata datele initiale pentru analiza capitalului propriu anul 2006



Folosind metoda de substitutie in lant, vom determina influenta fiecarui factor asupra sporului cresterii capitalului propriu si vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 5. Calculul influentei factorilor asupra sporului cresterii capitalului propriu
Nr. Subst. Factorii Sporul cresterii capitalului propriu,% Influenta factorului, %
Rentabilitatea vinzarilor Rotatia activelor Rata pirghiei financiare Rata reinvestirii profitului
0 13.68 0.173 5.63 0.704 9.38 -
1 22.96 0.173 5.63 0.704 15.74 +6.36
2 22.96 0.126 5.63 0.704 11.46 -4.28
3 22.96 0.126 8.56 0.704 17.43 +5.97
4 22.96 0.126 8.56 0.336 8.32 -9.11

Balanta factoriala:
Δ±Capitalul propriu =(±Cpr₁)- (±Cpr₀)= Δ±Cpr(rentabilitatea vinzarilor) + Δ±Cpr(rotatia activelor) + Δ±Cpr(rata pirghiei financiare) + Δ±Cpr(rata reinvestiri)
8.32 - 9.38 = 6.36 - 4.28 + 5.97 - 9.11
- 1.06 = - 1.06
Concluzie: Calculele efectuate in tabelul de mai sus permit constatarea urmatoarelor concluzii. In ultimii doi ani se observa o majorare a capitalului propriu al interprinderii,,Ago-Dacia"S.A. Daca in cursul anului precedent capitalul propriu a crescut pe seama surselor interne cu 9.38%, atunci in anul de gestiune acesta a crescut cu 8.32%.
In urma analizei factoriale s-a evidentiat principalele cauze de formare a tendintei negative in dinamica capitalului propriu care genereaza pierderi in procesul activitatii intreprinderii. Ca moment pozitiv se apreciaza influenta majorarii rentabilitatii vinzarilor care a conditionat sporul capitalului propriu cu 6.36 puncte procentuale precum si cresterea ratei pirghiei financiare ce a dus la majorarea indicatorului rezultativ cu 5.97 puncte procentuale.
Ceilalti indicatori au generat un efect negativ asupra sporului capitalului propriu, astfel incit daca rotatia activelor a generat la diminuarea capitalului propriu cu 4,28 puncte procentuale, atunci rata reinvestirii profitului a conditionat o scadere de 9,11 puncte procentuale.

Pentru desfasurarea reusita a activitatii economico-financiare a intreprinderii o importanta deosebita are nu numai crearea capitalului propriu in marimea suficienta si cu structura adecvata, dar si amplasarea rationala a acestuia.
Astfel vom studia capacitatea de manevrare a capitalului propriu al interprinderii,,Ago-Dacia"S.A. in tabelul de mai jos conform bilantului contabil al intreprinderii.
Tabelul 6. Calculul ratei de manevrare a capitalului propriu
Indicatorii La inceputul perioadei La sfirsitul perioadei
1.Capitalul propriu, lei 9714464 11204777
2.Active curente, lei 1006000 1408000
3.Datorii pe termen scurt, lei 5250027 8488510
4.Fondul de rulment net, lei (rd.2 - rd.3) -4244027 -7080510
5.Rata de manevrare a capitalului propriu, coef.(rd.4:rd1) -0.436 -0.631

Concluzie: Din datele tabelului rezulta ca capitalul propriu al interprinderii ,,Ago-Dacia"S.A. are o capacitate de manevrare destul de scazuta care in dinamica este in diminuare pina la negativa. Aceasta se poate observa ca daca in 2006 acesta constituia -43.6% din valoarea totala a capitalului propriu s-au aflat sub o forma ce nu permite manevrarea, atunci la sfirsitul anului aceasta a inregistrat o valoare negativa de -63.1% ceea ce nu permite o manevrare care defavorizeaza performantele economico-financiare ale intreprinderii si poate conduce la o diminuare a activitatii financiare intreprinderii.

2.2 Analiza datoriilor pe termen lung



2.21 Esenta si importanta datoriilor pe termen lung
In procesul activitatii economico-financiare a oricarei intreprinderi apare necesitatea efectuarii decontarilor cu cumparatorii, furnizorii, bugetul, personalul etc. Deoarece momentul achitarii datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul aparitiei acestora (la livrarea marfurilor, prestarea serviciilor, calcularea salariului s. a.), intreprinderea genereaza atat creante, care reprezinta mijloacele extrase din circuitul intreprinderii si se reflecta in Bilant in componenta activelor, cat si datorii, care reprezinta mijloacele atrase si se reflecta in bilant in componenta pasivelor. Marimea, componenta, structura si viteza de rotatie a creantelor si datoriilor determina necesitatile intreprinderii in fondul de rulment, un sir de indicatori financiari si, in final, profitul intreprinderii, intrucat intreprinderea poate modifica modul de efectuare a decontarilor si conditiile contractelor, o importanta deosebita are controlul permanent al starii creantelor si datoriilor si gestionarea acestora.
Cresterea creantelor si a datoriilor are un impact dublu asupra intreprinderii (vezi tabelul 3.1), fapt care urmeaza sa fie luat in consideratie la analiza decontarilor.



Tabelul 7 Impactul vinzarilor cu plata aminata

Participantii tranzactiei Vinzator Cumparator
Decontari Creante Datorii
Esenta decontarilor Extragerea mijloacelor itreprinderii din circulatie Sursa spontana de finantare
Intentiile participantilor A reduce perioada de restituire a datoriilor debitoare A extinde perioada de restituire a datoriei
Avantajele (+) . Cresterea volumului vizarilor
. Atragerea clientilor noi
. Cresterea profitului
. Micsorare stocurilor produselor finite
. Diminuarea consumurilor privind pastrarea produselor finite . Micsprarea necesitatii de atragere a creditelor financiare
. Mentinerea stocurilor la un nivel stabil
Riscurile (-) . Cresterea cheltuielilor privind mentinerea creantelor
. Aparitia creantelor dubioase
. Micsorarea profitului din cauza creantelor . Sporirea dependentei
. Sursa nestabila de finantare
. Micsorarea credibilitatii
Sursa:[19 pag. 226] completat de autor.
Analiza si gestionarea creantelor sunt necesare pentru prevenirea cresterii excesive a acestora, care duce la micsorarea incasarilor si aparitia creantelor dubioase (compromise), ce pot contrabalansa in intregime profitul intreprinderii.Dupa cum s-a mentionat anterior, cresterea relativa a datoriilor are un impact dublu asupra activitatii intreprinderii. Dintr-un punct de vedere, acest fenomen este benefic, deoarece intreprinderea obtine surse suplimentare de finantare. Din alt punct de vedere, cresterea excesiva a datoriilor este extrem de periculoasa, deoarece sporeste riscul unui eventual faliment.Pornind de la faptul ca datoriile nu poarta un caracter omogen, analiza si gestionarea componentelor acestora se efectueaza in baza diferitelor metode (procedee).Astfel, datoriile pe termen lung reprezinta o sursa de finantare contra plata si nu un mijloc spontan de finantare a activelor.
In bilantul cotabil datoriile pe termen lung au o semnificatie importanta si sunt divizate in doua parti: datoriile financiare pe termen lung si datorii pe termen lung calculate.
Datoriile financiare pe termen lung includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. Capitalul atras il constituie creditele bancare si imprumuturile in valuta nationala si straina primite de catre intreprindere de la alte persoane fizice si juridice, pe un termen stabilit si pentru o anumita plata.
Datoriile financiare pe termen lung cuprind:
. creditele, inclusiv overdrafturile. Creditele sunt primite de la institutiile bancare. Overdraftul este un credit bancar primit de intreprindere prin eliberarea unui cec, a dispozitiilor de plata la o suma care depaseste soldul mijloacelor banesti in contul de decontare. Conditiile overdraftului sunt stipulate in contractul incheiat intre banca si client in momentul deschiderii contului bancar.
. imprumuturile. Acestea pot fi primite de la intreprinderi - parti nelegate si legate, persoane fizice, personalul intreprinderii etc.
In functie de termenul rambursarii, creditele bancare si imprumuturile pot fi:
. pe termen scurt, al caror termen de achitare nu depaseste 12 luni calendaristice, fiind o sursa de formare a mijloacelor circulante;
. pe termen lung, cu durata de achitare mai mare de 12 luni calendaristice, primite in scopul efectuarii investitiilor capitale si financiare pe termen lung, procurarii de mijloace fixe, echipamente, utilaje, noi tehnologii, achizitii de intreprinderi.
Datoriile calculate sunt datorii fata de alte persoane fizice si juridice, in special, fata de personalul intreprinderii, organele asigurarilor sociale, companiile de asigurari, bugetul de stat, diversi creditori.Datoriile fata de personal reprezinta angajamentele intreprinderii fata de salariati pentru munca prestata, privind recuperarea cheltuielilor si platilor efectuate de salariati in favoarea intreprinderii etc.

2.22 Analiza satructurala a datoriilor pe termen lung

Analiza structurii datoriilor pe termen lung pe parti componente presupune determinarea ponderii fiecarui tip de datorii in valoarea totala a acestora si a modificarii acestei ponderi in cursul anului de gestiune, in acest context vor fi calculati, ca minimum, urmatorii indicatori:
. cota datoriilor financiare;
. cota datoriilor calculate.


Tabelul 8 Structura datoriilor pe termen lung pe tipuri

Tipul datoriilor La inceputul anului La sfirsitul anului Abaterea
Mii lei Cota,% Mii lei Cota % Mii lei Cota,%
1.Datorii financiare pe termen lung 3613848 6.47 3613848 4.04 -50484 -2.381
1.2. Imprumuturi pe termen lung 3613848 6.47 3613848 4.04 -50484 -2.381
1.4 Alte datorii financiare pe TL - - - - - -
2. Datorii pe termen lung calculate 52315282 93.53 85034840 95.96 +32719558 +2.43
2.3.Finantari si incasari cu destinatie speciala 52310271 93.52 85034840 95.96 +32724569 +2.44
Datorii aminate privind imp pe venit 5011 0.009 - - -5011 -0.009
Total datorii 55929130 100 88598204 100 +32669074 X

Folosind informatiile tabel, vom prezenta structura datoriilor pe termen lung pe tipuri la SA "Ago-Dacia" cu ajutorul diagramelor de tip circular.












Sursa:[Datele din tabelul 8 pag.x] completat de autor.
Diagrama ne arata structura datoriilor pe termen lung pe anul 2005

















Sursa:[Datele din tabelul 8 pag.x] completat de autor.
Diagrama ne arata structura datoriilor pe termen lung pe anul 2006



Concluzie : Potrivit datelor din tabelul 5, structura datoriilor la finele anului comparativ cu inceputul perioadei a suferit schimbari nefavorabile. In primul rand, trebuie mentionata existenta datoriilor financiare pe termen lung. Conform situatiei la finele anului ponderea datoriilor financiare in totalul datoriilor pe termen lung constituie 6.47%. Totodata, s-a majorat considerabil valoarea absoluta si ponderea datoriilor calculate: in total valoarea acestora s-a redus cu 32719558 lei , iar ponderea lor cu 2.43 % .