Obiectivele capitolului
De-a lungul timpului afacerile au avut o dezvoltare mai accentuata sau mai redusa datorita unor numerosi factori. In acest prim capitol se face o scurta prezentare a principalelor momente din evolutia afacerilor si a factorilor care au influentat dezvoltarea acestora.
Dupa parcurgerea acestui capitol, veti cunoaste:
- tendintele in afaceri si atitudinea fata de acestea in antichitate;
- caracteristicile dezvoltarii afacerilor in Evul mediu
- evolutia afacerilor in asa numita perioada a capitalismului etic;
- influenta religiei asupra modului de a privi afacerile;
- explicatia economica a modificarii atitudinii fata de afaceri;
- rolul darwinismului social in evolutia afacerilor;
- liniile esentiale ale dezvoltarii afacerilor in perioada contemporana.
Originea afacerilor se pierde in negura timpului. Acestea au avut o evolutie sinuoasa, cu perioade de glorie si decadere. Cauza acestei evolutii o constituie modul in care ele au fost percepute de-a lungul timpului. In continuare, prezentam cateva repere mai importante din aceasta evolutie.
Antichitate. In vechiul Regat babilonian afacerile erau in floare. Cu doua milenii inainte de Cristos a aparut Codul lui Hammurabi, care prevedea principiile de comportament si conduita ale comerciantilor si vanzatorilor ambulanti. In Grecia antica, afacerile si indeosebi comertul s-au dezvoltat. Totusi, filozofii greci priveau comertul cu dispret. In Roma antica desi comertul a fost tolerat, nu era vazut nimic nobil in aceasta activitate.
Evul mediu. Aceasta perioada este una de stagnare. Sistemul feudal si biserica catolica au inhibat dezvoltarea economica. Doar in ultima parte Evului mediu s-a inregistrat o modificare importanta, in special in orasele-republica italiene. Comertul fiind considerat o activitate degradanta, clerul, nobilii, militarii nu puteau face acte de comert. In schimb, negustorii nu aveau bani pentru a-si desfasura normal activitatea lor. Solutia gasita a fost aparitia formei de asociere "societa en comandita semplice" - societatea in comandita simpla, existenta si astazi in unele tari. In felul acesta, se unea capitalul nobililor, militarilor si clerului cu priceperea negustorilor - oamenii fara de odihna - pentru a obtine satisfactii ambele parti.
Capitalismul etic. Dezvoltarea urbanismului si comertul de peste mari au schimbat atitudinea fata de afaceri in general si fata de comert in special. Un rol important in schimbarea opticii despre afaceri a avut si religia.
Exista doua explicatii interesante cu privire la modificarile in valorile religiei si a atitudinii acesteia fata de afaceri.
Werner Sombart arata ca iudaismul a fost cel care a avut un rol esential in schimbarea acestei optici. Deoarece evreii nu puteau detine pamant in Europa si le era interzis sa desfasoare activitati in anumite domenii, ei au fost impinsi spre domeniul afacerilor. La acestea, se adauga si valorile iudaice: sobrietatea, economia si autocontrolul.
Max Weber arata in lucrarea Etica protestanta si spiritul capitalist ca protestantismul a avut un rol fundamental in schimbarea atitudinii fata de afaceri si dezvoltarea spiritului antreprenorial. Martin Luther, intemeietorul protestantismului german, a pus accent pe rolul actiunilor individuale, interpretarea Bibliei si importanta muncii. Jean Calvin, fondatorul calvinismului, a subliniat valorile calvine: modestia, cumpatarea si harnicia. Calvin a considerat ca bogatia este un semn al gratiei divine, ea fiind agreata de Dumnezeu, daca este obtinuta prin munca.
Modificarea atitudinii fata de afaceri are si explicatii de natura economica. Aparitia, in anul 1776, a cartii lui Adam Smith Avutia Natiunilor a fost esentiala pentru fundamentarea teoretica si dezvoltarea eticii capitaliste. Smith a pledat pentru libertatea economica - principiul laissez-fair-ului - pe baza premisei ca prin maximizarea interesului personal, fiecare individ va aduce beneficii si avantaje pentru intreaga societate. "Mana invizibila" a pietei si concurenta creata vor asigura maximizarea beneficiilor sociale, interventia statului fiind considerata negativa. El a argumentat ca piata libera este un mecanism ingenios, care este reglementat de cerere si oferta. Mana invizibila de astazi este competitia, care aduce preturi mai mici, servicii mai bune, calitate superioara si o mai mare varietate de bunuri si servicii. Tocmai de aceea Adam Smith a fost considerat "parintele economiei".
Un alt moment important in schimbarea atitudinii fata de afaceri a fost aparitia darwinismului social. In anul 1858, Charles Darwin a scris cartea Originea speciilor, prin care explica evolutia organismelor biologice de la formele inferioare de viata la cele superioare. Esenta acestei teorii evolutioniste este ca cel mai bine adaptat supravietuieste. Acest concept s-a extins si la societate in general, darwinismul social reliefand faptul ca oamenii cei mai capabili si mai dotati se vor ridica in varful ierarhiei sociale si aceasta este ordinea naturala a lucrurilor (homo homini lupus).
Darwinismul social a intarit etica protestanta si conceptul laissez-fair - ului a lui Adam Smith. In acest fel, darwinismul social a prevazut baza ideologica a omului de afaceri din ultima perioada a secolului al XIX-lea.
Perioada contemporana. In perioada contemporana afacerile au luat o amploare fara precedent. Progresele realizate in tehnologie si comunicatii reduc distantele si timpul. Consecinta o constituie globalizarea pietelor, in conditiile mentinerii specificului local. Chiar si micile firme se implica in afaceri internationale. Internationalizarea nu mai este un apanaj doar al marilor corporatii.
Intrebari recapitulative:
1. Care este cel mai vechi document care prescrie regulile de comportament in afaceri?
2. Care a fost modalitatea de a participa la afaceri in Evul mediu a celor ce nu puteau detine afaceri?
3. Explicati modul in care iudaismul si protestantismul au modificat coceptia despre afaceri.
4. Care este influenta principiului laissez-fair - ului asupra dezvoltarii afacerilor?
Teste:
1.Cine a afirmat ca protestantismul a avut un rol fundamental in schimbarea atitudinii fata de afaceri?
a. Martin Luther
b. Werner Sombart
c. Max Weber
d. Adam Smith
2.Care economist a pledat pentru libertatea economica si a principiului laissez-fair-ului?
a.Werner Sombart
b. Joseph Scumpeter
c. Adam Smith
d. Charles Darwin
3. Cine a afirmat ca iudaismul a avut un rol esential in schimbarea opticii fata de afaceri?
a. Max Weber
b. Martin Luther
c. Werner Sombart
d. Joseph Schumpeter
