In realitate, nici unul dintre modelele teoretice de organizare a economiei de schimb nu functionează in forma pura, realul este intotdeauna mai complex.
In orice economie contemporana se intrepătrund, in proporţii diferite , elemente , caracteristici, mecanisme ale sistemului de piata libera cu cele dirijiste.
Se poate aprecia că economia de schimb contemporana , asa cum functioneaza in fiecare tara , se prezinta ca un sistem economic mixt, in care se imbina in proportii diferite elemente ale sistemului cu piata libera cu implicarea statului in economie.
Se considera ca economiile majoritatii statelor avansate economic au la baza sistemul de economie mixta.
Economia mixta sintetizeaza sistemul economic din numeroase ţări occidentale in care piata este un element de regalare a economiei, printre altele. Mijloacele inteventiei statale si amploarea lor sunt diferite, dar, in sistemul economiei mixte , reglarea economica se realizeaza printr-un mecanism hibrid. Mecanismul economiei mixte s-a nascut din situatii de criza grava pe care le-a cunoscut sistemul economic si social in ansmblul sau, sau ca urmare a unor zguduiri economico-sociale si din necesitatea de a armoniza exigentele eficientei economice si liberei initiative cu respectarea unor conditii minimale de echitate sociala.
O economie nationala contemporana poate fi considerata ca economie cu piata concurentiala daca aceasta contine urmatoarele elemente structurale si mecanisme de reglare:
pluralismul formelor de proprietate in cadrul carora ponderea principala o detine cea particulara.
economia este descentralizata , functionarea ei fiind consecinta actiunilor individuale a caror conexiune se realizează pe baza pietei , cadrului legislativ si a unor parghii economico-financiare.
Interesul personal si raporturile de piata bilaterala reprezinta baza activitatii economice , impulsul sau, sintetizat in maximizarea profitului pentru vanzator si a utilitatii pentru cumpărător.
piata concurentiala este regulatorul principal al activitatii economice. Alocarea resurselor, fundamentarea tehnologiilor si modalitatilor de combinare , a concordantei ofertei cu nevoia sociala se fac de catre piata prin mecanismul preturilor.
Concurenta loială, conformă reglementărilor legale îi favorizează pe cei puternici, întreprinzatori, înlăturându-i pe cei slabi şi inadaptabili.
Existenţa unui sistem financiar-bancar ramificat, care-şi asumă reglarea operativă a masei monetare şi orientarea acţiunilor celorlalţi agenţi economici.
O structură tehnico-economică modernă care reprezintă componenta substanţială a unei înalte eficienţe economice.
Statul democratic veghează la respectarea regulilor pieţei, folosind cadrul legislativ şi pârghiile economico-financiare.
Sistemul real al economiei de piaţă, care funcţionează în majoritatea economiilor contemporane, nu apare ca ceva unitar şi indivizibil, ci se prezintă într-o mare diversitate de situaţii, de experienşe şi de practici naţionale , adecvate diferitelor niveluri de dezvoltare.
Se poate vorbi de existenţa unor tipuri (modele) de economie cu piaţa reală, a căror delimitare se face in raport de unele criterii ca :
gradul de intervenţie a statului în activitatea economică.
măsura în care statul acţionează alături de mecanismele pieţei sau modul în care se implică in aceste mecanisme.
rolul şi funcţiile reale pe care le îndeplineşte piaţa.
curentul de gândire economică care exercită un rol mai mare în adoptarea politicii economice guvernamentale.
In lucrarea sa Capitalism contra capitalism Michel Albert consideră că în sistemul capitalist s-au diferenţiat două mari modele, de importanţă comparabilă şi intre care numai viitorul va putea să decidă : modelul neoamerican şi cel renan. Primul ar fi specific pentru SUA, Marea Britanie, Australia , Noua Zeelandă, noile ţări industrializate din Asia şa. Cel de-al doilea îşi are nucleul în sistemul economiei de piaţa din Germania, dar se regăseşte în trăsăsturile sale fundamentale şi în Elveţia, Olanda, Suedia şi celelalte ţări nordice, în Japonia , Austria.
Capitalismul real , aşa cum este el trăit în diferite ţări , nu aduce de la sine un răspuns unic , cea mai bună soluţie la marile probleme ale societăţii. Din contră capitalismul este multiplu şi tot atăt de complex ca şi viaţa însăşi. El nu este o ideologie ci o practică.
Sistemul capitalist nu este ''unul şi indivizibil'', ci există mai multe modele ale economiei de piaţă ce coexistă şi sistemul american este departe de a fi cel mai eficient dintre ele.
Capitalismul neoamerican contra capitalismul renan -un război intre două sisteme de valori opuse in ceea ce priveşte poziţia persoanei in întreprindere, locul pieţei în societate şi rolul pe care trebuie să-l joace ordinea legală în economia internaţională.
O primă mare batălie a capitalismului , care a învins astăzi s-a dat in Anglia , prin Margaret Thatcher, şi in Statele Unite prin Ronald Reagan. Cei doi au înfăptuit, astfel, împreună prima revoluţie conservatoare în materie de politică economică: revoluţia statului minimal.
Tipul neoamerican de economie de piaţă( economie de piaţă de tip liberal)
Putem considera ca Statele Unite constituie un model economic în sine.
Pentru a înţelege esenţa capitalismului american trebiue să ţinem seama şi de durata lungă, de evoluţiile de profunzime , adesea neglijate. Există câteva date de bază ce se află la originea atât a puterii, cât şi a slăbiciunii americane de astăzi.
In America, echipa Reagan îi ridică in slăvi pe întreprinzători, denunţă risipa statului feudal şi mai ales impozitul, acel impozit catastrofal ce descurajează iniţiativle şi frânează energiile Americii.
Sunt întreprinse mai multe reforme spectaculoase. Cel mai important element al acestei politici îl constituie ERA (Economic Recovery Act). El cuprinde trei direcţii principale : prima : dereglementarea în sectorul petrolier, în cel al telecomunicaţiilor, al băncilor şi al concurenţei. Ce-a de-a doua direcţie o constituie sistemul fiscal. A treia direcţie : lupta împotriva inflaţiei printr-un control sever al masei monetare.
Statele Unite se bucură de un activ fară echivalent, de o bogată moştenire economică, financiară, tehnologică :
Stocul de capital. In interiorul ţării se găsesc imense infrastructuri, in mare parte dintre cele mai moderne, iar în afare graniţelor multinaţionalele americane controlează active uriaşe.
Resursele naturale de care dispune America sunt printre cele mai importante de pe glob
În materie de tehnologie, America beneficiază de un avantaj superior datorită faptului că cei mai mari cercetători , cei mai buni ingineri vin să lucreze in statele Unite.
Privilegiul monetar. Incepând din 1945 dolarul serveşte drept monedă de referinţă in tranzacţiile internaţionale, fiind şi principala monedă de rezervă pe care o înmagazinează băncile centrale din majoritatea ţărilor.
America domneşte asupra banilor, ai ei şi ai celorlalţi. Dolarul este in acelaşi timp semnul şi instrumentul acestei puteri.
Cel mai important rezultat al liberalismului reaganian a fost, probabil, accentuarea distanţei dintre bogaţi şi săraci. S-a pretins că acesta ar reprezenta '' preţul'' pe care america trebuie să-l plătească pentru a-şi reface forţele.
În cadrul modelului noeamerican sectorul public care produce bunuri economice noncomerciale este neglijabil şi are tendinţă de reducere.
Câteva trăsături ale tipului neoamerican: piaţa are rolul determinant în circulaţia bunurilor de la producător la consumator, majoritatea schimburilor desfaşurându-se după criteriile pieţei ; baza politicii economice o constituie stimularea ofertei ; preţurile bunurilor economice depind în măsură determinantă de condiţiile aleatorii ale pieţei ; fiscaliatate redusă, iar implicarea directă a statului in economie este neglijabilă( cel puţin in ceea ce priveşte administraţia centrală) ; mobilitate ridicată şi în timp scurt în ierarhia economico-socială ; clasă mijlocie relativ redusă ; politici economice şi sistem de valori care încurajează consumul ; grad redus de securitate economică faţă de riscuri.
